„În Republica Moldova a rămas foarte puţin business sănătos, fără contrabandă, fără economie tenebră, fără monopolizare, fără eschivări de la impozitare, fără „acoperişuri” și scheme frauduloase”, consideră fostul ministrul al Economiei, doctorul habilitat în economie, Sergiu Certan.

Potrivit agenției „INFOTAG”, în cadrul unui interviu pentru revista Profit, fostul ministru a declarat că în prezent businessul sănătos reprezintă cel mult 20-30% din total.

„Evident că el nu poate menţine toate monopolurile, toţi mafioţii şi toate furturile care au loc în ţară. Respectiv, businessul „curat” se subţiază şi fuge peste hotare. Deja foarte mulţi oameni de afaceri au plecat, iar capitaluri importante au fost scoase din ţară”, spune Certan.

El consideră că în Moldova sunt prea mulţi ,,paraziţi” (birocrați).

„În opinia mea, numărul ,,paraziţilor” a devenit atât de mare, încât organismul pe care parazitează – sectorul real, pur şi simplu, nu rezistă”, a menționat Certan, precizând că ”în ultimii ani ,,paraziţii” în Moldova s-au înmulţit în progresie geometrică”.

Prin urmare, fostul ministru consideră că pentru a salva situaţia, noua guvernare ar trebui să reducă birocraţia în cel mai drastic mod.

„În primul rând, bugetul poate şi trebuie redus de câteva ori. Dacă ar depinde de mine, aş reduce bugetul, numărul bugetarilor şi al funcţionarilor nu în procente, dar de câteva ori. În fiecare an bugetul creşte cu ritmuri mult mai rapide decât PIB-ul real, dar simte oare cineva că situaţia economico-socială în rezultat devine mai bună? Nimeni, dimpotrivă, toţi constată că lucrurile degradează”, a afirmat Sergiu Certan.

În opinia lui, cu cât mai mulţi bani se „storc” din economia reală, cu atât mai mulţi bani se fură şi se irosesc tot mai ineficient.

„În aceste condiţii, eforturile trebuie direcţionate foarte sigur spre sectorul real, spre susţinerea businessului curat şi legal care aproape că nu a mai rămas în Moldova, însă doar acesta este în stare să asigure relansarea economiei”, a declarat economistul.

Expoziţia Internaţională Specializată a industriei vinicole “EXPOVIN Moldova 2015”, ediţia a XXIV-a, a fost inaugurată astăzi la Centrul Internaţional de Expoziţii “Moldexpo”. Evenimentul, care este organizat de compania Poliproject Exhibitions Ltd, se va desfăşura pînă pe 21 februarie, informează Moldpres.

La expoziţie şi-au expus produsele circa 100 de companii din Republica Moldova, România, Ucraina, Italia, Franţa, Spania, Austria, Germania, Portugalia, Bulgaria, Suedia şi Ungaria.

Potrivit Marinei Tiron, director al companiei Poliproject Exhibitions Ltd, evenimentul este unul foarte important pentru economia Republicii Moldova nu doar pentru dezvoltarea viticulturii şi vinificaţiei ţării, dar şi pentru extinderea colaborării între producătorii autohtoni şi partenerii de afaceri din alte ţări. „Această expoziţie va oferi specialiştilor în domeniu şi consumatorilor o imagine amplă a vinului moldovenesc, a băuturilor alcoolice, dar şi a utilajului pentru industria vinicolă”, a mai spus sursa citată.

Printre companiile autohtone participante la expoziţie se înscriu societăţile pe acţiuni: Combinatul de vinuri Cricova, Călăraşi Divin, Barza Albă, Aroma, Vinăria Bardar şi altele.

În seara zilei de azi vor fi premiaţi cîştigătorii Concursului Internaţional al vinurilor şi băuturilor alcoolice CHISINAU WINES & SPIRITS CONTEST 2015”, ediţia a XXIV-a, care s-a desfăşurat la Chişinău în zilele de 14-15 februarie curent. În cadrul acestui concurs au participat producători de vinuri din Republica Moldova, care s-au întrecut cu vinificatori din 14 ţări – Azerbaidjan, Armenia, Georgia, Rusia, Belarus, Cehia, Slovacia, România, Cipru, Germania, Elveţia, Ungaria, Slovenia şi Spania.

Context extern

În lume nu e linişte. Lupte mici şi mai mari, războaie deschise şi mai sofisticate vor determina anumite fluctuaţii în piaţa petrolului, aurului şi, respectiv, cotaţiile principalelor valute internaţionale, în special, dolarul SUA şi Euro. Regiunea este grav afectată de acţiunile deschis militare în Ucraina. În 2015 nu vor fi realizate încetarea definitivă a focului şi aceste focare de instabilitate vor determina activităţile economice din regiune. Fluxurile comerciale, volumul de servicii internaţionale, inclusiv de transport, vor fi afectate negativ. Respectiv, activităţile economice în „pieţele tradiţionale” nu vor cunoaşte o deblocare şi relansare. Activităţile economice în creştere, observate în relaţiile cu ţările din Uniunea Europeană, se vor încetini şi riscă să piardă din intensitate. Acordul de Asociere nu este ratificat de mai multe ţări europene, iar acordul de liber schimb este aplicat provizoriu. Politica externă duplicitară, în special în perioada de după alegerile din 30 noiembrie 2014, creează dificultăţi şi tensionează relaţiile cu partenerii de dezvoltare. Deblocarea şi relansarea dialogului activ cu partenerii de dezvoltare la nivel de instituţii financiare internaţionale nu este prioritate în agenda viitorului Guvern.

Context intern

Lipsa de claritate în agenda politică internă va domina politicul, economicul şi alte aspecte ale vieţii din societate. Lipsa reperelor în reformarea societăţii vor descuraja angajamente de reforme structurale, economice, sociale, instituţionale, de altă natură, care să urmeze logica lucrurilor stabilite în Acordul de asociere cu Uniunea Europeană. Conducerea nemijlocit implicată în negocieri ultimii ani, în diverse sectoare, nu mai există. Respectiv, despre implementare nici vorbă. Alegerile locale din vara anului 2015 vor aduce mai multe surprize exact din cauza incertitudinii actului de guvernare. Anul 2015 va fi anul celor 3 guverne. Doar în aşa fel actuala minoritate majoritară de la guvernare va putea să-şi menţină unitatea politică. Câteva subiecte de interes public major vor crea zone sporite de risc şi nemulţumiri sociale: BEM şi sistemul bancar, Aeroportul Internaţional Chişinău, lista celor 13 alte întreprinderi care aparţin Statului şi faţă de care se va încerca aplicarea scenariului BEM. Unele investigaţii internaţionale ar putea accentua problemele financiare majore ale Republicii Moldova şi pot fi impuse anumite blocaje şi restricţii de protecţie (de salvgardare) faţă de Republica Moldova.

Preţuri

Preţurile vor creşte considerabil comparativ cu anii precedenţi. Iar inflaţia va depăşi cu mult 10 la sută. BNM ar putea să nu observe aceste tendinţe, chiar dacă au fost amplificate chiar de către BNM la începutul anului. În mare parte, inflaţia va purta un caracter mai puţin monetar (nu din cauza masei monetare şi a politicii BNM), ci din cauza mesajelor confuze din parte BNM, urmate după intervenţiile sale din piaţa valutară. Din cauza încetinirii activităţilor economice din regiune preţurile la unele produse importate în Republica Moldova vor creşte cu peste 40 la sută. Vom avea şi import de inflaţie, dar şi efectul deprecierii leului. Doar capacitatea redusă şi în descreştere de cumpărare vor determina frânarea sau amortizarea evoluţiei preţurilor, în a doua parte a anului.

Ratele de schimb şi leul

În mare parte evoluţia leului faţă de dolar va depinde de poziţiile dolarului SUA în piaţa internaţională. După o perioadă de consolidare evidentă, poate fi anticipată o slăbire a dolarului, pe fundalul unei uşoare restabiliri a preţurilor la petrol. Respectiv, ar putea să descrească presiunea asupra leului din considerentele slăbirii relative a dolarului. Totodată, sunt alţi trei factori care determină reducerea intrărilor de valută străină şi vor determina decisiv cotaţiei leului faţă de dolar:

1. Volumul exporturilor şi, respectiv, intrările de valută străină din export; exporturile vor descreşte în 2015 cu aproximativ 5-10%;
2. Remitenţele de valută străină vor fi în descreştere cu aproximativ 20%, evoluţie determinată de economiile în stagnare şi deprecierea monedei naţionale a Rusiei. Respectiv, pierderea din valoare a veniturilor încasate exprimate în dolari SUA;
3. Blocarea şi/sau limitarea granturilor şi creditelor oferite de către principalii parteneri de dezvoltare. Situaţia politică incertă, politica internă şi externă duplicitară, dar şi situaţia dezastruoasă din sectorul financiar-bancar sunt doar câteva motive pentru limitarea finanţărilor externe de către parteneri. În plus, lipsa unei foi de parcurs, relevante şi care ar reieşi din angajamentele din Acordul de asociere cu Uniunea Europeană, din Programul de activitate al Guvernului propus ar putea bloca cel puţin 40-50 la sută din pachetul financiar angajat pentru 2015.

Dar diapazonul de variaţie al leului faţă de dolar ar putea fi între 19 – 26 lei per dolar.

Finanţe publice

În domeniul finanţelor publice urmează să fie decupată problema majoră sub formă de gaură financiară, în special, de datorii creditoriale trecute din anul 2014 (obligaţiuni ale bugetelor de toate nivelurile neachitate în anul bugetar 2014 pentru bunuri, servicii şi lucrări efectuate), dar şi angajamente noi la cheltuieli neacoperite financiar. Anul 2015 va fi un an în care executivul va surprinde cu:

1. Majorarea poverii fiscale, majorarea de impozite şi taxe pentru a acoperi gaura crescândă;
2. Şi/sau se vor impune reduceri de cheltuieli (blocări de cheltuieli) din cauză imposibilităţii onorării acestora. În special, o buna parte din programele iniţiate cu ajutorul partenerilor de dezvoltare vor fi blocate, iar cele mai mari blocări vor fi pe partea cheltuielilor capitale. Vor suferi şi transferurile către alte bugete, cum sunt cele către unităţile teritorial-administrative, către bugetele de asigurări sociale şi asigurări în medicină. Aceste bugete vor resimţi imediat reducerea activităţilor economice şi, respectiv, a defalcărilor în bugetele date;
3. În plus, o presiune majoră a apărut deja pe deservirea datoriilor atât externă (din cauza ratelor de schimb leu/dolar şi lei/euro), dar şi pe cea internă (din cauza creşterii dobânzilor la titlurile emise de Guvern, de la 4% în ultimii ani la peste 12% deja în 2015). Totodată, presiune adiţională va exista din cauza preluării datoriilor garantate de Guvern acordate de către BNM celor trei bănci comerciale în dificultate.

În astfel de situaţii, deficitul bugetar (de casă) ar putea atinge o cifră record din ultimii ani de 3% (şi asta doar din cauza lipsei resurselor de finanţare a deficitului), iar deficitul în bază de angajamente ar putea depăşi cifra de 12-14% în PIB.

Politici fiscale

Contrar prevederilor şi declaraţiilor din „Programul de guvernare” prezentat, politica fiscală urmează să fie înăsprită. Povara fiscală va creşte considerabil, asta în condiţiile descreşterii activităţilor economice. Unica şansă de a nu majora povara fiscală este reducerea drastică a cheltuielilor şi eliminarea facilităţilor acordate cu duiumul în ultimii doi ani. Recuperarea stabilităţii financiare va fi costisitoare şi în detrimentul agenţilor economici, populaţiei şi activităţilor economice. Creşterea economică va fi oprită. Ajustările date vor costa cu atât mai mult cu cât se va tărăgăna aplicarea unui Plan de măsuri anti-criză, care nu se regăseşte în filozofia guvernării noi. Întârzierea adoptării politicilor fiscale deja creează o nouă presiune şi contribuie la creşterea găurii în buget. „Veniturile ratate” în 2015 deja sunt de ordinul milioanelor. Povara fiscală va fi resimţită, în primul rând, de acele activităţi economice care nu au protecţia anumitor grupuri de interese şi nu sunt parte a diferitor scheme de facilităţi fiscale.

Datoria publică

Anul 2015 este anul când datoria publică va creşte considerabil, iar deservirea acesteia va deveni o povară enormă, chiar dacă vor fi contractate relativ puţine resurse creditare. Doi factori majori determină această situaţie:

1. Deprecierea leului faţă de dolar SUA şi euro. Respectiv, Guvernul va trebui să procure cu lei mai mulţi dolari şi euro pentru deservirea datoriei externe. Pentru unele credite expiră termenul de graţie pentru creditele acordate anterior şi, respectiv, începe deservirea acestora. Aici putem anticipa o creştere cu peste 30-40% a cheltuielilor pentru deservirea datoriilor externe;
2. Creşterea dobânzilor la creditele pe piaţa internă, de la 4 la peste 12% determină creşterea considerabilă a poverii deservirii datoriilor interne;
3. În plus, există risc sporit că cele 6,5 miliarde lei (deşi portiţa e deschisă pentru 9,5 miliarde lei) credite acordate de către BNM celor 3 bănci în dificultate să fie preluate asupra Guvernului, în baza garanţiilor emise (dacă băncile comerciale nu întorc miliardele luate cu împrumut de la BNM). Astfel, datoria internă de stat ar putea creşte de la 7,2 miliarde lei la 16 miliarde lei. Povară grea!;
4. Deservirea datoriei interne ar putea creşte de multe ori – de două ori pe seama sumei totale dublate şi încă de cel puţin de 3 ori pe seama dobânzilor triplate în doar câteva luni.

Statistica şi creşterea PIB

Avem creşteri economice impresionante în 2013 şi 2014, chiar dacă toţi prin preajmă au mari dificultăţi cu rămânerea în zona cu plus în creşterea PIB. Am încercat să contrapun datele oficiale oferite de statistica oficială cu altă informaţie, care ar confirma sau ar infirma creşterea economică. Şi aici vedem o discrepanţă: în timp ce PIB creşte (oficial), totuşi, avem scăderi de consum la electricitate, gaze naturale, carburanţi. Da pe ce creşte atunci PIB? Înţeleg ca avem alte tehnologii care consumă mai puţină electricitate, gaze naturale şi carburanţi. Dar oare sunt ele deja pe larg folosite în RM, astfel încât PIB să crească, iar consumul de resurse să scadă? O componentă importanta în structura PIB o constituie serviciile. Iar în servicii observăm o creştere importantă a unor anumite servicii, de intermediere financiară, în special. Iată aici ar fi o explicaţie cum de creştem, chiar dacă scădem: rulaje exorbitante mânate din bănci în bănci, în afara ţării şi iar înapoi, care umflă indicatorii agregaţi pe servicii, deşi nu creează realmente valoare adăugată pentru restul economiei. Mai sunt încă câteva elemente de agest gen, dar despre asta o dedicaţie specială mai târziu. Ghicitoare din folclor contemporan: ce creşte şi nu se vede? Răspuns: nivelul de trai.

Concluzii

PIB se va reduce cu 3-5%.

Inflaţia – mult peste 10 la sută, revine la două cifre.

Datoria publica va creşte la 50% din PIB, chiar dacă accesul la credite va fi limitat. Efectul major va fi din deprecierea monedei naţionale şi dublarea datoriei interne.

Exporturile vor scădea cu 5-10%.

Remitenţele vor scădea cu peste 20%.

Deficitul bugetar – peste 3 la sută (de casă) şi peste 12% în bază de angajamente.

Nici vorbă de reforme, izolare pronunţată, dialog defectuos cu toţi partenerii.

Moldova are nevoie de plan anticriză!

Căderi de guverne. 2015 – anul celor 3 guverne.

Alianţa minorităţii majoritare stabilă (este alt beton care o ţine grămadă). Până la primul test serios. Social.

Articol scris de Veaceslav Negruță, ex-ministru al finanțelor

Problemele din agricultură stimulează migraţia, iar în ţară lipsesc politicile investiţionale în domeniul prelucrării produselor agricole, a declarat pentru „Sputnik- Moldova” Valeriu Cosarciuc, care a deţinut anterior funcţiile de ministru al economiei şi al agriculturii, transmite News-Moldova.

„În volumul exporturilor din Moldova predomină producţia agricolă primară de origine vegetală, cum ar fi fructele, legumele, strugurii; apoi avem exportul de cereale: porumb, floarea soarelui, rapiţă, grâu. În structura exportului avem foarte puţine produse prelucrate şi procesate. Dacă viitorul guvern nu va schimba aceste politici, vom ajunge în situaţia în care în Republica Moldova satele vor fi părăsite şi oamenii vor fi nevoiţi să plece peste hotare în căutarea unui loc de muncă”.

Totodată, mai mulţi experţi spun că preţurile la produsele agricole și materie primă au crescut considerabil în ultimul deceniu. Iar condiţiile de comerţ rămân a fi nefavorabile pentru fermierii din Republica Moldova. Actualele condiţii predispun agricultura la un declin continuu, susţin experţii.

Potrivit sursei, studiile realizate recent arată că aportul agriculturii la formarea Produsului Intern Brut a scăzut în ultimii 5 ani de la 25 % la 12 %. Totodată, datele statistice arată o scădere a numărului de salariaţi din acest sector, determinată inclusiv de fenomenul migraţiei.

Leul moldovenesc va continua să se deprecieze în pofida asigurărilor pe care ni le oferă Banca Naţională privind stabilizarea lui. Concluzii în acest sens au fost făcute în cadrul emisiunii „Loc de dialog”, de la postul public ”Radio Moldova”, transmite IPN.

Analistul economic Viorel Gârbu susţine că situaţia „este complicată peste limită”. „Reprezentantul Băncii Naţionale a vorbit într-o conferinţă de presă despre tot ce putea să conducă la deprecierea valutei naţionale – scăderea exporturilor, a remitenţelor, factorul psihologic. N-a scos însă nici o vorbă despre suma uriaşă care a fost acordată celor trei bănci, prin intermediul cărora a fost sustras un miliard de dolari. BNM nu are rezerve pentru a opri acum deprecierea leului. Casele de schimb valutar nu vând valută, pentru că nu le este rentabil, deoarece a doua zi leul va pierde iar din poziţii”, a spus analistul politic.

Şi analistul politic Nicolae Chiroacă afirmă că leul moldovenesc va continua să se deprecieze. „Distorsiunile din sistemul bancar moldovenesc durează de vreo 20 de ani, în această perioadă rămânând neschimbată situaţia când 70 la sută din produsele de consum se importă. Banca Naţională a scos din rezervele sale o sumă uriaşă pentru a acoperi fraudele de la Banca de Economi, Banca Socială şi Unibank, ca să nu se prăbuşească sistemul bancar. Dar a rămas neacoperită piaţa valutară. Păcat că au fost lăsaţi să profite de această situaţie socialiştii pentru a-şi face capital politic”, a spus Chirtoacă.

Deputatul socialist Ion Ceban, a criticat într-o intervenţie telefonică autorităţile statului pentru neluarea de atitudine. „Prin frauda comisă la Banca de Economii s-a furat în proporţie de 40 la sută din venitul fiecărui cetăţean. Parlamentul trebuia să dezbată această temă, este necesar ca să fie formată o comisie specială, care să investigheze cazul împreună cu organele de drept”, a conchis socialistul.

Asociaţia producătorilor de conserve Speranta-Con, din care fac parte nouă întreprinderi procesatoare, cere statului acordarea ajutorului în regim de urgenţă.

Luni, în cadrul unei conferinţe de presă la agenţia „INFOTAG”, directorii fabricilor de conserve au spus că au nevoie de un credit preferenţial de 500 mil .de lei, precum şi solicită reducerea TVA de la 20% la 8%.

„Aceste măsuri extrem de importante şi necesare ale statului vor contribui la depăşirea consecinţelor embargoului Rusiei din 2014 şi va preveni prăbuşirea ramurii”, a spus preşedintele Asociaţiei Speranta-Con, Ivan Sandic.

El a prezentat statistica proaspătă a activităţii ramurii în 2014, spunând că toate întreprinderile au procesat în anul trecut 330 mii tone de fructe şi legume.

„Dacă am lua în mediu preţul pentru un kilogram de materie primă de 1 leu, atunci întreprinderile au achitat pentru producţia crescută de agricultori peste 330 mil. de lei”, a spus Sandic.

Întrebaţi de corespondentul „INFOTAG”, cu ce dobândă întreprinderile doresc să obţină creditul de la stat, directorii fabricilor de conserve au spus că ei cer ca resursele să fie acordate la cel mult 6%.

„Ne-am adresat cu solicitarea de creditare Ministrului Agriculturii, Guvernului şi Băncii Naţionale, dar de la nimeni nu am primit un răspuns concret, cu excepţia prelegerilor despre ce înseamnă bancă şi care este regulamentul acesteia”, a relatat Sandic.

Întreprinderile din ramură au nevoie de finanţare, pentru a începe sezonul 2015, în particular, pentru a cumpăra seminţe pentru semănarea mazării verzi şi a porumbului, precum şi castraveţilor şi roşiilor.

Întrebaţi de „INFOTAG” care este suma compensaţiilor obţinute de întreprinderii din partea statului pentru recolta procesată din 2014, managerii fabricilor au spus că încă nu au primit nici un leu, deşi au achitat tot agricultorilor, transportatorilor, furnizorilor de resurse energetice.

Vorbind despre problema exportului produselor conservate, directorii fabricilor au atras atenţia presei la problema subvenţiilor în agricultură, indicii joşi care afectează competitivitatea producţiei moldoveneşti pe pieţele ţărilor Uniunii Europene.

„Problema exportului în Uniunea Europeană constă nu în calitatea şi nu în preţurile produselor moldoveneşti, ci în suprasaturaţia pieţei europene. Pentru producătorilor europeni de produse agricole Rusia este o piaţă atractivă, care permite exportarea produselor în cantităţi mari”, a spus directorul general al S.A. Orhei-Vit, Boris Efimov.

Potrivit spuselor sale, pentru fortificare pe piaţa UE producătorii moldoveni de conserve trebuie să investească sume mari în marketing pentru a obţine o parte din rafturile comerciale.

„Pentru aceasta vom avea nevoie de decenii cu investiţii mari în marketing”, a spus Boris Efimov, relatând că compania Orhei-Vit încearcă să-şi promoveze produsele în Asia şi Africa.

Directorul Orhei-Vit a atras atenţie la faptul că depozitele multor întreprinderi sunt pline cu producţie gata, fabricată în baza creditelor, care necesită stingere la timp şi achitarea dobânzii băncilor.

Directorul general al companiei Natur Bravo, Vadim Scorobogatico, a indicat structura sinecostului producţiei, spunând că 50% din resurse într-un borcănaş revin materiei prime, 20% pentru borcan şi capac, 15% – pentru resurse energetice şi apă, iar restul pentru salarii.

„Cu subvenţii de 16 euro la hectar în Moldova şi 500 de euro în ţările UE producţia moldovenească nu poate competitivă pe pieţele UE”, a spus el.

Directorii uzinelor au indicat în calitate de una dintre măsurile de sprijinire a ramurii de către stat reducerea TVA de la 20% la 8%.

„Pe fundalul inflaţiei şi deprecierii valutei naţionale populaţia are tot mai puţini bani pentru procurarea mărfurilor alimentare. Reducerea TVA va servi drept stimul pentru activitatea de cumpărare, care va reduce resturile produselor în depozitele întreprinderilor”, a menţionat Ivan Sandic.