În sezonul de vânătoare a mistreţilor din anul trecut, s-au vânat circa 180 de mistreţi din limita de peste 430 de animale. Tudor Botnari, directorul general adjunct al Agenţiei Moldsilva, a declarat pentru IPN că, dacă mistreţii se înmulţesc prea mult, aceştia se concentrează în mase mari şi există riscul să nu aibă cu ce se hrăni pe teritoriile populate şi atunci pot da năvală pe câmpurile oamenilor.

Tudor Botnari a menţionat că vânatul de mistreţi este sportiv şi totul depinde de abilitatea vânătorilor, dar, spune el, activismul vânătorilor s-a redus în ultimii 2 ani. Plus la aceasta, în anul precedent s-a permis vânatul pe doar 40% din sectorul forestier.

Deocamdată, concentrarea mistreţilor în fâşiile forestiere este în limitele normei. Dar nu este exclus că va fi nevoie să se intervină pentru a stopa concentrarea masivă a acestor animale. Acum în Moldova sunt estimativ 1950 de mistreţi.

Actualul Cod Funciar (CF) nu corespunde cerinţelor şi reţine dezvoltarea agriculturii, consideră viceministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Gheorghe Gaberi.

Solicitat de „INFOTAG”, funcţionarul a spus că CF „este într-o oarecare măsură Constituţie pentru agricultori, şi atunci când nu este funcţionabil apar multiple probleme”.

„Astăzi ne ghidăm de prevederile CF, adoptat în 1991, la care s-au operat doar câteva amendamente şi completări. Situaţia din ţară s-a schimbat şi multe prevederi sunt în detrimentul, nu în avantajul agricultorilor”, consideră Gaberi.

Potrivit spuselor sale, unele legi contravin CF.

„În prezent, conform legii este interzisă utilarea şi activitatea gospodăriilor animaliere pe teritoriul localităţilor, însă în CF nimic nu se vorbeşte despre aceasta. Trebuie să consolidăm terenurile, să le folosim conform destinaţiei. Pe teritoriul RM sunt multe terenuri neprelucrate, care ar putea fi folosite. Pe lângă minister a fost creat un grup de lucru, care elaborează un nou CF. În curând vor începe consultările cu reprezentanţii autorităţilor locale şi mediului academic”, a spus Gaberi.

El a relatat că la Ministerul primeşte multe adresări de la agricultori, drepturile căror sunt limitate.

„În multe ţările din Europa există gospodării agricole reale. Sunt terenuri, iar în mijloc casa fermierului. Noi însă nu avem aşa ceva, deoarece este interzis prin lege. Fermierii noştri sunt nevoiţi zilnic să parcurgă zeci de kilometri de la casă până la terenuri. Este incorect, şi această problemă trebuie soluţionată”, a spus viceministrul.

Leul moldovenesc se află în cădere liberă, iar unii factori de decizie din sistemul bancar favorizează fenomenul. Concluzii în acest sens au fost formulate în cadrul emisiunii „Loc de dialog” de la postul public „Radio Moldova”, transmite IPN.

Gheorghe Costandachi, expert în economie, oferă prognoze pesimiste privind stabilitatea monedei naţionale. „Republica Moldova nu este o ţară producătoare, nu avem surplus de producţie şi nu se poate conta în condiţiile actuale pe stabilitatea leului. Economia moldovenească depinde mult de cea a Federaţiei Ruse, care este în recesiune. Embargourile asupra importului de fructe moldoveneşti au afectat în proporţie de cel mult 8 la sută exporturile noastre. Dar avem produse industriale care le importăm pe piaţa rusă, iar din cauza situaţiei de acolo, volumul acestor importuri s-a diminuat. Iar orientarea acestor produse pe piaţa europeană este practic imposibilă, deoarece nu ating parametrii de calitate. În aceste condiţii nu putem să ne aşteptăm decât la o depreciere în continuare a monedei naţionale”, a precizat expertul.

Costandachi a mai declarat că pe lângă şocurile externe, care au provocat deprecierea leului moldovenesc, mai există şi un şir de factori interni. „Ceia ce se întâmplă acum în sistemul bancar moldovenesc nu putea să nu se răsfrângă asupra stabilităţii leului. În sectorul bancar există centre de influenţă care provoacă deficit de valută. Este logică şi ipoteza că leul a început să cadă după furtul de la Banca de Economii, deoarece a fost nevoie de procurarea unei sume mari de valută forte de pe piaţa moldovenească pentru a face posibilă scoaterea banilor din ţară”, a punctat expertul.

Un alt expert în economie, Viorel Gârbu, a declarat că o cauză a deprecierii monedei naţionale mai este şi emisia de monedă fără acoperire valutară. „Banca Naţională a pus în circulaţie peste 4 mlrd de lei noi fără acoperire valutară. Guvernatorul BNM trebuia să intervină, dar a făcut-o prea târziu şi ineficient”, a conchis expertul.

Anul acesta FinComBank îşi îndreaptă toată atenţia spre antreprenori, în special, spre cei care activează în sectorul agroindustrial, oferind cele mai bune produse de creditare atât întreprinderilor mici, micro şi mijlocii, cât şi posesorilor de întreprinderi individuale.

Astfel, antreprenorii care intenţionează să-şi extindă afacerea, să cumpere un teren agricol, o încăpere pentru producere sau comerţ, utilaje şi tehnică de ultimă generaţie, pot contracta creditul în valută străină (EUR, USD sau a creditului în MDL ataşat la valută străină) la condiţii promoţionale cu rata minimă anuală de 6,5%. Oferta este valabilă pînă pe 31 martie 2015.

Mai mult ca atât, venind în perioada 28 ianuarie – 28 februarie 2015 la filialele FinComBank posesorii de întreprinderi individuale pot primi certificatul în valoare de 500, 750 sau 1 000 lei pentru a beneficia de o reducere la comisionul de eliberare a creditelor în cadrul programului de microcreditare.

Certificatul de 500 lei garantează reducere la comisionul de acordare a creditului de la 30 000 lei până la 100 000 lei, certificatul de 750 lei – la acordarea creditului de la 100 001 lei până la 200 000, iar certificatul de 1 000 lei – la acordarea creditului de la 200 001 lei. Certificatele de reducere sunt valabile pînă pe 31.03.2015.

Iar pentru producătorii de fructe sau legume, care doresc să-şi deschidă o linie de procesare, să-şi modernizeze încăperile de prelucrare, pot lua de la FinComBank creditul Programului Compact pentru investiţii în afacerile agricole.

Îţi dorim să-ţi dublezi profitul şi să-ţi creşti afacerea, iar FinComBank va fi mereu aproape cu cele mai bune servicii financiare.

Toată informaţia despre oferte este prezentată pe site-ul băncii – www.fincombank.com

Pentru mai multe informaţii:

МD-2012, Republica Moldova, str.Puskin, 26
E-mail: [email protected]
Web site: http://www.fincombank.cоm

(P) – Conținut Sponsorizat

Recolta de grâu de iarnă în Transnistria în anul trecut a devenit una record din ultimii 10 ani – 265,4 mii t, ceea ce permite acoperirea în totalitate a necesităţilor interne. Astfel se vorbeşte în raportul publicat de Ministerul Agriculturii al autoproclamatei RMN privind rezultatele anului 2014.

Potrivit agenţiei „INFOTAG”, recolta brută de cereale şi leguminoase din primul grup a constituit 340,7 mii tone faţă de 330,6 mii tone din anul precedent. S-au treierat 6 mii tone de mazăre verde (+1,2 mii tone) şi 17 mii tone de porumb dulce, care au fost procesate la fabricile locale de conserve.

Într-un an au fost treierate 81,5 mii tone de seminţe de floarea soarelui cu randamentul mediu de 16,7 q/ha. În 2013 aceşti indici erau de 103 mii tone şi 20,8 q/ha. De la 62,6 q/ha la 42,1 q/ha s-a diminuat randamentul porumbului, fiind recoltate 87,3 mii tone.

Recolta brută de struguri a constituit 21 mii tone faţă de 23,2 mii tone din 2013. S-au recoltat 34,5 mii tone de legume, 5 mii tone de cartofi, 2230 tone de soia, 3150 tone de in, ceea ce corespunde nivelului din anul trecut.

Recolta de fructe s-a redus cu 40% – până la 8,3 mii tone datorită reducerii spaţiilor de recoltare.

Ministerul recunoaşte că în pofida măsurilor considerabile de modernizare a fondurilor de bază, nu s-a reuşit obţinerea schimbărilor cardinale în sectorul animalier, unde situaţia rămâne dificilă.

„Cantitatea nutreţurilor s-a redus. Respectiv s-a redus numărul animalelor, inclusiv a bovinelor din cauza deficitului de nutreţuri aspre şi suculente. Totodată, se observă o creştere a capetelor de porcine şi păsări”, menţionează specialiştii.

Volumul de producere în preţuri comparate ale întreprinderilor industria alimentară şi de morărit în 2014 a depăşit 1,3 mlrd. rub., însă este doar 80,2% din nivelul anului trecut.

Diminuare s-a înregistrat în producţia de lactate din cauza suspendării activităţii Combinatului de Lactate din Râbniţa la solicitarea organelor de supraveghere. Uleiuri vegetale s-au produs cu 70% mai puţin decât în anul trecut în legătură cu suspendarea activităţii Fabricii de Extracţie a Uleiurilor din Bender.

Rezidenții Parcului Industrial „Răut” din Municipiul Bălți, începând cu luna februarie 2015, au acces la rețeaua de gaze naturale. Întreprinderea administratoare a parcului industrial a investit aproximativ 1 milion de lei pentru lucrările de racordare la rețea. Lucrările de gazificare au durat doar 2 luni, în care au fost construite aproape 400 de metri de gazoduct.

„Le mulțumesc administrației și angajaților companiei Floarea Soarelui SA, Faitec SRL,  Bălţi-Gaz SRL,  autorităţilor şi instituţiilor implicate, precum şi angajaţilor Societății pe Acțiuni „Răut” pentru operativitatea şi deschiderea în realizarea acestui proiect important”, a spus Anatolie Munteanu, administratorul Parcului Industrial „Răut” la ceremonia de lansare a gazoductului.

Conectarea la rețeaua de gaze naturale este parte a planului strategic de dezvoltare a Parcului Industrial „Răut”.

Primul utilizator al gazelor naturale, dintre rezidenții Parcului Industrial „Răut” este compania Elektromanufacturing SRL, care va lansa producerea în decursul câtorva săptămâni. Elektromanufacturing SRL este un mare producător, din Republica Moldova, a componentelor electrice și electronice pentru industria automobilistică.

În prezent, în Parcul Industrial „Răut” sunt înregistrate 7 companii rezidente, printre care sunt producători de echipament automobilistic, naval, industrial etc.

La data de 3 februarie 2015 FinComBank deschide cea de-a doua agenţie din oraşul Briceni. Noua agenţie este situată în centrul oraşului pe strada Prieteniei 6A.

Agenţia va avea următorul program de lucru:

• luni-vineri   orele 9:10 – 16:30, pauza de masă orele 13:30 – 14:00.

Noua sucursală va oferi o gamă largă de servicii bancare destinate persoanelor fizice şi posesorilor IMM-urilor şi întreprinderilor individuale.

Astfel, FinComBank va avea două agenţii în oraşul Briceni, cealaltă fiind situată pe strada Independenţei 1.

FinComBank îşi propune să devină un partener de încredere pentru clienţii săi şi să le pună la dispoziţie cele mai bune produse financiare şi recomandări. Prin reţeaua sa de 47 de sucursale, deschise pe tot teritoriul ţării, banca oferă o gamă bogată de produse şi servicii pentru toate categoriile de clienţi: persoane fizice, întreprinderi micro, mici şi mijlocii.

Pentru mai multe informaţii contactaţi:

FinComBank S.A., mun. Chişinău, str. A. Puşkin, 26

Теl.: (+373-22) 269-932

E-mail: [email protected]

Web site: http://www.fincombank.cоm

(P) Conținut Sponsorizat