Sfaturi utile: furajarea caprelor

Svetlana Tataru
-
12
Sfaturi utile: furajarea caprelor

Alimentația corectă a caprinelor reprezintă un factor esențial în creșterea acestor animale. Hrana pe care o primesc caprele influențează direct cantitatea de lapte pe care o oferă, dar și starea lor de sănătate.

Ce presupune alimentația corectă?

Aceasta înseamnă ca regulat să li se ofere caprinelor o cantitate de alimente suficiente ca ele să-și mențină în același timp și greutatea, dar și să ofere mari cantități de lapte.

O capră de dimensiuni mai mari are nevoie de mai mulți nutrienți, decât una de dimensiuni mai mici.

Femelelor gravide, la fel trebuie să li se acorde mai multă mâncare decât unei capre care nu se află în perioada gestantă; o capră mulgătoare are nevoie de mai multă hrană, decât una tânără.

Un proverb spune: „Cum animalele le hrănești, atât de mult lapte primești”. Și cu cât mai mult lapte obții, cu atât mai multe alimente variate și hrănitoare ar trebui să fie în rația lor zilnică.

Pentru o digestie corectă, o capră ar trebui să consume cel puțin un kilogram, dar nu mai mult de 2,5-3 kg de furaje pe zi. Cel mai bine ar fi ca să li se ofere furajele de fân de pe câmpii sau de prin păduri.

Rația zilnică ar trebui totuși să fie de 2-2,5 kg per caprină. Jumătate din această cantitate se poate de înlocuit pe timp de vară cu ramuri. Din punct de vedere nutrițional, 2 kg de crenguțe pot înlocui cu succes 1 kg de fânețe.

Rămurelele se pregătesc vara, în luna iunie-iulie. În acest scop, sunt binevenite crenguțele de plopi, arțari, de salcie, mesteacăn, frasin, tei, salcâm, de alun, carpen, ulm, frasin de munte și chiar de unii arbuști.

Ramurile trebuiesc tăiate de 50-60 cm în lungime, iar grosimea acestora nu ar trebui să fie mai mare de 1 centimetru. Ele trebuiesc legate cam câte 10-12 într-o legătură.

Măturele obținute trebuiesc atârnate undeva la loc uscat, prin pod și alte locații bine ventilate, protejate de ploaie și soare timp de 10 -15 zile.

Ulterior, acestea trebuiesc stocate într-un loc uscat. Astfel, pe timp de iarnă se poate de oferit până la 5 mături pe zi per o caprină.

Totodată, e de menționat că pe lângă aceste crenguțe, se pot culege și frunze de pe copaci. Doar că trebuie să cunoașteți, că ar fi de dorit să vă limitați la un anumit număr de ramuri ce le veți rupe de pe un arbore. 

Caprelor li se mai recomandă să se hrănească și cu lăstari de molid. Acestea conțin o mulțime de vitamine.

Furajele combinate conțin de 2-3 ori mai mulți nutrienți decât fânul. Astfel de cereale ca ovăzul, orzul, boabele de porumb sau tărâțe se poate de administrat câte un 1 kilogram pe zi per caprină adultă și câte 500 de grame pentru ieduți.

Vezi aici despre Rasa Romanov – oi de carne cu cei mai mulți miei la o fătare.

Și nu uitați că paletele de furaje trebuiesc pregătite din timp.

Acestea trebuiesc zdrobite și oferite caprinelor într-o formă fin divizată. Tărâța trebuie ușor umezită cu apă, astfel ca acestea să nu provoace tuse la animale.

FOTO: smuckerfarmsdc.com
FOTO: smuckerfarmsdc.com

Furajele suculente

Furajerele suculente (legumele rădăcinoase, cartofii, silozul) pot înlocui fânețele pe timp de iarnă. Ele sunt, de asemenea, o sursă bogată de vitamine și sunt destul de importante pentru sănătatea și dezvoltarea normală a organismului.

Alimentele suculente sunt un bun stimulent al lactației. În plus, ele sunt și bune pentru digestie.


Sfecla furajeră, morcovul sau napii pot fi administrați sub formă brută, dar după o măcinare preliminară câte 2-4 kilograme pe zi per capră adultă și până la 1 kilogram pentru un ieduț de 6-10 luni.

Cartofii pot fi oferiți până la 1-2 kilograme per o caprină, doar fierți sau copți.

Silozul de porumb, precum și oricare altul, este la fel de binevenit, pentru că este destul de suculent. Se poate de administrat caprelor mulgătoare până la 3 kilograme per caprină, și până la 2 kg pe zi ieduților.

Caprele mai mănâncă și frunze de sfeclă, morcov și varză. Rata admisibilă e de 3-4 kg pe zi per o caprină. Cojile de cartofi și alte resturi alimentare trebuiesc oferite caprinelor împreună cu alte cereale.

Pe tot parcursul anului, animalelor trebuie să le mai dați și sare, câte 6-8 grame per caprină și câte 10 grame pe zi la o capră gestantă.

Femelelor trebuie să le mai dați și cretă sau făină de oase pentru dezvoltarea și consolidarea scheletului, până la 20 de grame, iar ieduților nou-născuți până la 7-10 grame pe zi.

Pentru a hrăni animalele sunt necesare doar alimente proaspete. Cele stricate sunt dăunătoare sănătății lor, pot reduce randamentul de lapte și chiar influențează calitatea acestuia.

Caprele trebuiesc hrănite de 3-4 ori pe zi. Cel mai bun interval de timp e considerat cel de șase ore: la 6-7 dimineața, la 12-1 ziua și 6-7 seara. Pauzele dintre acestea trebuie să fie mai mult sau mai puțin identice. Încălcarea acestui regim alimentar poate duce la reducerea producției de lapte.

Animalele trebuiesc mulse după fiecare hrănire. În cazul în care mâncarea este oferită într-o singură veselă, atunci trebuie de așteptat ca ele să termine tot, apoi să le oferiți o altă doză de alimente.

Mai întâi se dau furajele combinate, apoi cele suculente și doar în cele din urmă celelalte. Seara se recomandă să se hrănească cu alimente ușor digerabile. Resturile alimentare și silozul este mai bine să se dea dimineața sau după-amiază, când animalele sunt în mișcare.

FOTO: paintedgoat.com
FOTO: paintedgoat.com

Un program ideal al hrănirii caprinelor ar trebui să arate cam astfel:

  • dimineața se începe cu oferirea paletelor de furaje concentrate și rădăcinoase, apoi  trebuie să aibă loc mulgerea caprelor și desigur aprovizionarea cu apă potabilă și fânețe;
  • la prânz se oferă rădăcini, siloz sau resturi culinare, apoi are loc din nou procesul de mulgere, se oferă un pic de fân și 1-2 mături de crenguțe;
  • seara se dau concentratele, se mulg caprinele, se aprovizionează cu apă;
  • peste noapte se lasă fân sau paie de grâu și o mătură de rămurele.

Capra bea doar apă curată, călduță, cam de o temperatură de 6-10 grade Celsius. Aprovizionarea cu apă rece a caprinelor poate provoca răceli, așa că fiți atenți. Ele trebuie să bea de două ori pe zi apă, cam 2.5-4 litri de apă per caprină de fiecare dată.

Nu uitați, caprinele sunt animale destul de pretențioase, așa că nu ezitați să curățați de fiecare dată vasele în care le oferiți apa și hrana.

Citește despre Capra Alpină Franceză – rasă valoroasă de lapte.

Japonia poate investi 12 milioane de USD într-o fabrică de zarzavaturi unică în Moldova

Agrobiznes
-
0
Japonia poate investi 12 milioane de USD într-o fabrică de zarzavaturi unică în Moldova

Guvernul Japoniei realizează un studiu de fezabilitate în țara noastră pentru construirea unei fabrici de cultivare a zarzavaturilor prin metoda hidroponică. În cazul în care studiul de fezabilitate va fi unul pozitiv vom putea beneficia de investiții de 12 milioane dolari SUA pentru construirea unei fabrici de zarzavaturi, a anunțat luni, 2 februarie, ministrul în exercițiu al Agriculturii, Vasile Bumacov.

„Astăzi am avut o întrevedere cu reprezentanții firmei Mirai Co. din Tokio, una din primele care a inventat și dezvoltat această metodă de cultivare a salatei. Hidroponica este o nouă metodă de cultivare intensivă a zarzavaturilor, folosită pentru prima dată în Japonia, dar care se bazează pe metode folosite de exemplu încă în 1957. Nu sunt folosite îngrășăminte chimice de nici un fel și nici pesticide. Se pot obține mai multe recolte pe an, de exemplu, salata poate fi recoltată până la 20 de ori pe an, iar viteza de creștere este dublă față de metodele tradiționale”, a anunțat Bumacov.

Bumacov și reprezentantul firmei Mirai Co. din Tokio.
Bumacov și reprezentantul firmei Mirai Co. din Tokio.

Potrivit lui, japonezii folosesc o astfel de „fabrică” pentru creșterea zarzavaturilor pentru membrii expedițiilor la baza lor antarctică Shōwa. În anul 2009, în Japonia erau 50 de astfel de fabrici, numărul lor a ajuns să crească până la 150.

Experţi coreeni au instruit agricultorii din regiunea de sud cum să cultive profitabil ceapa

Agrobiznes
-
1
Experţi coreeni au instruit agricultorii din regiunea de sud cum să cultive profitabil ceapa

Un seminar de instruire pentru producătorii de legume din zona de sud a R. Moldova a avut loc recent la Consiliul raional Cahul. Aici experţi din Coreea de Sud le-au prezentat agricultorilor prognoze despre cultivarea cepei şi soluţii pentru a spori recolta la hectar cu cheltuieli minime, comunică Moldpres.

Potrivit experţilor coreeni, cultivarea acestui produs agricol devine rentabilă dacă se reuşeşte ca producţia să depăşească 50 de tone per hectar, soiurile de ceapă din Coreea de Sud ajungînd la 100 t/ha. Astfel, cînd se obţine o producţie mare, ceapa poate fi comercializată imediat după recoltare la un preţ destul de scăzut. Iar în cazul în care producătorul dispune de spaţii pentru depozitare, specialiştii coreeni recomandă păstrarea şi valorificarea bulbilor cîteva luni, fapt ce majorează preţul de comercializare al cepei de 2-3 ori.

Soluţiile propuse de experţii din Coreea de Sud pentru sporirea eficienţei economice a culturii cepei sînt folosirea exclusiv a terenurilor irigabile, creşterea ponderii acestei culturi prin semănare direct în cîmp, utilizarea celor mai performante soiuri, hibrizi ş.a.

În opinia şefului Direcţiei agricultură şi alimentaţie Cahul, Sergiu Munteanu, folosirea seminţelor coreene de ceapă de către agricultorii din regiunea de sud a ţării ar fi binevenită, deoarece poate asigura o producţie rentabilă. „Dacă vom urma sfaturile experţilor coreeni şi vom semăna ceapa toamna,  recolta va fi posibilă la sfîrşitul lunii mai – începutul lui iunie. Astfel vom putea vinde ceapa la un preţ foarte bun, obţinînd un profit maxim”,  a afirmat Sergiu Munteanu, citat de gazetadesud.md.

Directorul AIPA îl acuză pe ministrul Bumacov de frânarea implementării creditului polonez

Agrobiznes
-
0
Directorul AIPA îl acuză pe ministrul Bumacov de frânarea implementării creditului polonez

Directorul Agenţiei pentru Intervenţie şi Plăţi în Agricultură (AIPA), Petru Maleru, consideră că ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, intenţionat a zădărnicit implementarea creditului polonez pentru modernizarea complexului agroindustrial din Moldova, deoarece urmărea scopuri personale.

Potrivit agenţiei „INFOTAG”, Maleru a spus într-o conferință de presă că agricultorii au ajuns într-o situaţie dificilă din cauza ministrului, care s-a comportat destul de pasiv la discutarea proiectului în Guvern.

„În loc să lupte şi să reducă dobânda la credit, care în final a constituit 3%, Bumacov doar urmărea discutarea documentului. El trebuia să întreprindă toate măsurile pentru ca Guvernul să reducă dobânda până la 1%”, consideră directorul AIPA.

Potrivit spuselor sale, ministrul intenţiona să schimbe structura care se va ocupa de repartizarea şi folosirea creditului.

„Bumacov considera că activitatea asupra implementarea proiectului trebuie încredinţată 2KR (proiect moldo-japonez de sporire a fabricării produselor alimentare – „I”). În acest caz are interes personal, deoarece înainte de a fi desemnat ministru a deţinut postul de director tehnic al proiectului. Se pare că Bumacov a dorit ca creditul să fie gestionat de 2KR, deoarece planifică să revină la proiect după Minister”, a spus Maleru.

Solicitat de corespondentul „INFOTAG” să comenteze acuzaţiile, Vasile Bumacov a spus că de blocarea proiectului responsabilă este anume AIPA.

„În ceea ce priveşte 2KR, am propus să fie metodologia sa. Acest proiect activează de mai mulţi ani şi aduce rezultate bune. Dacă ideea mea ar fi fost realizată, dobânda ar fi fost de 1,5% în locul actualelor 3%. Pentru ce a trebuit de instituit o structură nouă şi să fie tergiversată implementarea creditului polonez? În final, metodologia aprobată de AIPA a fost criticată de Ministerul Economiei şi cel al Finanţelor”, a spus ministrul.

Potrivit spuselor sale, mai bine proiectul ar fi fost condus de programele IFAD sau Compact, care experienţă vastă în acest domeniu.

„Dacă am fost de părere că proiectul trebuie condus de un al program, era pentru scopuri nobile. AIPA a fost creată pentru acordarea subvenţiilor, nu pentru a lucra asupra proiectelor internaţionale. Astăzi îmi este ruşine pentru ce se întâmplă la AIPA, iar cu doi ani în urmă agenţia era mândria noastră. Nu ştie ce scopuri urmăreşte Maleru şi cine stă în spatele său, dar am trimis o scrisoare organelor de drept. Sper că ei vor reuşi să clarifice ce operaţiuni desfăşoară conducerea AIPA”, a spus Bumacov.

Cum putem evita vânzarea terenurilor către străini: Soluția vine de la unul dintre cititorii Agrobiznes

Agrobiznes
-
0
Cum putem evita vânzarea terenurilor către străini: Soluția vine de la unul dintre cititorii Agrobiznes

Unul dintre cititorii noștri a venit cu o propunere interesantă către autorități în legătură cu zvonurile precum că noua guvernare ar putea reveni la ideea legalizării vânzării de pământ moldovenesc străinilor.

„O propunere pentru guvernanți (MAIA): proprietarii de terenuri să se asocieze ca în final suprafețele de terenuri a asociațiilor noi să fie nu mai puțin de 100 ha. Apoi Guvernul (MAIA) să elaboreze și să implementeze o strategie de a aduce în țară oameni de afaceri sau companii străine cu performanță mare în domeniul agricol și industria de prelucrare, care ar crea cu asociațiile locale întreprinderi mixte cu capitalul statutar 40-60; 50-50; sau 60-40%. Cota asociațiilor locale va reprezenta terenurile (costul lor evaluat la un preț mediu UE, cu prevederi de menținere de către proprietari a dreptului de proprietate în toate cazurile) iar cota străină – tehnologii, utilaje, logistică, management, etc. În așa mod în cel mult 10 ani vom avea o ramură agricolă la un nivel mediu UE. Se vor mări foarte substanțial exporturile, vom asigura profitul ramurii și cetățenii vor avea locuri de muncă, dividente și toți vor fi multumiți”, a scris Ion Lazar într-un comentariu pe pagina noastră de facebook.

Amintim că ministrul în exercițiu al Agriculturii și Industriei Alimentare Vasile Bumacov a declarat recent într-un interviu că o astfel de decizie ar fi o mare greșeală. Potrivit lui, în perioada cât a fost ministru nu a acceptat această idee, chiar dacă a fost presat. „Dacă se va face acest lucru, va fi o acţiune împotriva cetăţenilor RM”, a punctat Bumacov.

Mai multe detalii aici.

Tu ce părere ai despre acest subiect? Ce trebuie să facă autoritățile pentru a păstra terenurile agricole în posesia producătorilor locali?

Aproape 23 de mii de cititori unici au accesat Agrobiznes pe parcursul lunii ianuarie

Agrobiznes
-
0

Dragi prieteni, pe parcursul lunii trecute materialele publicate pe Agrobiznes s-au bucurat de o audiență înaltă printre cititorii noștri, consolidând și mai mult statul Agrobiznes de cel mai popular site de știri și informații agricole din Moldova.

Conform Google Analytics, Agrobiznes a înregistrat în prima lună din acest an o audiență de 22.670 de vizitatori unici. Este o creștere de 35 la sută față de luna decembrie a anului 2014.

Luna trecută am înregistrat și cel mai mare record de vizitatori unici pe parcursul a 24 de ore – 1.600 de persoane au intrat pe site în ziua de 27 ianuarie.

Sursa: Google Analytics
Sursa: Google Analytics

Amintim că în luna ianuarie am introdus mai multe modificări pe site. Printre acestea: introducerea secțiunilor Video, Creditul Polonez, Agricultura UE. O mare noutate este introducerea sistemului de publicitate prin intermediul linkurilor sponsorizate. Acest sistem permite oricui să se promoveze cu resurse financiare modeste.

Cea mai mare realizare a noastră în ianuarie este însă lansarea AgroMarket –  Primul site de anunțuri agricole din țara noastră. La doar 15 minute după ce făcusem anunțul public, primii fermieri deja au început să plaseze ofertele lor. Vă atragem atenția că oricine poate plasa un anunț. Serviciile sunt gratuite.

În decembrie 2014 am introdus posibilitatea de abonare prin email la articolele și informațiile publicate pe site. Serviciul este absolut gratuit. În prezent baza noastră de date constituie peste 1300 de adrese de la fermieri, experți, membri de asociații, etc. La fel, în decembrie am lansat și varianta modernizată a site-ului nostru pentru telefoane mobile și tablete.

Site-ul Agrobiznes a fost lansat pe 17 decembrie 2012.

Bumacov: Vânzarea terenurilor agricole către străini ar fi o mare greşeală. Ce spun specialiștii

Agrobiznes
-
0
Bumacov: Vânzarea terenurilor agricole către străini ar fi o mare greşeală. Ce spun specialiștii

Ministrul interimar al Agriculturii și Industriei Alimentare Vasile Bumacov a declarat într-un interviu pentru „Sputnik-Moldova”, că ar fi o mare greșeală, dacă în Codul Funciar vor fi făcute modificări care să le permită străinilor să cumpere terenuri agricole în Republica Moldova.

„Ar fi o mare greşeală. Acum pământul la noi este ieftin. I-am convins şi pe cei de la Bruxelles că nu e o idee bună”, a declarat ministrul.

Bumacov nu exclude că noua guvernare ar putea reveni la ideea legalizării vânzării de pământ moldovenesc străinilor.

„Nu este exclus, dar, cât am fost ministru, nu am acceptat această idee, chiar dacă am fost presat. Dacă se va face acest lucru, va fi o acţiune împotriva cetăţenilor RM”, a concluzionat Bumacov.

Citește și: Cum putem evita vânzarea terenurilor către străini: Soluția vine de la unul dintre cititorii Agrobiznes

Directorul adjunct al Centrului pentru Studii Strategice și Reforme, doctorul în economie Elena Gorelova consideră că vânzarea terenurilor agricole pentru străini nu e o opțiune bună.

„Acum câțiva ani această problemă a fost discutată foarte delicat. Economiștii și oamenii de afaceri care activează în acest sector au fost întotdeauna categoric împotrivă”, a spus Gorelova.

Potrivit economistului, pentru Republica Moldova acum pământul este principalul mijloc de producție pentru mai mult de jumătate din populație – atât pentru producători cât și pentru locuitorii din mediul rural.

„Statul, adoptând decizia de vânzare a terenurilor agricole către străini, va lipsi astfel poporul de mijloacele de producție. Trebuie să nu uităm că Republica Moldova este o țară săracă, iar aproape 60% din populația rurală își câștigă pâinea în agricultură. Prin urmare, este foarte periculos. Falimentul unor producători agricoli ar putea impulsiona guvernarea să se gândească că, odată ce agricultorii moldoveni nu pot face afaceri, cea mai bună ieșire din situație – să le permită străinilor să intre pe piață. O astfel de abordare nu este corectă”, a accentuat Gorelova.

Potrivit agenției Novosti-Moldova, la finele anului trecut, reprezentanţii guvernării au declarat că intenţionează să aducă modificări la legislaţia existentă, care ar permite investitorilor străini să cumpere terenuri agricole în Republica Moldova.

Cea mai modernă păstrăvărie din Moldova

Agrobiznes
-
0
Cea mai modernă păstrăvărie din Moldova

Pescar ajuns la a cincea generaţie, Alexandru Postică din Ternovca, Slobozia, a pus pe picioare cea mai modernă păstrăvărie din Republica Moldova. Pentru a-şi dezvolta afacerea, el a primit un grant de 15 mii de dolari din fonduri europene, prin intermediul Programului de „Susţinere a Măsurilor de Promovare a Încrederii”. De granturi similare au beneficiat alţi 41 de tineri de pe ambele maluri ale Nistrului, relatează Mesager.

Alexandru Postică a reuşit să realizeze un vis pe care l-au avut toţi bărbaţii din familia lui: tatăl, bunelul şi chiar străbunelul, acela de a avea propria fermă piscicolă. „Pe când eram student la Facultatea de Biologie şi Chimie a Universităţii din Tiraspol, ideea de a creşte peşte în bazin mi s-a părut foarte interesantă, încât am decis să mă transfer la Facultatea de Piscicultură din Herson. M-am specializat în creşterea de sturion”, afirmă Alexandru.

Antreprenorul spune că primul peşte de vânzare l-a crescut în condiţii rudimentare, de care-şi aminteşte zâmbind. „Primii peşti i-am crescut în bazine de înot pentru copii. Deşi era o cantitate mică, am crezut că voi avea probleme cu desfacerea pe piaţă, dar, cum peştele nu are nevoie de prea multă reclamă, lucrurile au mers bine”, spune antreprenorul.

Când a văzut că cererea depăşeşte oferta, Alexandru a înţeles că trebuie să facă ceva pentru a-şi dezvolta afacerea. „Am dat de un spot publicitar din care am aflat că antreprenorii începători pot beneficia de ajutor financiar în formă de grant. Nu am crezut că am să izbutesc. Ca să beneficiezi de granturi din fonduri europene e nevoie să-ţi pui mintea în mişcare, să ai cunoştinţe”, susține Alexandru.

Acum, el este unul dintre cei 41 de tineri de pe ambele maluri ale Nistrului care beneficiază de granturi de până la 15 mii de dolari prin intermediul Programului „Susţinerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”. Iar cu banii obţinuţi din fonduri europene, ferma din Ternovca a devenit unică în Moldova. Alexandru Postică mai spune că fără ajutorul venit din partea UE nu ar fi reuşit să reanimeze ferma.

Ferma piscicolă de la Ternovca are o suprafaţă de circa 400 de metri pătraţi. Anual, aici poate fi crescută o cantitate de circa 14 tone de păstrăv. Toată munca le revine membrilor familiei Postică, formată din părinţii lui Alexandru, precum şi altor doi angajaţi, care au grijă ca peştele să crească în cele mai bune condiţii. Acum, Alexandru Postică ştie că şi fiul lui va duce mai departe ce a început cândva tatăl lui – afacerea cu peşte.

Tot ce trebuie să știi despre granturi

Agrobiznes
-
0
Tot ce trebuie să știi despre granturi

Una din principalele constrângeri descrise de reprezentanţii mediului de afaceri în cadrul consultărilor din cadrul Consiliului Economic al Prim-ministrului este accesul la finanţare. Progamul de asistență al Guvernului Republicii Moldova vine să ofere un șir de soluții în această privință, una din ele fiind sub forma granturilor. Acestea reprezintă subvenții acordate de stat sau anumite organizații, adică finanțare nerambursabilă pentru a ajuta micile afaceri să se dezvolte.

De obicei, granturile sunt destinate domeniilor care aduc beneficii societății, precum: oferirea locurilor de muncă, cercetare și inovare, agricultură și dezvoltare rurală, fonduri de caritate, dezvoltare regională și rurală, educație, sănătate, protecția mediului etc. Platforma http://finantare.gov.md, lansată cu susținerea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, oferă acces utilizatorilor la programele de finanțare aflate în desfășurare, cum ar fi: Programul Horizon-2020 al Uniunii Europene, Programul de parteneriate de afaceri public-private, Echipa de susținere a micului business Moldova, etc.

Fondurile oferite sunt gestionate în mod riguros, cu scopul de a monitoriza și controla dacă destinația finală corespunde cererii inițiale pentru care au fost solicitate. Responsabilitatea acestor monitorizări revine, de obicei, guvernului țărilor beneficiare.

Pentru a aplica la licitația unui grant trebuie să vă pregătiți un dosar care să corespundă tuturor cerințelor stabilite de program. Câteva aspecte la care să atrageți atenția sunt:

  1. Să găsiți programul de finanțare potrivit obiectivelor afacerii dvs.
  2. Să fiți atenți la toate detaliile pe care le-a specificat finanțatorul.
  3. Stabiliți-vă din timp argumentări convingătoare pentru care ar trebui să fiți beneficiarul acestui grant.

De cele mai multe ori instituțiile responsabile deschid o linie fierbinte pentru toți cei interesați. Un exemplu este Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, care are o linie de acest tip, oferind consultanță despre granturi și credite în domeniul agriculturii. Scopul acestei măsuri este de a spori accesul tinerilor, micilor antreprenori la toate fondurile disponibile.

1...1.7661.7671.768...1.978Pagina 1.767 din 1.978