Exporturile de produse agroalimentare au depăşit în premieră valoarea un miliard de dolari, fiind de 1,12 miliarde dolari SUA în anul 2014, înregistrînd o creştere de 5,4% comparativ cu anul 2013, arată datele MAIA.
Importurile s-au diminuat cu -9,7% (de la mil 805,82 USD în 2013 la mil. 727,93 mil. USD în 2014). Balanţa comercială a comerţului extern este pozitivă și are o valoare de 394,37 mil. dolari SUA, ceea ce reprezintă o creștere de 52,5% (+135,22 mil. USD).
Producţia globală agricolă în anul 2014 a marcat o creştere de 108,2% faţă de anul 2013. Majorarea a fost determinată de creşterea producţiei vegetale – cu 10,4 % şi a producţiei animaliere – cu 4,0% (conform estimărilor preliminare a BNS, în preţuri comparabile).
Pe parcursul anilor 2009-2014, a fost înregistrată o tendinţă de creştere în sectorul zootehnic, creşterea animalelor în masă vie majorându-se cu 37,5% în anul 2014 comparativ cu 2009.
În anul 2014 sunt înregistrate creșteri la majoritatea produselor de origine vegetală : sfeclă de zahăr, floarea soarelui, legume, cartofi, fructe, nuci şi pomuşoare, cereale.
Pe parcursul anilor 2009-2014, creșteri semnificative s-au înregistrat pentru culturile tehnice, astfel producția de sfeclă de zăhăr a sporit de la 337mii tone în 2009 pînă la 1158 mii în 2014, iar la floarea-soarelui de la 284 mii tone în 2009 la 559 mii tone.
La producerea de porumb volumul de producere a crescut de la 1,1 mil tone în anul 2009 la 1,5 mil. tone în 2014, la grîu producerea, de asemenea, este în creștere de la 0,7 mil. tone în 2009 la 1,1 mil. tone.
Cererea pentru căpșuni, dar și prețul acestora cresc de la an la an. Iată de ce, unii grădinari amatori au încercat să facă și o mică afacere din asta, care combină cu succes un hobby cu businessul. Și de ce nu ar face-o?! Doar în afara sezonului căpșunile ajung să coste până la 200 de lei per kg!
Condiții de plantare
Pentru a avea o afacere profitabilă din creșterea căpșunilor aveți nevoie de un lot de teren de circa 0,5-1 ha sau de aproximativ 30 de ari, dacă veți crește căpșunile în sere.
În afacerea cu căpșuni este important nu doar locul de plantare, dar și tehnologia de cultivare aplicată. În Moldova este considerat un bun indicator dacă obții 50 de tone de căpșuni de pe un hectar. Pe un teren deschis se pot colecta aproximativ 35-40 de tone.
Se crede că, cultivarea căpșunilor în seră este cu mult mai benefică, dar și economă în același timp. E nevoie de mai puțin teren, iar dependența de condițiile meteorologice este practic nulă. Lumina soarelui și căldura pot fi înlocuite ușor cu iluminarea și încălzirea artificială.
Rentabilitatea creșterii acestor fructe în sere e mai mare de 100% și timpul de răscumpărare a cheltuielilor rareori depășește un sezon. Cu toate acestea, costurile primare de organizare a unei sere sunt mai mari decât atunci când căpșunile sunt crescute pe un câmp deschis.
Cultivarea căpșunilor pe un câmp deschis este mai puțin costisitoare, dar e și mai riscantă. În primul rând, puteți pierde până la 30% din recoltă din cauza timpului nefavorabil. În al doilea rând, supermarketurile solicită produse la timp, iar acest lucru nu prea va depinde de dvs și există posibilitatea de-a avea pierderi mari, din cauza prețului său ridicat și alterării rapide.
FOTO: strana-sovetov.com
Rețele de distribuție
În ceea ce privește distribuția, este nevoie de o organizare serioasă. Vânzarea căpșunilor poate avea loc doar în stare proaspătă. Realizarea acestor fructe de sine stătător pentru un antreprenor nu este profitabil.
În timpul iernii, până la 80% din cantitatea de căpșuni se poate vinde prin supermarketuri. Iar vara se poate da către angrosiștii de la piață. Fiți atenți doar la faptul că cei de la supermarketuri au anumite standarde destul de ridicate privind calitatea produselor: căpșunile trebuie să fie unidimensionale, de aceeași culoare și chiar curate.
Un alt canal de vânzare a căpșunilor sunt fabricile producătoare de sucuri, gemuri, iaurturi, etc. Așa că la sigur nu vor refuza un lot bun de materie primă.
Recoltarea fructelor
Înfățișarea produsului este o condiție de bază în vânzări. Pentru a-i asigura o astfel de performanță e necesar să respectați mai multe condiții. În primul rând, trebuie să aveți o cameră de răcire în care să lăsați căpșunile recoltate imediat (aceasta va păstra produsul în termen de 14 de zile).
De asemenea, este important să monitorizați procesul de recoltare. Deoarece căpșunile sunt un produs perisabil și delicat și este important ca, după colectarea de pe tufiș, nimeni să nu o mai atingă cu mâinile până la consumatorul final. Aceasta nu ar trebui să fie turnată sau răsturnată. Este recomandabil de a colecta căpșunile direct în lada în care va fi vândută. Cele mai bune ambalaje sunt coșurile mici din plastic sau hârtie, sau pungile cu o capacitate de 1-3 kg.
Și cu persoanele care vor culege fructele trebuie să fiți atenți. Ele trebuiesc supuse unor instructaje în care li se vor explica detaliat normele de recoltare. Deoarece cea mai mică greșeală poate duce la deteriorarea întregului lot de căpșuni destinate spre vânzare.
În ultimii ani, presa din R. Moldova a prezentat sute de afaceri de succes în agricultură, dar mai puțin s-a vorbit despre problemele pe care le implică acestea. Jurnaliștii de la Ziarul Timpul au lansat o rubrică în care prezintă riscurile din această sferă.
În primul material se vorbește despre dificultățile pe care le întâmpină fermierii moldoveni care cresc păsări.
După ce mai bine de 10 ani a muncit în țări precum Germania, Rusia sau Italia, Viorel Voinu a hotărât să revină acasă și să-și lanseze propria afacere. Bărbatul are 35 de ani, este din satul Stoianovca, raionul Cantemir, iar din 2007 se ocupă cu creșterea găinilor ouătoare. Afacerea a început de la șase incubatoare trimise din Italia, ulterior s-a extins. Ferma are o capacitate de producere de aproape zece mii de ouă pe zi. În cadrul întreprinderii muncesc opt angajați și acum afacerea se dezvoltă cu succes, dar nu a fost așa mereu. De-a lungul timpului, producătorul s-a confruntat cu diferite probleme. Cu ajutorul lui vom încerca să evidențiem câteva riscuri ale afacerii cu găini.
Riscul major este lipsa oamenilor
„Riscul major al unei afaceri în R. Moldova este lipsa forței de muncă. Nu sunt oameni. Nu are cine lucra. Nu sunt specialiști”, așa a început discuția cu fermierul Voinu. Agricultorul spune că mai bine de un an nu poate găsi un veterinar pentru ferma sa și nici contabil. Prin urmare, aceste două funcții este nevoit să le îndeplinească chiar el. Un alt risc este dificultatea de a obține subvențiile de la stat chiar dacă acestea sunt promise. „Cu timpul eu am găsit metoda cea mai bună. Aplic pentru subvenții la început de an și le primesc la timp, dar majoritatea așteaptă ultimele luni, iar până atunci resursele financiare se termină”, punctează tânărul.
O altă piedică specifică țării noastre remarcată de el este birocrația. „Pentru cei care nu sunt implicați în politică lucrurile se mișcă foarte greu, am observat acest lucru personal. Din acest motiv am intrat și eu în politică, iar de atunci totul a devenit mai simplu”, recunoaște bărbatul.
La început de cale, Viorel vindea ouăle doar unui cumpărător, iar la un moment dat acesta a refuzat să le mai cumpere și producătorul a rămas cu producția „în aer”. Situația l-a învățat că e riscant să colaborezi doar cu un agent economic, de aceea, în prezent își vinde producția mai multor cumpărători. „Atunci când vinzi ouă sau carne de găină, permanent există riscul să scadă puterea de vânzare-cumpărare, de aceea este important să ai o rețea mai mare de clienți”, precizează fermierul.
Viorel spune că toată producția o vinde pe teritoriul țării și, chiar dacă aceasta este ecologic pură, oricum este dificil să pătrunzi pe piața din UE, deoarece acolo calitatea este mai înaltă.
Bărbatul a ținut să le recomande viitorilor crescători de găini să-și angajeze specialiști buni, pentru că există riscul ca păsările să se îmbolnăvească, iar acest lucru poate pune capăt afacerii în care s-a investit mai mulți ani de zile.
În final, Viorel a ajuns la concluzia că „în afaceri trebuie să mergi înainte, indiferent de ce se întâmplă!”.
FOTO: timpul.md
Dificultățile unui crescător de prepelițe
Un alt fermier care crește păsări este Vadim Antoni din satul Grătiești, municipiul Chișinău. Acum cinci ani, el a cumpărat 1.500 de pui de prepeliță, iar acum creşte peste zece mii de capete și vinde săptămânal aproximativ 50 de kilograme de carne şi peste trei mii de ouă de prepeliţă. Până afacerea i-a adus profit, fermierul a întâmpinat mai multe greutăți.
Vadim spune că cel mai dificil i-a fost să înceapă totul. Inițial, bărbatul s-a gândit că va investi atâta, cât să nu fie o tragedie, dacă afacerea va eșua. Prin urmare, investiția primară a constituit în jur de 10 mii de euro. Banii au fost cheltuiți pentru cumpărarea a 1800 de prepelițe de două săptămâni, confecționarea cuștilor, dotarea spațiilor, generator, moară de capacitate mică, dar și un automobil pentru transportarea hranei și a producției.
Prima dificultate cu care s-a confruntat agricultorul a fost birocrația. Prezența ei s-a făcut simțită atunci când el a început să propună spre comercializare ouăle de prepeliță. „La început a fost multă bătaie de cap, dar până la urmă organele de control și de avizare, au fost înțelegătoare și răbdătoare”, a mai adaugat acesta.
Vadim menționează că mereu există riscul să nu-ți întorci banii investiți, de aceea afacerea trebuie pusă bine la punct.
La fel, agricultorul a recunoscut că a încercat să colaboreze și cu băncile, însă dosarul solicita mai multe documente și prin urmare a renunțat la idee.
„Boli sunt multe, dar imunitatea lor este puternică”
În același timp, el zice că nu întâmpină probleme cu creșterea și reproducerea păsărilor, însă evidențiază o altă problemă. „Un moment dificil este atunci când trebuie să „înnoim sângele”. În R. Moldova nu există ferme puternice cu care să facem schimb. Acum căutăm prin țările vecine de la care o dată la doi ani să luăm ouă pentru incubarea rasei pe care o creștem”, subliniază bărbatul.
În prezent, la ferma sa lucrează șapte persoane printre care și un veterinar. Vadim evidențiază importanța angajării unui asemenea specialist pentru ca păsările să nu se îmbolnăvească și precizează că: „boli sunt multe, dar prepelița are o imunitate puternică și dacă se respectă regulile de întreținere, bolile sunt o raritate”.
Dacă inițial fermierul vindea doar ouă, din 2010 a început să vândă și carne de prepeliță, dar din vara anului 2014 comercializează deja prepelițe afumate și tăieței preparați cu ouă de prepeliță. Ca să evite riscul de a nu putea vinde producția la timp, Vadim s-a asigurat cu frigidere și congelatoare pentru păstrarea acestora, iar pentru sacrificarea păsărilor are și un abator din inox. Acum produsele din ferma sa se vând în rețelele de magazine din Chișinău și la restaurante.
Ultimele date arată că în ţara noastră există şase crescători de prepeliţe, iar statul oferă subvenţii în valoare de 30 la sută din costul utilajului folosit la creşterea acestor păsări.
„Moldovenii încă nu au conștientizat toate calitățile miraculoase ale nucilor – plante dăruite plaiului nostru de Dumnezeu. Noi abia am început să studiem calitățile și cultivarea nucilor”, a afirmat președintele Uniunii Producătorilor de Nuci din Moldova, profesorul, doctorul în științe Alexandru Jolondcovschi, contactat de NOI.md.
Autorul cărții „Odă nucului” a precizat că pe globul nostru doar 7% din terenurile agricole sînt bune pentru cultivarea nucilor și în acest sens Moldova a avut mare noroc. „Atunci cînd Ivan Bodiul a propus în calitate de protecție a drumurilor de nămeții de zăpadă și a cîmpurilor de vînturi uscate să fie sădiți nuci de-a lungul traseelor, el nici nu putea să presupună că o parte a populației în viitor va supraviețui datorită acestor arbori. Un cunoscut mi-a povestit că în timpul foametei din anul 1947, tatăl lui a găsit în podul casei un sac cu nuci. Stăpînul casei împărțea fiecărui membru al familiei cîte 3 nuci pe zi și astfel ei s-au salvat de la moarte”.
„Consumați cîte 5 nuci pe zi și întotdeauna veți fi într-o formă fizică și de muncă excelentă. Adăugați în rația alimentară ceai de ierburi cu frunze de nuci și veți avea nu doar un tonus ridicat, dar pe zi ce trece vă veți simți tot mai tînăr. Nemaivorbind de faptul că conținutul mare de iod din nuci și frunze este de mare folos în condițiile în care ne aflăm nu departe de Cernobîl. Nu degeaba japonezii și-au exprimat dorința să procure de la noi frunze de nuci într-o anumită perioadă a anului, deoarece după componența chimică acestea sînt pur și simplu unice la fabricarea medicamentelor”, a menționat savantul.
„Este interesant și faptul că în volumul total al exportului moldovenesc nucile constituie doar 4%, însă în expresie valorică – 40%. Chiar dacă nucul începe să dea roadă la volumul maxim abia după 7 ani, adică recuperarea investițiilor este un proces de durată, această direcție are cele mai mari perspective în horticultura din Moldova, deoarece cererea la nuci nu va scădea niciodată și acest fruct nu va fi afectat de niciun embargo. Mai mult, capacitățile noastre nici pe departe nu se limitează doar la asigurarea necesităților în nuci ale Arabiei Saudite”, a conchis Jolondcovschi.
În anul 2014 Agenția „Moldsilva” a desfășurat primele activități programte în cadrul proiectului ”Agricultura Competitivă în Moldova” (PACM), sub-componenta ”Sprijinul pentru Reabilitarea Perdelelor Forestiere de Protecție”, finanțate de Banca Mondială. Astfel că aceasta sub-componentă are ca scop sporirea competitivității sectorului agricol și produselor agricole locale prin integrarea practicilor agriculturii ecologice și a celor de management durabil al terenurilor.
Pe parcursul anului 2014, în cadrul proiectului au fost efectuate lucrări pe o suprafață de 898,43 ha de perdele forestiere, inclusiv: lucrări de reconstrucție – 126,23 ha; lucrări de ajutorarea regenerării naturale – 10,48 ha; tratamente silvice – 129,37 ha; lucrări de îngrijire în arborete tinere – 310,6 ha; rărituri – 38,36 ha; tăieri de igienă – 74,56 ha; elagaj artificial – 130,96 ha; emondaj – 35,43 ha; îngrijirea subarboretului – 0,33 ha; crearea și întreținerea fâșiilor mineralizate antiincendiare – 42,11 ha. În calitate de beneficiu al proiectului poate fi menționat și faptul că perdelele forestiere reabilitate pe parcursul anului 2014 vor asigura protejarea a circa 27 mii de ha terenuri agricole. Un alt aspect important este că masa lemnoasă obținută în procesul de reabilitare a perdelelor forestiere aparține integral consiliilor locale, care realizează comercializează sau repartizează populației locale în conformitate cu legislația în vigoare în baza unei decizii corespunzătoare.
O alta acțiune realizată în cadrul proiectului în 2014 a fost procurarea și transmiterea către întreprinderile silvice subordonate Agenției ”Moldsilva” a 23 de unități de tehnică forestieră (defrișatoare, tractoare etc.) și 51 unități de agregate/echipamente tehnice (mașini de plantat, pluguri, scarificatoare, freze) în valoare de 2,3 milioane de dolari.
Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS) este responsabil de supraveghere, coordonare și promovare a sub-componentei și a elaborat Manualul Operațional pentru proiectul ”Agricultura Competitivă în Moldova” la sub-componenta „Sprijin pentru reabilitarea perdelelor forestiere de protecţie” în cadrul PACM. La fel, grupul tehnic pentru implementarea proiectului a acordat asistență și consultanță tehnică beneficiarilor (primăriilor) programului de reabilitare a perdelelor forestiere de protecție. Astfel, pe întreaga perioadă de implementare a proiectului 68 primării din 13 raioane au consultat specialiștii ICAS.
În context mentionam că pentru anul 2015 este planificată continuarea operațiunilor tehnice de reabilitare a perdelelor forestiere de protecție pe suprafața realizată în anul 2014 (898 ha), precum și extinderea pe alte 753 ha. Activitățile în cadrul PACM vor include și asigurarea supravegherii tehnice, monitorizarea și evaluarea rezultatelor. Astfel că în primăvara anului 2017 vor fi reabilitate 1364 de perdele forestiere de protecție pe o suprafață de 2200 hectare iar costul total al Proiectului Agricultura Competitiva este de 27.4 mln USD.
În Rusia s-au scumpit fructele foarte mult, fiind menţionate şi preţuri de peste 50 de euro pentru un măr, iar această situaţie creează premise reale pentru ca importul de fructe moldoveneşti în Rusia să fie reluat. Ministrul în exerciţiu al agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, a declarat pentru IPN că după ce a convenit cu autorităţile ruse să se reia cel puţin negocierile, acestea deja au contactat Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor din Moldova.
La iniţiativa Serviciului Federal Rus de Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară (Rosselhoznadzor), conducerea ANSA a avut o discuţie telefonică cu omologii ruşi despre posibilitatea reluării exporturilor de mere în Federaţia Rusă. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor şi-a exprimat disponibilitatea de a garanta în mod oficial siguranţa fructelor şi utilizarea bunelor practici de către producătorii din Republica Moldova. Părţile au convenit asupra necesităţii unui audit din partea Rosselhoznadzor a sistemului naţional de asigurare a cerinţelor fitosanitare federale şi internaţionale.
Vasile Bumacov crede că ruşii ar putea trimite o echipă de specialişti care să examineze condiţiile în care sunt păstrate fructele pentru a lua o decizie finală privind reluarea exporturilor de fructe. Ministrul în exerciţiu a adăugat că dacă va fi necesar este dispus chiar să meargă la Moscova pentru a conveni asupra tuturor procedurilor de reluare a relaţiilor comerciale normale.
În perioada 25-28 februarie 2015 în Antalya se va desfășura unul dintre cele mai importante evenimente expoziționale din Turcia – târgul internațional Anfas Food Product&Bevex.
Această expoziție constituie cel mai mare eveniment de prezentare a produselor alimentare și băuturilor alcoolice și răcoritoare din Turcia. La ediția din anul trecut expoziția a întrunit circa 400 de participanți din 12 țări și peste 60 de mii de vizitatori.
Mai multe detalii despre participarea la expoziție pot fi găsite la următoarea adresă – www.anfasfoodproduct.com.
În scopul promovării exporturilor de produse agroalimentare moldovenești în Turcia și identificării unor noi parteneri de afaceri, recomandăm participarea agenților economici la acest eveniment.
Cătina este în măsură să ofere anual o cantitate mare de fructe mari și gustoase. Dar acest randament poate fi obținut doar prin calitatea materialului săditor, care trebuie să corespundă standardelor, și doar prin altoirea butașilor.
Din acest motiv este recomandat ca să cumpărați puieți de dimensiuni mici. În acest caz, ei vor putea fi mai ușor de distins față de alte plante de crâng.
Cătina trebuie înmulțită prin butași în timpul iernii
Cel mai mare neajuns al acestui arbust e faptul că se înmulțește foarte ușor prin semințe. Iar asta nu e chiar bine, pentru că „tata” riscă să nu corespundă soiului pe care îl aveți plantat.
În plus, cătina la maturitate poate avea o rădăcină foarte abundentă. Astfel, utilizarea pe scară largă a semințelor sau doar a rădăcinii acestui arbust cu scop de a începe o afacere, îi va scădea din start reputația.
Specificul polenizării
Catina este o plantă dioică ce se polenizează cu ajutorul vântului. Prin urmare, asigurați-vă că veți planta cât mai aproape atât arbuști-masculi, cât și specimenele de sex feminin. Dacă planta de sex masculin este cam la 5-10 m de la femelă, atunci polenizarea va avea loc la cel mai înalt nivel.
O plantă-mascul poate poleniza mai multe plante de sex feminin. Cu toate acestea, e de dorit ca să plantați măcar 2 „bărbați”. Din simplul motiv, că există pericolul ca anume el să se usuce.
În cazul în care dispuneți de un spațiu limitat, atunci „bărbații” pot fi plantați și la distanțe mici unul de altul, chiar la 30 la 50 cm.
Cel mai bun moment de-a planta cătina
Acest arbust nu prea să împacă cu temperaturile joase. Suportă cu greu înghețurile, dar își poate începe perioada de vegetație foarte devreme.
Prin urmare, cea mai bună perioadă de plantare sau de răsădire a cătinii este primăvara devreme – cu cât mai devreme, cu atât mai bine.
Acest lucru este fundamental pentru puieții de cătină care au rădăcina descoperită, precum și pentru plantele ce trebuie răsădite, căci o mare parte a sistemului radicular poate fi pierdut.
În cazul în care puietul de cătină crește de un an sau mai mult într-un container, atunci sădirea lui în grădină este foarte simplă.
Acest lucru se poate de realizat în orice moment, deoarece sistemul radicular al plantelor nu este accidentat. Și totuși, e de dorit ca aceasta să aibă loc primăvară sau vara.
Deoarece doar așa, noul loc răsad își va putea „construi” o rădăcină puternică, care până în iarnă va fi capabilă treacă mai ușor peste temperaturile joase.
FOTO: intrebari.hobbygradina.ro
Locul de plantare
Cătina ar trebui să fie plantată la o distanță semnificativă de restul culturilor din grădină. Cel mai adecvat loc pentru ea este pe marginea lotului, de-a lungul drumului, dar alături de gazon.
Rădăcinile de cătină sunt formate din mai multe cordoane slabe de branșare care se întind pe o suprafață mare. Din acest motiv, ele trebuie îngropate superficial, cam la 20-30 cm de la suprafață.
Acest fapt poate duce la o ușoare deteriorate a rădăcinilor în timpul săpatului. Iar o traumă cât de mică nu ar fi, poate aduce un prejudiciu pentru toată planta.
Despre această caracteristică a structurii sistemului radicular al cătinii orice grădinar trebuie să știe și trebuie să țină cont atunci când alege unde o va planta.
Săpatul solului în apropierea cătinii este cea mai frecventă cauză a unei roade slabe sau chiar a uscării arbustului. Iar o altă consecință negativă suplimentară a acestui săpat este și apariția de subarbuști în locurile unde au fost periclitate rădăcinile de cătină.
A doua condiție importantă pentru alegerea unui loc de plantare favorabil pentru cătină este un spațiu deschis. Cătina iubește lumină, și prin urmare, ar trebui să crească într-un loc cât mai iluminat, fără copaci înalți prin preajmă.
Plantarea puieților de cătină
Plantarea puieților nu se deosebește cu mult de plantarea altor arbuști sau pomi fructiferi.
Nu folosiți multe îngrășăminte minerale atunci când vine vorba de răsădire.
Puteți folosi o limită de îngrășăminte, astfel ca la o găleată, de dimensiuni normale, nu trebuie să lipsească compostul putrezit, o mână de superfosfat (doză dublă dacă e așezată în zonele predispuse la acidificarea solului) și un pahar de cenușă de lemn pentru fiecare plantă.
Puteți adăuga desigur și o lingură bună de îngrășăminte complexe. Dar acest fapt nu vă va garanta un rezultat „ecologic”.
Dacă răsădiți cătina, încercați să o scoateți cu cât mai multe rădăcini posibile ( nu uitați, ele sunt foarte lungi). Cu toate acestea, în cazul în care prin săpare ați redus drastic lungimea rădăcinilor, apoi la fel de mult trebuie să tăiați și din părțile aeriene ale plantelor.
Practica arată că tăierea „exagerată” a puieților de cătină e mai bună decât „mila de-ai tăia” și a le păstra cât mai multe părți. Dacă răsădiți o plantă mare de cătină, atunci poate fi lăsat doar trunchiul principal (de la 1 până la 1,5 m lungime), chiar și fără ramuri laterale.
FOTO: dorinte-verzi.blogspot.com
Îngrășămintele pentru cătină
Cătina are rădăcini lungi, iar acest fapt face ca ele să se răspândească destul de repede și departe de „mama lor”. Prin urmare, aplicarea îngrășămintelor în groapa inițială unde a fost plantat arbustul după un an sau doi nu are un rol la fel de importantă ca și pentru plantele cu un sistem radicular mai compact.
Planta nu e chiar atât de dependentă de îngrășăminte, și asta datorită rădăcinilor, care își găsesc și singure substanțele nutritive de care au nevoie. Totuși, dacă vă hotărâți să folosiți îngrășăminte, utilizați fosfatul, dar nu mai mult decât odată pe an.
Retezarea și „întinerirea” puieților de cătină
Colectarea pomușoarelor de cătină se realizează cel mai bine atunci când arbustul nu are dimensiuni mari. Dacă planta a reușit să se înalțe mai mult decât ar trebui, atunci e nevoie ca aceasta să fie retezată. Cercetările arată că acest arbust suportă destul de bine acest proces.
Cătina își atinge apogeul productivității după aproape 8-12 ani. După aceasta, arbustul trebuie „pus pe butuc”, adică tăiat. După această „intervenție chirurgicală” radicală, cătina se restabilește destul de rapid pe fonul lăstarilor săi. Astfel, planta întinerește, cătină crește și dă roadă din nou.
