Pornind de la principiul că banii nu au miros, un american a dezvoltat o afacere cu vânzări de milioane de dolari, vânzând urină de căprioară companiilor de parfumerie.
Afacerea lui Sam Collora a început încă prin anii 90, care pe atunci era directorul unei fabrici de prelucrare a oţelului. Îi plăcea însă foarte mult să meargă la vânat în timpul liber, așa că soția sa i-a dăruit o căprioară cu gândul să-l convingă să nu mai vâneze bietele animale.
La scurt timp Sam a aflat despre proprietățile pe care le are urina căprioarelor la producerea parfumurilor, așa că a decis să inițieze o afacere, care, în timp, a crescut şi s-a dezvoltat. Dacă la început vindeau doar către câțiva dealeri, acum s-au extins la nivel național.
Îngrijesc la ferma lor de aproximativ 150 de animale. Cifra de afaceri anuală a antreprenorului – 44 milioane de dolari. Cel mai căutat produs – o sticluță de 50 de grame se vinde pe rafturi la prețul de 15.50 dolari. Devine tot mai poplară și urina de căprioară uscată, care are un termen de valabilitate nelimitat. În afară de aceasta, familia mai deține și un magazin în care se vând produse pentru vânătoare.
După cum a recunoscut fermierul, îi place ceea ce face, dar atunci când le vorbește oamenilor despre afacerea sa, ei încep să strâmbe din nas. Vizitatorii de la ferma sa vin cu gândul că o să vadă ceva dezgustător. Nimic mai greșit! Deoarece chiar și puțin gunoi poate schimba mirosul și efectul urinei de căprioare, grajdurile sunt ținute într-o curățenie ideală. Totul este în fiecare zi bine spălat și uscat.
Urina de căprioare se foloseşte încă din 1960, când un fermier din Pennsylvania a înfiinţat Robbins Scent Co. El a început, atunci, să-i aprovizioneze cu astfel de urină pe vânzătorii de parfumuri. Urina de căprioară mai este folosită de vânători ca momeala, pentru atragerea cerbilor. Cel mai scump produs, de 50 de dolari, este o sticla de urină de căprioară în călduri cu efect garantat asupra masculilor.
Creșterea bibilicilor nu diferă de creșterea găinilor. Detalii despre îngrijire, adaptare, alimentație, rația zilnică, reproducere, creșterea puilor, etc.
Bibilica este o pasăre de mărimea unei găini. Are capul fără pene sau puf și mai poate fi recunoscută după o proeminență cornoasă dură pe frunte, deasupra ciocului.
Patria acestor păsări se consideră a fi țările cu o climă caldă și poate fi întâlnită cu ușurință prin locurile din apropierea unor păduri nu prea înalte, prin câmpii, prin stepe și chiar prin munți, la înălțimi de până la 3000 de metri. Această pasăre are însă o capacitate uimitoare de a se adapta la o climă mai rece și poate fi crescută chiar și pe teritoriul țării noastre.
Bibilica are peste 20 de subspecii, dar cea mai cunoscută e Bibilica obișnuită, care mai are alte 3 varietăți: cea pestrițată (albă sau neagră/sură, albastră și albă).
Bibilica, denumită și găină-cu-mărgăritare, găină-de-mare, are și denumiri regionale alternative: (prin Moldova și Bucovina) pichere, pichie, pichiriță, píchire și píche, (în Moldova) și pipilică, (în Bucovina) și pícură, (prin Oltenia) câță, (prin Transilvania) bibiță, pirchiță, (prin Banat) pică, pipică, (prin Arad) tirchiță.
FOTO: zoopicture.ru
Cum creștem bibilicile
Chiar dacă aceste păsări adoră libertatea, ele pot habita și în locuri mai puțin deschise, cum ar fi cotețele. Totuși, este recomandabil ca să le oferiți un spațiu pentru a se deplasa pe parcursul zilei. Acestea pot fi niște pajiști, un teritoriu cu arbuști sau chiar o pădurice. Dar, fiți atenți! Dacă veți uita să le aduceți în coteț pentru a înnopta, ele pot adormi pe copaci și pot redeveni păsări sălbatice.
Din acest motiv, oferindu-le libertatea, trebuie să o și limitați. Învățați-le să mănânce la o oră fixă în coteț și nu le dați afară până nu se ouă.
Cercetările arată că bibilicile nu au nevoie de încăperi speciale, pentru că ele suportă cu bine temperaturile joase. Același coteț pentru găini poate fi folosit și pentru bibilici. Doar că, spațiul trebuie să fie mai mare: 2-3 păsări pe 1 mp.
Odată cu sosirea verii, bibilicile trebuie „scoase la plimbare”. E nevoie de un teritoriu cam de 30 mp pentru o pasăre. Acesta trebuie îngrădit cu sârmă, de cel puțin 2 m înălțime, ca ele să nu zboare. De jur- împrejur, pot fi plantați niște arbuști, pentru ca bibilicile să se simtă ca în mediul lor natural.
De obicei, cotețul este amplasat în mijlocul acestui teritoriu. Nu s-au înregistrat cazuri când un cârd de bibilici să părăsească aceste spații. Se poate întâmpla, ca una sau două să reușească să zboare peste gard, dar, mai departe de 10-15 metri nu ajung, pentru că încearcă să se întoarcă „acasă”.
Păsările care au iernat împreună, când „ies la plimbare” se deplasează în grupuri. Bibilicile se obișnuiesc foarte repede cu cei ce au grijă de ele și îi ascultă. Dar, dacă vine cineva străin, imediat încep a scoate sunete ciudate și se liniștesc doar când acesta pleacă.
Rumegușul poate fi folosit cu succes iarna, pe post de „paturi” pentru bibilici. Acesta menține căldura. Dar, și vara poate fi utilizat, pentru a menține curățenia și a înlătura mai ușor gunoiul. Ce ține de vesela folosită pentru a hrăni sau adăpa bibilicile, nu trebuie să vă complicați. Poate fi folosită exact cea ca și pentru găini.
Bibilicile adoră băile în nisip, ca și găinile. Așa că, nu ezitați să le aprovizionați, din când în când, cu nisip. Vă vor fi recunoscătoare.
FOTO: ferma-vesela.ro
Reproducerea bibilicilor
Bibilicile sălbatice „locuiesc” în pereche, cele domestice pot locui în grupuri. E recomandabil un mascul la 3-4 femele. În astfel de condiții, sunt mai multe șanse ca bibilicile să se ouă în apropierea casei, și chiar în același cuib, ce facilitează găsirea și strângerea ouălor.
Femelele încep să se ouă la sfârșit de februarie, dar împerecherea are loc la jumătatea lui martie. Masculii se maturizează odată cu sosirea primăverii, iar apogeul instinctului sexual are loc în luna mai, când temperatura aerului ajunge la 17-20 grade Celsius și durata zilei e de cel puțin 14 ore. Un mascul poate „satisface” până la 6 femele în această perioadă.
Hrana
Bibilicile sălbatice consumă diverse alimente. Acestea sunt influențate de poziția geografică sau de perioada anului. Primăvara și în zilele ploioase, ele consumă insecte. Vara trec la fructe, frunze, iarbă și toate tipurile de semințe. Tare le mai plac și rozătoarele. Bibilicile domestice se alimentează cu porumb și alte tipuri de cereale. Exact ca și găinile.
Agrobiznez vă propune și un tabel aproximativ al alimentelor ce nu trebuie să lipsească din rația lor zilnică.
Tabelul 2 – Rația zilnică de alimente (martie)
Denumirea alimentelor
Cantitatea, gr./unitate
Ovăz
20
Orz
20
Porumb
21
Tărâțe de grâu
20
Făină de pește
5
Morcov
20
Trifoi
25
Ace de pin
15
Drojdii
6
Scoici
3
Grăsime de pește
3
Sare alimentară
0,3
Total
166,3
Din motiv că, bibilicile sălbatice consumă multe verdețuri, în porția lor zilnică de alimente trebuie introduse bucăți mărunte de pin, morcov și trifoi. Ele au nevoie de carotină, ceea ce poate fi obținută iarna din copacii de pin.
Când femelele încep să depună ouă, în rația lor trebuie inclusă făina de pește, iar în loc de trifoi și pin se poate adăuga urzica sau frunze de varză (60-100 g/per zi).
În continuare, Agrobiznes vă propune un tabel ce poate fi folosit pentru a hrăni bibilicile în lunile aprilie-mai.
Tabelul 2 — Rația zilnică de alimente (aprilie-mai)
Denumirea alimentelor
Cantitatea, gr./unitate
Ovăz
20
Tărâțe de grâu
20
Orz
20
Crupe de miei
10
Porumb
20
Făina de pește
15
Morcov
20
Trifoi
15
Ace de pin
15
Drojdii
6
Grăsime de pește
3
Scoici
5
Urzica
30
Total
199
Bibilicile se hrănesc de 3 ori pe zi: la ora 06.00, la 12.00 și la ora. 18.00. Dimineața și la prânz, trebuie să le oferiți un amestec umed de cereale și drojdii, dar seara – boabe de ovăz și orz.
Bibilicile pot mâncă mult și foarte repede se pot „îngrășa”. Din acest motiv, e recomandat ca la sfârșit de lună să le cântăriți pentru a le menține în formă, dar și pentru a controla consumul de alimente.
Amestecul de alimente pentru o pasăre matură constituie 33-36 kg. Pe timp de iarnă, bibilicile pot consuma până la 76 g/per zi de cereale și 3-4 g de adaosuri de origine animală. Desigur, nu uitați de verdețuri!
Din februarie, odată cu începerea depunerii ouălor, cantitatea de alimente trebuie mărită până la 90-100 g de cereale și 15-17 g de adaosuri de origine animală. În septembrie, când bibilicile nu se mai ouă la fel de mult, cantitatea de alimente trebuie de micșorat din nou. Dar treptat.
O atenție deosebită trebuie să o acordați prezenței vitaminei A și B2 în doza zilnică de alimente. Ele se conțin în verdețuri sau în grăsimea de pește. Dar poate fi cumpărate și sub forma unor preparate ce trebuie diluate în ulei.
FOTO: kishinev.all.biz
Creșterea puilor de bibilici
Puii trebuie ținuți în primele săptămâni într-un spațiu uscat și luminos, iar pe jos să fie presărat cu nisip. Unii fermieri recomandă ca aceștia să fie lăsați lângă mama-cloșcă. Dacă timpul este uscat și afară este cald, și o curcă poate avea grijă de ei. Dar dacă pământul este umed și afară plouă, cloștile nu sunt în stare să-i protejeze, iar pui pot răci și chiar muri.
Când pui încep să prindă la puteri, ei trebuie lăsați și obișnuiți cu speciile mature. Trebuie să-i lăsați la „plimbare” împreună și să le dați să mănânce alături.
Unul dintre neajunsurile bibilicilor în rol de cloșcă e faptul că ea iubește gloata și timpul petrecut cu restul cârdului. Dar acest mediu nu este prea favorabil pentru pui, din acest motiv, ea trebuie mutată cât mai departe de coteț, până când puii prind la puteri. Astfel, bibilica este nevoită să stea cu ei.
Adaptarea are loc destul de repede. În primele 2 zile, cloșca trebuie ținută în coteț, dar puii trebuie lăsați să între și să iasă atunci când vor. Peste câteva zile, puii se obișnuiesc cu mama și nu o vor mai părăsi până la maturitate. La a treia zi, cloșca va recunoaște cotețul drept casă și deja îl va părăsi și se va reîntoarce împreună cu puii ei.
Acest spațiu trebuie protejat de ploaie și trebuie mutat zilnic, iar iarba pe care stau trebuie să fie proaspătă mereu. Puii în prima zi de viață sunt foarte naivi și „pierduți” și sunt conduși de instinctul de turmă. Se pot aduna în grupuri și sta astfel ore. Din acest motiv, ei mai trebuie mutați spre locușorul lor, ca până la sfârșit de zi să se poată adapta.
Curca și puii trebuie puși într-un spațiu standard cu podea din lemn. În a treia zi a existenței lor, pui trebuie scoși afară. Iar la vârsta de 8-10 zile, deja de la 6-7 dimineața pot fi scoși. Pe timp de ploaie, aceștia trebuie dați la dos.
Curca este o mamă bună, în primele zile puii nu vin sub aripa ei, dar ea singură îi împinge sub ea. Din acest motiv, puii pot sta cu ea până la vârsta de 5 luni.
De asemenea, este obligatoriu ca să respectați curățenia în cotețul acestora, să înlăturați deșeurile, să faceți aerisirea și să presărați podeaua cu nisip sau rumeguș.
Sigur, e posibilă și creșterea puilor în incubatoare. Aceasta durează cam 4 săptămâni, pentru că, coaja oului de bibilică e mai dură decât cea al oului de găină.
FOTO: albumdefamilie.ro
Alimentarea puilor de bibilici
Prima hrană pentru puii de bibilică o constituie oul fiert în amestec cu firimituri de pâine, care pot fi înmuiate și în lapte.
Ei trebuie hrăniți de 3 ori pe zi, la fel ca și speciile mature. Dacă cotețul este așezat într-o poiană, puii se pot alimenta și singuri. În caz contrar, ei trebuie asigurați cu hrană cum ar fi ovăz, frunze de păpădie sau chiar ceapă.
Apa, pietrișul și scoicile trebuie să fie mereu la îndemâna lor.
În continuare vă propunem un ultim tabel despre cum ar trebui să arate rația zilnică a puilor.
Tabelul 3 — Rația de alimente pentru puii de bibilică cu vârsta de la 1-120 zile (gr. per zi/un pui).
Vârsta puilor în zile
1-3
4-10
11-20
21-30
31-40
41-50
51-60
61-90
91-120
Alimentele
Tărâțe de grâu
1
1,83
3
4,6
5
4,5
10,6
10,1
7,4
Porumb
1
1,83
3
4,6
5
–
6
1,5
–
Ovăz
1
1,83
–
5,7
6,4
5,5
8,2
10,5
13,5
Făină cernută
–
–
3
–
–
–
–
0,6
3
Crupe de miei
–
–
–
–
5,7
21
17
11,1
20,7
Orz
–
–
–
–
–
4,2
6
5,2
3
Făină de pește
–
1
1
1,6
2,7
3
2,2
3,4
5,3
În total
3
Ouă fierte
1,2
1,4
1,6
–
–
–
–
–
–
Clabber(prostokvașa)
3
5
8
11,4
26
24
24,6
14
–
Verdețuri (varză)
2
6,7
12,6
18,7
20
25
28
36,7
–
Trifoi
–
–
–
–
–
–
–
–
13,3
Dojdii
–
–
–
1
1,2
1,8
2,3
3
5
Ovăz
–
–
–
–
–
–
–
16,8
38
În total per zi
9,2
19,59
32,2
47,6
72
89
102,1
112,9
110,2
La vârsta de 3-4 luni, pui deja devin maturi și chiar pot fi sacrificați. Acest lucru se poate realiza exact ca și în cazul găinilor.
Deci, creșterea bibilicilor nu se deosebește deloc de creșterea găinilor și o astfel de afacere poate fi inițiată cu ușurință. Cu atât mai mult că, carnea de bibilică este mai dietică și se consideră un aliment preferat de oamenii înteligenți.
Politica Europeană de Vecinătate (instrumentul de politică externă a UE destinat unui grup de 16 state vecine şi inaugurat în 2004) urmează a fi revizuită pe parcursul anului curent. Necesitatea revizuirii este dictată de criza din Ucraina şi de necesitatea aplicării unei abordări mai flexibile faţă de vecinii UE. Cert este că în acest an UE nu planifică să se extindă şi nu se ştie dacă Republica Moldova va putea depune cererea de aderare la UE. Astfel de opinii au fost exprimate la clubul de presă al Asociaţiei pentru Politică Externă (APE), desfăşurat la IPN.
Directorul executiv al APE, Victor Chirilă, a menţionat că evoluţiile din regiune au determinat UE să lanseze un proces de revizie a Parteneriatului Estic, din care face parte şi Republica Moldova. Victor Chirilă crede că proiectul dat trebuie reactualizat şi, din aceste considerente, APE a comandat o analiză a expertului Corneliu Ciurea.
La rândul său, Corneliu Ciurea a specificat că nimeni nu cunoaşte cum exact ar putea fi revizuit Parteneriatul Estic. Una dintre problemele pe care le vede expertul este ignorarea factorului geo-politic. Criza din Ucraina a demonstrat că proiectul are şi consecinţe neanticipate. Corneliu Ciurea consideră că o altă problemă este insuficienţa diferenţieirii dintre statele incluse în Parteneriatul Estic şi a menţionat că acum se observă cum UE tinde mai degrabă să stabilească relaţii bilaterale decât să aplice o politică unitară. Lipsa acestei politici unitare tot este văzută ca o problemă de către Corneliu Ciurea, dar şi birocratizarea excesivă a proceselor.
Expertul a adăugat că, până nu demult autorităţile menţionau că în 2015 va fi depusă o cerere de aderare la Uniunea Europeană. Însă, de la o vreme, aceste declaraţii sunt estompate. Corneliu Ciurea crede că UE nu este gata să-şi extindă graniţele, iar depunerea unei cereri ar putea fi negociată. UE, în acelaşi timp, nu poate nici accepta, dar nici refuza o cerere din partea Moldovei, şi autorităţile ar putea să se folosească de acest lucru provocând Uniunea Europeană să ofere în schimb o listă de criterii care ar trebui îndeplinite pentru ca ţara să fie eligibilă pentru aderare.
Corneliu Ciurea a adăugat că autorităţile intenţionează la Summitul de la Riga, din luna mai anul curent, să obţină o declaraţie de la UE prin care să se recunoască dreptul statelor din Parteneriatul Estic de a se asocia şi integra politic cu UE. Însă, spune expertul, şi obţinerea acestei declaraţii este nesigură. „Aceste 2 intenţii sunt cruciale pentru anul 2015 şi nu avem siguranţa că vor fi obţinute”, a subliniat Corneliu Ciurea.
Clubul de Presă a fost organizat de APE cu sprijinul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida) şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA.
Gheorghe Bîrlădean din satul Bleșteni, raionul Edineț are o experienţă considerabilă în domeniul creşterii păsărilor. Deoarece este un expert cunoscut în nordul Moldovei, nu a avut probleme atunci când a încercat să identifice un partener de afaceri. L-a găsit în Olanda, iar întreprinderea mixtă pe care au fondat-o s-a dovedit a fi una de de succes. Astăzi, brandul ”Avomia” este recunoscut în toată Moldova, iar întreprinderea este unica din țara noastră care aduce rase parentale tocmai din Franța.
Compaia sa a fost fondată în 2005, iniţial ca afacere de familie. Deoarece familia nu putea ţine piept tuturor cheltuielilor necesare pentru recondiţionarea fabricii, colaborarea a fost o soluţie salvatoare. Astfel, au fost puse bazele unui parteneriat moldo-olandez.
„Din 2005 şi până în prezent, volumul investiţiilor a fost de 3.000.000 de euro. Ferma era într-o stare dezastruoasă. Noi am păstrat clădirile, am reparat acoperişul, am adus utilaj modern din Olanda şi Germania. La moment, avem 110.000 de găini pentru ouă şi câte 120.000 de pui la fiecare ciclu”, spune antreprenorul.
Gheorghe Bîrlădean
Gheorghe Bîrlădean spune că rezultatele bune se datorează faptului că în debutul afaerii a insistat să procure doar păsări cu un randament sporit: „Avem păsări de prăsilă aduse din Franţa, adică găini care au un cod genetic clar, fie că le creştem penru ouă sau carne. Tot din această specie creştem pui pentru populaţie şi antreprenori mai mici. Avem produse de o calitate foarte înaltă, asta ne deosebelte de alţii”.
Produsele sunt comercializate în cele mai mari reţele de magazine din capitală. Numărul clienţilor corporativi ajung la 100. Contractele de lungă durată asigură întreprinderii durabilitate şi un viitor stabil. Antreprenorul este convins că anume calitatea produselor pe care le livrează i-a fidelizat pe clienţi.
În prezent, colectivul fabricii este de 60 de persoane, iar cifra anuală de afaceri ajunge la 20 milioane de lei. Gheorghe Bîrlădean îi sfătuieşte pe cei care doresc să înceapă un business legat de creşterea păsărilor să se înarmeze cu multă răbdare şi curaj. El este de părere că deschiderea mai multor întreprinderi, care au ca scop producerea, este reţeta relansării economiei naţionale.
Material editat și publicat în cadrul broșurii Istorii de succes, care a fost realizată în cadrul Proiectului Investiţii şi Servicii Rurale RISP, gestionat de CAPMU.
Republica Moldova a moştenit, din epoca sovietică, peste 78 de sisteme centralizate de irigare, care acoperă 144 de mii de hectare de teren agricol. Potrivit estimărilor autorităților competente din domeniu, în prezent irigăm un procent infim din suprafața totală a terenurilor agricole, deşi râurile Prut şi Nistru ar putea asigura apa necesară pentru peste 400 de mii de hectare.
În anul 2012, Fondul Provocările Mileniului Moldova a demarat reabilitarea a zece sisteme de irigare, pentru reconstrucția şi modernizarea cărora au fost alocate circa 80 de milioane USD. Această acțiune amplă – una în premieră, pentru țara noastră, în ultimele două decenii – are loc în cadrul Programului Compact, finanțat de Guvernul SUA prin Corporația Provocările Mileniului. Cele zece sisteme de irigare se află în localitățile Chircani-Zârneşti, Blindeşti, Grozeşti, Leova Sud, Jora de Jos, Lopatna, Coşnița, Criuleni, Puhăceni, Roşcani.
Primul sistem de irigare, dat în exploatare la Criuleni
Primul din cele zece sisteme de irigare a fost lansat la finele lui octombrie 2014 la Criuleni, pentru reabilitarea lui fiind investiți circa 4,7 mln. USD. Lucrările de reabilitare au inclus schimbarea pompelor deteriorate, reconstrucția clădirilor pentru stațiile de pompare şi dotarea acestora cu echipament automatizat de operare etc. Toate conductele vechi, confecționate din azbest, au fost înlocuite cu țevi moderne din plastic de densitate înaltă care, conform cerințelor de mediu ale Uniunii Europene, au un termen de exploatare de peste 50 de ani.
Sistemul renovat urmează să asigure accesul la apă pentru 778 hectare de teren. În aria sistemului, se află terenurile agricole a circa 900 de persoane, 400 din care sunt membri ai Asociației Utilizatorilor de Apă pentru Irigare Criuleni.
FOTO: FPM Moldova
„Dacă am fi avut acest sistem acum câțiva ani, nu am fi înregistrat asemenea pierderi…”
„Pentru mine lansarea primului sistem modernizat de irigare este o sărbătoare. Apa este existențială pentru agricultură, fără irigare nu vom deveni competitivi. Iar irigarea culturilor este o metodă de a reduce riscurile în afacerile agricole. Vreau să mulțumesc poporului american că le-a oferit agricultorilor moldoveni şansa de a-şi realiza visele”, a spus ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov.
Şi fermierii de la Criuleni au apreciat înalt schimbarea survenită în viața lor, ei sperând că suprafețele irigate vor fi extinse. „Irigarea este viitorul agriculturii, ea ne permite să obținem recolte de două-trei ori mai mari”, consideră Petru Balan. Un alt agricultor, Mihai Cojocaru, care a sădit o livadă super intensivă de cireşi, spune că datorită sistemului reabilitat a reuşit să-şi asigure plantația cu irigare prin picurare. „Acum vom putea să rezistăm la secetă. Dacă am fi avut acest sistem acum câțiva ani, nu am fi înregistrat asemenea pierderi”, crede fermierul.
După reconstrucția şi modernizarea sistemului de irigare, agricultorii vor putea utiliza apa în funcție de necesități şi, datorită reducerii la minimum a pierderilor de apă din rețea şi instalării contoarelor, vor plăti pentru volumul real de apă utilizat. Totodată, accesul la apa pentru irigare le permite fermierilor să cultive produse agricole de valoare înaltă, care asigură recolte mari şi calitative.
Şi fermierii din satele Jora de Jos, Jora de Sus, Jora de Mijloc şi Lopatna din raionul Orhei vor putea utiliza irigarea performantă în sezonul agricol 2015. Reabilitarea sistemului Lopatna a demarat în toamna anului 2013 şi urmează să fie încheiată în noiembrie 2014. După reabilitare, apa pompată din Nistru va permite irigarea a peste 500 de hectare, lucrate de circa 530 de fermieri.
Agricultorii din această regiune cunosc foarte bine despre importanța irigării, deoarece ei cultivă legume şi dezvoltă pepiniere de puieți, care necesită apă. Ei consideră că accesul la apa pentru irigare le va permite să cultive produse agricole de valoare înaltă, competitive pe piața internă, dar şi cea externă.
FOTO: FPM Moldova
Alte opt sisteme vor deveni funcționale în anul 2015
În prezent, rămân în proces de reabilitare patru sisteme de irigare pe Nistru (Jora de Jos, Puhăceni, Roşcani şi Coşnița) şi alte patru sisteme de irigare pe râul Prut (Blindeşti, Grozeşti, Leova şi Chircani-Zârneşti), care vor fi lansate în 2015.
După darea în exploatare, cele zece sisteme vor fi gestionate de producătorii agricoli membri ai Asociațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigare. Deşi aceste sisteme vor rămâne proprietate publică, Asociațiile le vor gestiona în baza unui acord semnat cu Agenția „Apele Moldovei” şi vor stabili independent graficul de livrare şi prețul pentru apa utilizată. Comparativ cu alți utilizatori de apă, membrii Asociațiilor pot solicita un preț preferențial la apa pentru irigare.
Sistemele de irigare modernizate graţie suportului Guvernului SUA vor asigura cu apă circa 15 mii de hectare de teren agricol. Reprezentanţii Agenţiei de Stat „Apele Moldovei” spun că, pentru reabilitarea tuturor sistemelor de irigare din ţară – ceea ce înseamnă accesul la apă pentru alte 64 de mii de hectare – sunt necesare 3,5 miliarde USD. Satul nu dispune de aceste resurse, dar intenţionează să iniţieze negocieri cu partenerii de dezvoltare sau investitorii interesaţi.
Această publicaţie este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin Asociaţiei Presei Independente (API) şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau Guvernului SUA.
