Cu Asociaţiile de profil ale producătorilor agricoli nimeni nu se consultă în privinţa candidaturilor pentru postul de ministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare în noul Guvern.

Solicitat de „INFOTAG”, Preşedintele Uniunii Republicane UniAgroProtect, Alexandru Slusari, a spus că politica ramurii prevede asemenea consultaţii cu uniunile profesionale ale muncitorilor din agricultură.

„Este o practică normală, aplicată pe larg în ţările europene, atunci când la noi se observă doar la nivel de declaraţii”, a spus el.

Potrivit lui Slusari, anume din cauza lipsei consultărilor în societatea predomină nervozitatea, oamenilor nu le place că nu li se spune nimic.

„Trebuie să spun că, de exemplu, uniunea noastră, în pofida discuţiilor aprinse şi certurilor care vizează divergenţe pe anumite subiecte, era mulţumită de ministrul Vasile Bumacov. Pe durata mandatului său exista aspectul principal – transparenţa, care ne permitea să aflăm despre toate proiectele ministerului şi care vizau agricultura”, a spus şeful UniAgroProtect.

În calitate de confirmare a cuvintelor sale despre „transparenţă” Slusari a exemplificat prin creditul Guvernului Poloniei de 100 mil. de euro, în jurul căruia au apărut multe întrebări şi chiar nedumeriri.

„Doar a apărut zvonul că Bumacov nu va fi ministru şi în jurul acestui credit au început să apară chestii neclare, în primul rând condiţii de obţinere şi dobânda de 3%”, a spus el.

Potrivit lui Slusari, nimeni nu poate răspunde cine a elaborat regulamentul privind creditul Poloniei, în care deja a apărut Camera de Comerţ şi Industrie a Moldovei.

„Cine a aprobat acest Regulament – ministrul, Guvernul? Nu ştim, iar cel mai principal, nimeni nu pe poate da un răspuns la această întrebare”, se nedumereşte şeful UniAgroProtect.

Alexandru Slusari afirmă că dacă Ministerul va rămâne după PLDM cum a fost până acum, atunci mulţi agricultori nu sunt împotrivă ca ministerul să fie condus în continuare de Vasile Bumacov.

„În timpul certurilor cu ministerul privind TVA în agricultură şi la zahăr, la coordonarea Regulamentului de achitare a subvenţiilor agricultorilor care au suferit de pe urma embargoului rusesc la mere şi legume, ministrul întotdeauna se străduia să protejeze punctul de vedere şi argumentele agricultorilor. Din acest motiv eu personal, ba chiar şi mulţi din ramură îl respectăm”, a spus Slusari.

Întrebat de corespondent cum ar reacţiona la propunerea de a conduce Ministerul Agriculturii, Slusari a spus că „nici nu s-a gândit la aceasta”.

„Eu foarte am criticat foarte dur politica Guvernului în ceea ce priveşte ramura de bază a economiei Moldovei – agricultura. De aceea puţin probabil că voi primi o astfel de propunere”, a conchis preşedintele Uniunii UniAgroProtect, Alexandru Slusari.

Merele, prunele și strugurii din Republica Moldova vor avea acces suplimentar pe piața Uniunii Europene, în urma votului Raportului Moisă din plenul Parlamentului European de astăzi, anunță Agerpres.

40.000 de tone de mere, 10.000 de tone de struguri de masă și 10.000 de tone de prune vor dubla astfel contingentele de export deja disponibile agricultorilor moldoveni prin Acordul de liber schimb în vigoare de la 1 Septembrie.

Deputatul român (PSD) Sorin Moisă, Raportor pentru Moldova în Comisia de Comerț Internațional a Parlamentului European, a declarat: ‘Cu excepția ciudățeniilor delirante debitate de reprezentanții Frontului Național din Franța, aparent mai pasionați de cauza Rusiei decât Moscova însăși, am avut sprijin unanim din partea facțiunilor politice. Aș vrea să le mulțumesc tuturor colegilor din Parlamentul European care au susținut această lege.’

‘Sper ca autoritățile moldovene să reușească să transforme aceste cote într-o poveste de succes, care să ajute cu adevărat fermierii moldoveni. Aș vrea să fac un apel și la operatorii economici din România să folosească această oportunitate, cu deschidere fată de colegii din Republica Moldova. Merele, prunele și perele din Moldova sunt foarte gustoase, și vă asigur că ele vor fi apreciate de consumatorii români, dacă le vor găsi pe piață, alături, sper, de tot mai multe fructe românești din România’.

Noile concesii se aplică retroactiv de la 1 August 2014 și vor fi disponibile până la finalul lui 2015, acoperind, deci, două sezoane agricole. Rusia a impus un embargo împotriva produselor agricole moldovenești la 21 iulie 2014, și împotriva celor europene la 7 august 2014.

Despre aceasta, dar şi alte subiecte au discutat astăzi Prim-ministrul în exerciţiu Iurie Leancă şi Shigeki Sumi, numit recent în funcţia de Ambasador al Japoniei în Republica Moldova, cu sediul la Kiev. Subiectele abordate în cadrul întrevederii au vizat dialogul bilateral, asistenţa niponă acordată ţării noastre, precum şi atragerea investiţiilor japoneze în economia naţională.

Iurie Leancă a salutat numirea lui Shigeki Sumi în funcţia de Ambasador pentru țara noastră. Referindu-se la Ambasada Republicii Moldova în Japonia, care va fi inaugurată în primăvara anului 2015, Iurie Leancă a menţionat că aceasta va constitui un punct de consolidare şi extindere a relaţiilor politice, culturale şi economice între Chişinău şi Tokio.

În altă ordine de idei, Iurie Leancă a vorbit despre necesitatea sporirii schimbului comercial-economic şi dinamizarea procesului de atragere a investiţiilor japoneze în economia moldovenească. Premierul în exerciţiu a exprimat, în numele Cabinetului de miniştri, gratitudine Japoniei pentru asistenţa tehnică şi financiară oferită ţării noastre.

La rândul său, Ambasadorul a menţionat că va contribui la fortificarea relaţiilor dintre Chişinău şi Tokio pe toate dimensiunile. La fel, Excelenţa Sa a vorbit despre posibilităţile de promovare a vinurilor moldoveneşti pe piaţa niponă, unele dintre acestea fiind deja comercializate în Japonia.

Conform celor mai recente date ale Biroului Naţional de Statistică, în ianuarie-septembrie 2014, Republica Moldova a importat mărfuri din Japonia în valoare de 22,8 mil. de dolari şi a exportat mărfuri în valoare totală de 292,5 mii dolari.

Până la 1 iulie 2014, Japonia a oferit Republicii Moldova, inclusiv prin intermediul Agenţiei Japoneze pentru Cooperare Internaţională (JICA), asistenţa financiară nerambursabilă în valoare de 92,8 milioane dolari. Domeniile care au beneficiat de asistenţă din partea Japoniei au fost agricultura, sănătatea, cultura, ştiinţa, educaţia, securitatea şi dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii.

Ajutorul de la stat este văzut ca un fel de loterie de către unii fermieri, care spun că s-au ciocnit cu birocrație și alte dificultăți, iar alții consideră că suma oferită a fost ca o rampă de lansare spre performanță și dezvoltare

Lipsa resurselor financiare îi aruncă pe fermieri în prăpastia datoriilor și a sărăciei, iar în final, spun ei, afacerea este distrusă din cauză că „fără bani, cum nu te-ai răsuci, tot mai mult te înglodezi”. Astfel, mâna de ajutor întinsă de la stat este singura șansă de salvare și dezvoltare pentru mulți.

Subvenții agricole pentru utilaj performant

Totuși, părerile fermierilor sunt împărțite atunci când este vorba despre accesibilitatea acestor fonduri. Astfel, Emil Guțu din Florești a reușit datorită perseverenței și încrederii în propriile forțe să obțină subvenții agricole pentru a-și procura utilaj agricol performant. „Am reușit prin programul „2KR” să obținem bani pentru a acoperi jumătate din suma necesară procurării unui tractor de ultimă generație, iar prin sistemul de subvenționare am izbutit să acoperim și restul sumei. A durat doi ani, câte 25% din sumă era subvenționată anual”, a relatat fermierul din Florești.

„Cât patru tractoare și cu o viteză uluitoare”

Potrivit lui Emil Guțu, acum se poate bucura de faptul că pe dealurile din gospodăria sa poate fi văzută tehnică agricolă care nu s-a mai întâlnit prin părțile locului. Agricultorul susține că este necesar ca fiecare să aibă răbdare, să nu renunțe ușor la visuri și nimic nu va părea complicat. „Când vezi așa un tractor cu un motor de 325 de cai putere care poate să înlocuiască și patru, și cinci tractoare din cele pe care le cunoaștem cu toții, iar timpul în care prelucrezi terenurile se reduce în jumătate, îți spui că merită să apelezi la subvenții. Are o viteză uluitoare. Rezultatele le vezi cu ochiul liber. O productivitate mai mare, economii mai multe și, respectiv, o mai mare posibilitate de a investi”, susține Emil Guțu.

„Completarea dosarului este cum ai scrie o lucrare științifică”

Și Victor Ropot din Râșcani afirmă că nu a întâmpinat probleme când a dorit să obțină bani de la stat și consideră că „sistemul de subvenționare este unul accesibil pentru cei care își doresc să obțină ajutor”. O părere diferită au alți fermieri, care spun că sistemul este unul birocratic și corupt, însă au solicitat să le fie păstrat anonimatul „pentru a nu avea probleme”. „Completarea dosarului este cum ai scrie o lucrare științifică, iar pentru aceasta îți trebuie să angajezi oameni. Pentru o virgulă te întorc înapoi. Numai eu știu ce am făcut și cum am făcut pentru a-mi accepta dosarul, iar la urmă îți dau niște bănuți că nu ai la ce te uita. Mai bine apelezi la bănci. Te fură mai puțin ca statul”, susține un agricultor din Ocnița.

Dacă ar fi mai simplă și mai „netedă” calea…

Marcela Ganev din Cantemir este la început de cale și, împreună cu soțul, își doresc o afacere frumoasă în agricultură, însă spun că fără susținerea financiară a autorităților le este greu să se descurce. „Sunt înaintate cerințe care nu pot fi îndeplinite de cei care într-adevăr au nevoie de subvenții agricole. Ar trebui încurajați anume cei care se află la început de cale. Dacă ar fi mai simplă și mai „netedă” calea spre acest ajutor, atunci altfel s-ar vedea lucrurile mișcându-se în gospodăriile agricole. Oricum, noi sperăm că lucrurile se vor schimba spre bine”, susține Marcela.

Sursa: ZiarulNational.md

Sunt cel puțin 7 motive pentru a participa la Vernisajul Vinului, ediția a VII-a, cu genericul „Pasiune de Crăciun”:

1. deprinzi arta de a degusta și de a consuma vinurile de calitate de la celebrul somelier român Achim Laurențiu Avram, într-un masterclass-spectacol inedit;
2. primești în dar un pahar cu logo-ul „Wine of Moldova”, perfect pentru a descoperi și a savura corect fiecare nuanță de gust și aromă a vinurilor bune la degustarea gratuită a celor mai selecte 200 de vinuri ale Moldovei: roșii seci, spumante, ice-wine și de desert;
3. te incluzi în atmosfera caldă a sărbătorilor de iarnă, datorită melodiilor clasice de Crăciun, în interpretarea formației „Max Group”;
4. înveți de la maeștri pașii de dans pentru cele mai fierbinți dansuri latino, care vor încinge „Pasiunea de Crăciun”;
5. cumperi la cele mai bune prețuri (cu reduceri de 15-30%) vinuri de calitate, noi și de colecție, produse în Moldova;
6. câștigi premii de preț în cadrul tombolei organizate pentru participanții la Vernisajul Vinului;
7. participi la un vernisaj de picturi și rame deosebite, expuse cu vânzare la eveniment.

Evenimentul va avea loc vineri, 19 decembrie, începând cu ora 18:00, la Palatul Republicii.

„Vernisajul Vinului” este un eveniment organizat de Oficiului Național al Viei și Vinului, Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Vin și partenerul strategic, proiectul USAID CEED II.

 

 

 

Pentru a şaptea oară în capitala Moldovei îşi va deschide uşile „Vernisajul Vinului”, care va avea loc pe 19 decembrie la Palatul Republicii.

Organizatorii evenimentului – Oficiul Naţional al Viei şi Vinului, Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Vin, precum şi partenerul strategic – proiectul USAID CEED II, cu sprijinul Programului Filiera Vinului, au relatat pentru „INFOTAG” că cunoscătorii şi iubitorii de vin vor avea posibilitatea de a gusta şi cumpăra cele mai bune vinuri moldoveneşti.

Coordonatorul Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Vin, Eugen Pîslaru, a spus că vizitatorii „Vernisajului Vinului” vor putea participa la degustare alături de profesionişti şi experţi în domeniu.

„Vinificaţia moldovenească are un viitorul bun cu condiţia că vinificatorii vor produce vinuri de calitate, iar statul va sprijini această ramură de bază a economiei moldoveneşti prin credite ieftine şi pe termen lung. Voi numi o altă condiţie importantă, care, în opinia mea, constă în schimbarea radicală a atitudinii restaurantelor şi magazinelor moldoveneşti faţă de vinurile moldoveneşti”, a spus Eugen Pîslaru.

Potrivit spuselor sale, toţi aceşti factori vor permite în timp scurt să fie rezolvată o sarcină la fel de importantă pentru sectorul vinificaţiei – creşterea consumului vinurilor în interiorul Moldovei.

„Avem posibilitatea să creştem indicele consumului de vinuri în interiorul ţării de la 5% la 30%”, a subliniat şeful Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Vin, Eugen Pîslaru, care este preşedintele companiei de vinificaţie Sălcuţa.

Moinele cu temperaturi medii de plus 5 grade Celsius şi mai sus, prognozate pentru următoarele 7 zile, prezintă pericol pentru culturile de toamnă întrucât se reia vegetaţia şi este posibilă vătămarea culturilor la o ulterioară scădere bruscă a temperaturii, transmite IPN.

Potrivit prognozelor, noaptea termometrele vor oscila de la minus un grad Celsius în nord până la plus 3 grade Celsius în sudul ţării. Pe timp de zi temperatura va fi de plus 1 – plus 5 grade Celsius la nord, iar la sud de plus 3 – plus 7 grade Celsius.

Meteorologii informează că plantele bine înfrăţite şi înrădăcinate din toamnă, care au trecut o călire bună, sunt în stare să suporte scăderi ale temperaturii solului la adâncimea nodului de înfrăţire (3 cm) de până la minus 16-18 grade Celsius.

Recent, preşedintele Asociaţiei producătorilor de cereale, Nicanor Buzovoi, a spus că cerealele semănate toamna nu au reuşit să înfrăţească pentru a rezista gerurilor şi ar fi nevoie de zăpadă pentru ca acestea să fie protejate de o eventuală scădere a temperaturilor.