La ultima şedinţă a Guvernului, înainte de aprobarea demisiei sale, a fost lansată o propunere privind schimbarea denumirii Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, scrie moldova.org.

Propunerea a fost lansată de viceministrul de profil, Vlad Loghin, care a solicitat să fie inclusă pe ordinea de zi o hotărâre privind schimbarea denumirii actuale a ministerului în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

„Este o hotărâre ce urma să fie aprobată încă din decembrie 2009”, a precizat viceministrul Loghin.

La întrebarea premierului Iurie Leancă, de ce a trebuit ca această hotărâre să aştepte cinci ani, viceministrul a precizat că a fost delegat pentru a propune introducerea acestei chestiuni pe ordinea de zi a şedinţei Guvernului.

„Dacă a răbdat această denumire cinci ani, va mai răbda încă două-trei săptămâni până va veni noul Guvern”, a declarat în replică premierul Iurie Leancă.

Moldova are potenţialul şi şanse reale de a dezvolta economia naţională până la nivelul Poloniei, consideră Ambasadorul Poloniei în Moldova, Artur Michalski.

Solicitat de „INFOTAG”, după semnarea de marţi a acordului de cooperare între AIPA şi CCI în ceea ce priveşte implementarea proiectului de modernizare a CAI din Moldova din contul creditului polonez de 100 mil. de euro, el a spus că „creditul este important pentru modernizarea agriculturii moldoveneşti”.

„Polonia deja a parcurs această cale. Agricultura noastră este la un alt nivel, decât anterior. Este destul de competitivă comparativ cu alte ţări europene”, a spus Michalski.

Potrivit spuselor sale, „pentru a acorda creditul sunt necesare o mulţime de proceduri, însă părţile s-au apropiat deja de etapa finală în acest sens”.

„Polonia speră că ajutorul său va deveni un instrument al modernizării. Sperăm că creditul va ajuta toţi agricultorii, indiferent de locaţie. Cooperarea strânsă cu economia poloneză, companiile poloneze, care au experienţă nouă de activitate în condiţii noi, promiţătoare, va ajuta agricultorii moldoveni să modernizeze ramura”, a spus ambasadorul.

Excelenţa Sa este convins că Moldova poate ajunge la nivelul economic al Poloniei, „însă pentru aceasta este necesar de realiza reforme”.

„Trebuie să existe dorinţă şi voinţă politică. Trebuie să lucrăm pentru ca situaţia să se schimbe. Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE, ceea ce, cu siguranţă, va ajuta la implementarea multor mecanisme noi”, consideră Michalski.

Camera de Comerț și Industrie și Agenția de Intervenții și Plăți în Agricultură au semnat astăzi un Acord de colaborare care prevede informarea agenților economici privind oportunitățile de acces la finanțare, identificarea partenerilor și furnizorilor străini de echipamente și evaluarea acestora, diverse servicii de instruire, expertiză și evaluare.

În particular, prin acest Acord, CCI s-a angajat să contribuie la informarea mediului de afaceri despre condițiile de accesare a subvențiilor agricole din partea AIPA, dar și a mijloacelor creditului din partea Guvernului Poloniei destinat dezvoltării sectorului agricol, credit gestionat de o Unitate de implementare înființată în cadrul AIPA, informează CCI.

„Camera de Comerț și Industrie are o rețea amplă de filiale, aflate în contact permanent cu agenții economici din teritoriu, cărora le oferă zilnic diverse servicii și consultații. Astfel, CCI este partenerul perfect în promovarea instrumentelor de finanțare ale AIPA în rândul beneficiarilor, în informarea acestora, dar și în identificarea furnizorilor de echipamente peste hotare, prin intermediul sistemului cameral”, a declarat Președintele CCI, Valeriu Lazăr, după semnarea Acordului.

Directorul general al Agenției de intervenții și Plăți în Agricultură, Petru Maleru, a declarat că mizează pe cooperarea cu CCI în vederea absorbției mijloacelor creditului polonez, dar și pentru a evalua corectitudinea dosarelor depuse pentru subvenționare de către AIPA.

Amintim că Guvernul Poloniei a acordat Republicii Moldova un credit de 100 de milioane de euro, dintre care 90 de milioane sunt destinate restructurării sectorului agricol, în special a fermelor specializate în produse agricole tradiţionale (lapte, carne), precum şi a altor produse agricole competitive. Creditul este acordat pentru o perioadă de 25 de ani, cu rata anuală de 0,15% şi o perioadă de graţie de cinci ani. Beneficiarii vor primi finanțări pentru o perioadă de 5-8 ani, cu o dobîndă de pînă la 1,5% și cu o perioadă de graţie de patru ani, după principiul primul venit-primul servit.

În cadrul creditului polonez pentru restructurarea sectorului agricol, CCI va contribui la identificarea partenerilor din Polonia pentru solicitanţii de finanţări în cadrul proiectelor din domeniul agriculturii; va oferi sprijin la înființarea, modernizarea şi restructurarea întreprinderilor specializate în producţia de produse de origine vegetală și animalieră. Totodată, Camera de Comerț și Industrie va acorda servicii de evaluare, expertiză pentru agenții economici beneficiari ai creditului de asistență acordat de Guvernul Republicii Polone.

CCI va mai acorda servicii de instruire şi consultanţă pentru afaceri, va contribui la informarea agenților economici din RM privind procedura de acordare a finanţărilor pentru domeniul agriculturii, procesării produselor alimentare şi infrastructurii aferente acestora; va participa în cadrul unor discuţii, dezbateri, a dialogului public-privat ce vizează teme concrete în vederea îmbunătăţirii mediului de afaceri în general, implicarea în elaborarea unor iniţiative legislative concrete şi ulterior promovarea acestora spre aprobare de către Guvern sau Parlament, etc.

Astăzi, 9 decembrie, a avut loc conferința de lansare a creditului polonez pentru sporirea competitivității sectorului agricol. Creditul în valoare de 100 milioane euro, oferit de către Guvernul Republicii Polone, are drept scop sporirea competitivității sectorului agricol prin restructurarea, modernizarea și creșterea treptată a cotei de produse agricole cu valoare adăugată înaltă.

Conferinţa ce a reunit peste 200 participanţi a fost organizată de către Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură în parteneriat cu Ambasada Republicii Polone în Republica Moldova și cu suportul financiar al Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

Conferința a început cu cuvântul de salut a Directorului Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură Petru Maleru, care a subliniat importanța valorificării transparente a finanțării oferite de către Guvernul Polonez, care cu siguranță va ajuta Republica Moldova să-și modernizeze sectorul agroalimentar în ritmuri rapide.Ambasadorul polonez la Chişinău, Artur Michalski, prezent la evenimentul de lansare, a remarcat că Moldova este o ţară foarte apropiată Poloniei şi ajutată în special pe calea sa de apropiere de UE.La rândul său, viceministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Vlad Loghin a declarat că transparența și modernizarea sectorului agricol este o premisă importantă în procesul restructurării sectorului agricol, iar creditul de asistență este de fapt un suport generos oferit Guvernul Republicii Moldova.

Prima sesiune plenară a conferinţei a sfârşit cu un moment important – semnarea Acordului de Colaborare dintre AIPA și Camera de Comerț și Industrie (CCI) în scopul fructificării relațiilor parteneriale și promovării comerţului şi industriei pe plan intern/extern, cu scopul de asprijini agenţii economici din Republica Moldova în relaţiile lor cu autorităţile administraţiei publice din ţară şi cu organizaţiile specializate din străinătate. Președintele CCI, Valeriu Lazăr a notat șansa deosebită oferita Moldovei „deoarece în vederea inițierii unei afaceri este nevoie de capital, dar mai mult este nevoie de parteneriat” a subliniat oficialul.

Alte subiecte puse în discuţie au ţinut de condițiile obligatorii necesare pentru obținerea împrumutului, criteriile de eligibilitate, valoarea creditului, condițiile de creditare, activități neeligibile, procedura de selectare a beneficiarilor finali. A urmat inițierea forumului de tehnologii agroalimentare și utilaje în domeniul de eligibilitate, invitați ai mediului de afaceri polonezi care și-au prezentat afacerea, afaceri cu profil agroalimentar tangibile cu activităţile invitaţilor. Agenţii economici polonezi au accentuat faptul că pentru a beneficia de rezultate demne (piaţă europeană largă de desfacere, încrederea importatorilor, preţ accesibil, perspectivă) invesţia în calitatea serviciilor/produselor fabricate este indispensabilă. Aceasta însă este posibil doar în cazul întrebuinţării unui utilaj modern, performant care ar asigura infrastructura durabilă şi productivă a sectorului agricol.

Spre finele conferinţei s-au format grupuri pe domenii ale sectorului agroalimentar, şi din această perspectivă invitaţii au avut ocazia de a cunoaşte activitatea specifică a fiecărui participant şi de a interacţiona cu cei ai căror interese/profiluri coincid. Totodată, antreprenorii autohtoni au avut posibilitatea de a face schimb de contacte cu agenţii economici polonezi în scopul demarării unei afaceri contractuale de profil, a instruirii sau asistenţei tehnice.

Printre participanţi la conferinţă s-au enumerat și reprezentanți ai Ambasadei Polone în Republica Moldova, ai mediului de afaceri polonez și a celui moldovenesc, centrelor regionale ale Serviciului de Extensiune Rurală, Federației Naționale a Fermierilor din Moldova, AGROinform, Uniunii Republicane a Asociațiilor Producătorilor Agricoli UniAgroProtect (UAP) Federației Naționale a Apicultorilor din Moldova și Asociațiilor pe filiere și profil din Zonele de Centru, Nord și Sud a Republicii Moldova, etc.

Notă: Directorul Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură Petru Maleru a specificat faptul că în perioada imediat următoare va avea loc formarea echipei care se va ocupa de implementarea creditului polonez destinat competitivităţii sectorului agricol, numirea în funcţie a directorului uniţăţii, şi, ulterior, anunţându-se data stabilită de recepţionare a dosarelor în scopul solicitării creditului de asistenţă.

După Statele Unite ale Americii, Polonia şi China, brandul „Wine of Moldova” a invitat şi România să devină parte a legendei vinurilor noastre. Cu o tradiţie milenară, viile din Moldova au vorbit din nou prin vinurile unice, prezentate la Târgul Internaţional „GoodWine”, desfăşurat recent la Bucureşti.  Cea de-a 12-a ediţie a evenimentului a adus împreună peste o mie de vinuri celebre ale cca 100 de companii vinicole din mai multe state. Participarea producătorilor autohtoni la Târgul Internaţional „GoodWine” face parte din Programul de Marketing al Oficiului Naţional al Viei şi Vinului (ONVV) Obiectivele programului reprezintă diversificarea piețelor de export pentru vinurile sub brandul „Wine of Moldova”, precum și extinderea celor existente, în special a pieței Uniunii Europene.

GoodWine – o platformă care setează valorile pieţei de vinuri

Circa 10.000 de vizitatori, importatori, distribuitori şi consumatori direcţi s-au aflat în perioada 5-7 decembrie la Romexpo, la Târgul Internaţional „GoodWine”. Cele peste 100 de companii vinicole prezente la standurile amenajate, au încântat participanţii cu gustul, aroma şi savoarea vinurilor preţioase.  România, Franţa, Italia, Chile şi Republica Moldova sunt doar câteva dintre statele care au fost reprezentate la târgul internaţional de la Bucureşti. Peste o sută de vinuri au fost lansate în premieră pe parcursul evenimentului, iar importanţi somelieri internaţionali au dat aprecieri vinurilor expuse.

„GoodWine a devenit platforma care setează valorile actualizate ale pieţei româneşti de vinuri.

Puterea de comunicare a celor mai puternice companii vinicole se întâlneşte cu capacitatea de receptare selectivă a unui public din ce în ce mai educat. Evenimentul de o asemenea anvergură va modifica cu siguranţă faţa industriei vinului, ridicând standardele de calitate spre niveluri superioare”, a afirmat Cătălin Păduraru, reprezentantul României la OIVV.

15 vinării moldoveneşti, prezente la târgul GoodWine

În premieră, la Târgul Internaţional „GoodWine” ţara noastră a ocupat un spaţiu generos. Sub umbrela Wine of Moldova au fost prezente 15 companii vinicole distincte: API Orhei, Bostavan, Castel Mimi, Cimislia Wineries, Chateau Vartely, Etcetera, F’autor, Gitana Winery, Mileştii Mici, Vinăria Poiana, Vinăria din Vale şi Suvorov Vin, cu standuri separate au fost prezenți Vinăria Purcari și Cricova. Producătorii din Republica Moldova au susţinut şi evenimente conexe târgului. Oficiul Naţional al Viei şi Vinului a marcat prezenţa sa la GoodWine, organizând două masterclass-uri apreciate de public şi o conferinţă de presă. Degustările, dar şi alte acţiuni importante de la târg, au fost coordonate de reprezentantul României la Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului (OIVV), Cătălin Păduraru. Miile de vizitatori au fost invitaţi la standul special amenajate pentru a degusta peste 65 de vinuri legendare, aflate sub brandul unic de ţară „Wine of Moldova”.

Viorel Garaz, expert marketing, Oficiul Național al Viei și Vinului: „Suntem mândri să participăm în premieră la acest eveniment de o importanţă imensă pentru industria vinicolă a Republicii Moldova. Am prezentat un portofoliu divers de vinuri seci, întrucât consumatorul românesc se arată interesat de consumul de vinuri din acest segment. ONVV şi-a propus drept obiectiv să lărgească oferta de vinuri seci de calitate ale Republicii Moldova, pentru ca Vinul Moldovei să devină competitiv pe piaţa.”

România – o piaţă strategică pentru Vinul Moldovei

România reprezintă o piaţă importantă pentru vinurile moldoveneşti. Volumul exportului pentru primele 9 luni ale anului 2014 a fost de aproximativ 760 mii litri de vin îmbuteliat, cu 52% mai mult decât în perioada similară a anului precedent. În prezent se estimează că capacitatea piețeiRomâniei cca 480 milioane de litri de vin, valoarea cărora este de cca 350 milioane euro. Cu un consum pe cap de locuitor de cca 24 de litri anual, România este plasată în top 10 ţări din Europa conform acestui indicator. Datorită ieşirii din recesiunea economică, specialiştii estimează o majorare a consumului de vin, creştere care i-ar putea aduce Republicii Moldova un rol important pe piaţa românească.

5 oportunităţi de reuşită pentru Vinul Moldovei 

Republica Moldova are oportunități importante de a crește volumul exportului pe piaţa din România datorită:

– vecinătății și lipsei barierelor logistice, culturale și lingvistice

– împărtăşirii majorităţii soiurilor indigene de struguri şi notorietății deja existente a vinurilor moldoveneşti în România

– ofertei avantajoase a vinurilor noastre seci. La  raportul preţ-calitate suntem competitivi cu oferta locală pe acest segment

– reorientării exporturilor Republicii Moldova spre Occident, în contextul embargoului impus de Federaţia Rusă

– avantajelor oferite prin semnarea Acordului de Asociere şi Acordului de Liber Schimb între Republica Moldova şi Uniunea Europeană.

Culturile semănate în toamnă nu au reuşit încă să înfrăţească, iar coborârea temperaturii sub minus 12 grade le poate afecta, a declarat pentru IPN Nicanor Buzovoi, preşedintele Asociaţiei producătorilor de cereale. Pericolul ar dispărea dacă s-ar depune zăpadă.

Pe parcursul săptămânii curente, au căzut precipitaţii sub formă de lapoviţă şi zăpadă. Pe o mare parte a teritoriului ţării, cantitatea lor nu a depăşit însă 1 mm, ceea ce constituie 10% din norma săptămânală. Pe cea mai mare parte a teritoriului, la sfârşitul săptămânii trecute, adâncimea de îngheţ a solului a constituit 1-7 cm, izolat solul nu a îngheţat.

La sfârşitul săptămânii curente şi la începutul săptămânii viitoare, meteorologii prognozează precipitaţii sub formă de lapoviţă pe întreg teritoriul ţării şi ninsori doar în nord. Temperatura aerului se va ridica până la plus 2 grade Celsius ziua, iar noaptea vor fi până la minus 5 grade.