Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare invită operatorii economici interesaţi să participe la licitația publica nr. 2199/14 din 10.12.2014 de achiziţionare a merelor pentru necesitatile instituţiilor de învăţămînt şi unităţilor militare.

Ofertele se vor depune până la 10.12.2014 orele 10:00.

Telefon de contact: 0(22) 211-553 E-mail: [email protected]

Unul din cele mai speculate subiecte în campania electorală este agricultura. Pentru că o țară care istoric a exportat de la vin până la roșii pe piața CSI și are juma de milion de moldoveni care lucrează în Rusia, este ușor să fie speriată, iar audiența pentru diferite aberații, fie ele și electorale, este una de peste 1.5 milioane de moldoveni.

Campania electorală din anul acesta a început cu un an în urmă, când în loc să ne concentrăm eforturile de a scoate, pe bani europeni, agricultura din rahatul în care se află de 20 de ani, am început a crede, vdrug, în visul asiatic. Un vis nou nouț pentru mii de moldoveni care, chiar dacă lucrează la Moscova, au pașapoarte românești, își trimit copiii în SUA, ca să guste din visul american. Cu toate astea ei înghit pastila ce li se servește și promovează ideea Uniunii Vamale.

Eu îi înțeleg: toată ziua auzi de la TV că agricultura va muri, la care se mai adaugă și embargourile la fructe, carne, vinuri. Mai vezi și imagini despre gay-ii care își au parada la Amsterdam – ce mai, fără credință europenii ăștia.

Dar asta nu însemnă că agricultorii trebuie să creadă orice:

– Experiența țărilor baltice a demonstrat că în perioada implementării Acordului de Asociere cu UE, valoarea adăugată în agricultură a crescut. Ei au renunțat la culturile care nu aduceau bani și s-au reorientat spre produsele cu care sunt competitivi la nivel european și mondial. Pentru Moldova, asta ar însemna că va trebui să renunțăm la porumb în favoarea fructelor, legumelor, strugurilor de masă, nucilor. Veniturile în agricultură au rcescut și ele.

– Nu vor da buzna mâine producătorii europeni pe piața moldovenească. În primul rând pentru că Acordul prevede o perioadă de la 3 la 10 ani în care aceștia vor continua să aibă taxe de import pentru o serie de produse ca laptele, cerealele, fructele. În al doilea rând, noi suntem o piață mică.

– Nu suntem competitivi pe piața europeană pentru că produsele noastre nu corespund reglementărilor europene. Adevărat, majoritatea produselor nu pot fi vândute imediat pe piața europeană, pentru că nu au ambalaj corespunzător, etichete corecte și pentru că europenii cunosc încă prea puține despre merele și strugurii noștri, care au gust. Este o soluție și aici: se dau bani pentru dezvoltarea infrastructurii, consultanță, acces la informație și finanțare ieftină. Costurile pentru implementarea cerințelor de calitate și siguranță alimentară sunt și ele de 500 de euro anual pe o perioadă de 4 -5 ani, bani care nu sunt o avere pentru agricultori. Mai ales pentru cei care din vândutul roșiilor își cumpără Porche-uri.

– Noi nu suntem competitivi nici pe piața rusească! Cerințele de siguranță și calitate începând cu anul trecut sunt mai dure decât cele europene. Real, noi am fi putut vinde la piețele din Rusia încă maximum doi ani. După asta ar fi trebuit să realizăm aceleași cerințe ca pentru piețele europene. Doar că acum pentru realizarea acestora europenii ne dau bani, pe când rușii – nu prea. Eu nu am văzut nici un acord prin care Uniunea Vamală și-ar fi asumat promisiunea de asistență tehnică sau financiară a agricultorilor noștri, dar 4 embargouri în ultimii 5 ani, da.

– Dimensiunea pieței. În spotul electoral al unui partid am văzut reclama unei piețe de 200 milioane de oameni. Eu sincer sunt pentru a-mi vinde marfa pe o piață a UE de 500 milioane de oameni, care au o putere de cumpărare mai mare de 5 ori decât cea a Uniunii Vamale. Deci, dacă ar fi să comparăm, de fapt este vorba de 200 de milioane ale Uniunii Vamale și peste 1 miliard de cumpărători echivalenți în UE. Un miliard vis-a-vis de 200 milioane. Anybody feels the difference? Eu da.

– Acordul de Asociere vine cu bani în agricultură. Peste 120 de milioane de euro. Acești bani reprezintă doar o pătrime din banii necesari pentru a desfășura toate reformele. În același timp, Acordul de Asociere este un garant care permite concentrarea eforturilor donatorilor pentru a susține această restructurare. Polonia a mai acordat un grant de 100 de milioane euro, Banca Mondială alte 10 de milioane, Guvernul Japoniei și cel al SUA la fel au început negocierile pentru a ne sprijini parcursul european. Pe cînd din partea cealaltă avem parte doar de embargouri.

– Acordul de Asociere pentru prima dată consemnează oficial sprijinul pentru dezvoltarea afacerilor mici și mijlocii în agricultură. Pentru prima dată, va fi dată oportunitatea de a-ți crea o afacere mică în agricultură ecologică, sau ferme de iepuri, sau prepelițe. Asta în condițiile în care se va crea o rețea de informare europeană, pentru schimb de date, experiențe etc.

– În 2 luni de la implementarea Acordului de Asociere, exporturile în UE au crescut cu 8%. Și asta numai pentru produsele sensibile, mere, pere, porumb dulce, cereale, struguri și vinuri. Înseamnă că se poate.

Printre argumentele aduse de unii candidați electorali, prin care aceștia încearcă să ne convingă de necesitatea aderării la Uniunea Vamală este și faptul că europenii sunt catolici. Pe la diverse întruniri cu agricultorii se insistă pe ideea că odată ce vom intra în UE, vom fi obligați să trecem la catolicism. Dar, de lipsa de credință a europenilor hai să nu judecăm prin prisma temei abordate – agricultura. Vorba bancului: „Doamne, ajută-mă să câştig la loterie, Doamne, ajută-mă să câştig la loterie”. Şi aşa zile în şir şi ani de-a rândul. Până când, într-o bună zi, un Glas de sus i-a spus: „Omule, mergi şi cumpără odată un bilet de loterie”.

Noi avem deja biletul, hai să nu-l aruncăm la coș după 30 noiembrie.

Sursa: Blogul Tatianei Savva

Moscova va înăspri restricțiile privind tranzitul pe teritoriul său al produselor din carne din Belarus, Kazahstan și din alte state, în urma încercărilor de a se vinde produse interzise în Rusia, a anunțat, luni, Serviciul federal de Supraveghere Veterinară și Fitosanitară din Rusia (VPSS), transmite Reuters.

Decizia vine după ce Rusia a suspendat importurile de bovine, carne și produse din carne din Muntenegru, începând cu data de 18 noiembrie. Câteva state balcanice sunt bănuite de Moscova că reexportă produse alimentare interzise din UE. Anterior, au fost aplicate restricții asupra produselor din Macedonia, Albania, Ucraina și Moldova.

VPSS a anunțat că a descoperit o filieră de contrabandiști care tranzitau din Belarus până în Kazahstan produse din carne destinate pieței ruse.

De asemenea, Serviciul federal de Supraveghere Veterinară și Fitosanitară din Rusia a cerut autorităților din Belarus să oprească certificarea unor astfel de transporturi până la rezolvarea problemei.

Rusia, Belarus și Kazahstan au semnat, în mai, acordul privind înființarea Uniunii Economice Eurasiatice (UEE), un spațiu de liber-schimb economic.

Din 30 noiembrie, tranzitul produselor prin Rusia spre Belarus și Kazahstan va fi permis numai prin punctele vamale de la granița rusă, a anunțat VPSS. Anterior, produsele de origine animală vor putea fi verificate și la punctele vamale din Belarus și Kazahstan.

La începutul lunii august, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat un decret care interzice importurile de produse agricole și alimentare provenite din țările care au impus sancțiuni Rusiei în contextul crizei din Ucraina. Lista include produse din carne și lapte, precum și fructe și legume provenite din SUA, UE, Canada, Australia și Norvegia. Problema este că pentru anumite categorii, precum carnea de porc, peștele și fructele, produsele importate reprezintă aproximativ 30% din consumul Rusiei.

În perioada 24-25 noiembrie, 10 vinării din Republica Moldova, sub egida Oficiului Naţional al Viei şi Vinului, au participat la cea de-a șasea ediție a expoziției „World Bulk Wine Expo” din Amsterdam, Olanda. Evenimentul a fost organizat la centrul expozițional RAI din Amsterdam.

Expoziția „World Bulk Wine Expo” (WBWE) este cel mai mare for European, care întrunește în decursul a 48 de ore producătorii și cumpărătorii de vin în vrac din întreaga lume. În acest an la WBWE au participat producători de vin în vrac din 18 țări, printre care și Republica Moldova.

La eveniment a fost prezent ambasadorul Republicii Moldova la Haga, Emilian Brenici, precum și vicedirectorul Oficiului Național al Viei și Vinului, Vitalie Pănuță, care a prezentat sectorul vitivinicol din RM.

Vitalie Pănuță, vicedirector al ONVV: „Evenimentul, unic de felul său, a constituit o oportunitate excepțională pentru vinificatorii moldoveni de a stabili contacte comerciale cu principalii cumpărători, distribuitori și brokeri de vin la nivel mondial, care au apreciat calitatea vinului moldovenesc.”

Formatul expoziției este unic, aceasta fiind împărțită în 4 zone:

§   Zona de expoziție – timp de 2 zile, cele 10 vinării moldovenești, reunite la un stand comun, au prezentat 60 tipuri de vin de înaltă calitate în fața a mii de vizitatori, printre care principalii cumpărători de vin în vrac din lume.

§   Silent Tasting Room – aici cumpărătorii au putut degusta  20  tipuri de vinuri moldovenești, fiind ghidați doar de calitatea vinului și de o etichetă de indentificare cu cele mai relevante informații despre băutură.

§   Zona de business – un spațiu rezervat pentru întîlniri și discuții de afaceri pe durata evenimentului.

§   Zona pentru conferințe – destinată pentru prezentări programate, care, sub patronajul Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV) contribuie la împărtășirea expertizei celor mai buni profesioniști din lume.

Costurile legate de participarea companiilor vinicole la eveniment au fost acoperite din Fondul Național al Viei și Vinului.

Despre Oficiul Național al Viei și Vinului

Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) este o instituție publică, organizată printr-un parteneriat public-privat în domeniul implementării de politici în industria vitivinicolă, creat în rezultatul unui amplu proces de reformă legislativă în sectorul vitivinicol. Printre obiectivele de bază ale ONVV se numără diversificarea piețelor de desfacere și promovarea vinurilor moldovenești prin programul național și brandul național vinicol „Wine of Moldova. A legend alive”.

Un grup de oameni de afaceri din sectorul bioenergetic efectuează o vizită de studiu în Polonia în perioada 24-28 noiembrie. Vizita de studiu este organizată de Proiectul „Energie şi Biomasă”, finanţat de Uniunea Europeană şi co-finanţat, implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

12 oameni de afaceri, deopotrivă bărbaţi şi femei, reprezentanţi ai companiilor producătoare de biocombustibil şi ai companiilor ce produc și asamblează cazane pe biomasă vor vizita pe perioada aflării în Polonia întreprinderi de producere a peletelor şi brichetelor, uzine ce produc cazane pe biomasă pentru piaţa internă şi externă, vor face schimb de experienţă, vor avea întâlniri cu oamenii de afaceri din sectorul bioenergetic, precum şi cu autorităţi naţionale responsabile de domeniul de regenerabile şi eficienţă energetică.

Misiunea de afaceri are drept scop obținerea de experiență de la statele dezvoltate în sectorul bioenergetic şi dezvoltarea de parteneriate bilaterale cu statele europene.

„Polonia este un exemplu foarte bun, deoarece este foarte apropiată de țara noastră în ceea ce privește structura echipamentului, varietatea lui sau structura materiei prime, precum sunt paiele, deșeurile agricole și mai puțin lemnul. Am inclus în grup nu doar producători, dar și furnizori de cazane pentru că de multe ori lipsește comunicarea dintre ei, care până la urmă se răsfrânge asupra consumatorului ”, spune Nicolae Zaharia, expert în sectorul de dezvoltare a afacerilor, PNUD Moldova.

În total vor fi efectuate vizite la 8 companii producătoare de cazane pe biomasă şi a utilajelor de producere a brichetelor și peletelor.

Aceasta este cea de-a treia vizită de studiu organizată de Proiectul Energie şi Biomasă pentru reprezentanţii sectorului privat, primele două fiind organizate în 2013 în Cehia, Polonia şi România.

Proiectul Energie şi Biomasă în Moldova este un proiect de 4 ani, implementat în 2011-2014. Bugetul total al proiectului este de 14.56 milioane Euro, acordați de Uniunea Europeană (14 mln  Euro) și PNUD Moldova (560,000 Euro).

Viceministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Iulian Groza, a efectuat, în perioada 21-24 noiembrie 2014, o vizită de lucru în Canada.

Principalele subiecte abordate în cadrul întrevederilor cu oficialii canadieni au fost atragerea investițiilor, dezvoltarea comerțului, promovarea fructelor și vinurilor din Republica Moldova pe piața canadiană, precum și consolidarea dialogului bilateral.

În timpul vizitei, viceministrul Iulian Groza a avut o întrevedere cu viceministrul pentru Comerț Internațional, Simon Kennedy, solicitând susținerea guvernului de la Ottawa pentru facilitarea accesului pe piața canadiană a producătorilor moldoveni de fructe și legume. În context, oficialii au încurajat consolidarea cooperării între Agenția canadiană pentru Inspecția Alimentară și Agenția Națională pentru Siguranța Alimentară din Republica Moldova. De asemenea, părțile au convenit să urgenteze semnarea Acordului bilateral de promovare și protecție reciprocă a investițiilor, ceea ce va contribui la dezvoltarea relațiilor bilaterale comercial-economice.

În cadrul întâlnirii cu asistentul viceministrului pentru Europa și Orientul Mijlociu la Ministerul Afacerilor Externe canadian, Daniel Costello, a fost apreciată calitatea dialogului politic bilateral, care s-a intensificat în special după deschiderea, în decembrie 2013, a Ambasadei R. Moldova la Ottawa. Partea canadiană și-a exprimat solidaritatea cu Republica Moldova în această perioadă crucială pentru țara noastră, exprimând susținerea pentru desfășurarea unor alegeri libere și corecte în țara noastră. În context, a fost reconfirmată decizia guvernului canadian de a desemna un grup de 20 de observatori în cadrul misiunii de observatori a OSCE. Totodată, viceministrul Iulian Groza a salutat sprijinul semnificativ oferit de Canada pentru eforturile de modernizare a țării noastre, menționând faptul că R. Moldova contează, în continuare, pe suportul partenerilor canadieni în procesul de implementare a reformelor. Pe agenda discuțiilor s-a aflat și subiectul cooperării moldo-canadiene în domeniul securității energetice.

De asemenea, oficialul moldovean a participat la o masă rotundă organizată de Consiliul de Stat al Coroanei pe lângă prim-ministrul Canadei, la care au fost prezenți experți canadieni în domeniul politicii externe și de securitate. În cadrul discuțiilor au fost abordate prioritățile cheie ale agendei interne și externe ale Guvernului R. Moldova pentru perioada imediat următoare, precum și perspectivele evoluțiilor din regiune.

După încheierea vizitei la Ottawa, viceministrul Iulian Groza s-a întâlnit cureprezentanții comunităților moldovenești din Toronto și Montreal, cele mai mari metropole canadiene.

Proiectul ACED va continua şi în anul care vine acordarea suportului pentru sectorul agricol de valoare înaltă din Republica Moldova. Accentul major se va pune pe extinderea pe noi pieţe de desfacere, inclusiv cea europeană precum şi a Orientului Mijlociu, care s-a dovedit a fi una destul de promițătoare.

Astfel, spre deosebire de anii precedenţi, în 2015 ACED nu va organiza un stand în cadrul ProdExpo (Moscova), în schimb va organiza standuri naţionale personalizate în cadrul a două dintre cele mai importante expoziţii pe plan internaţional în scopul promovării producţiei din Republica Moldova sub brandul „Moldova – Un gust deosebit – Taste makes the difference”:

1. Fruit Logistica 2015, care se va desfăşura în perioada 4-6 februarie 2015 în or. Berlin, Germania, fiind cea mai importantă expoziţie din domeniul fructelor şi legumelor în stare proaspătă pe plan mondial.

2. GulFood 2015, care se va desfăşura în perioada 8-12 februarie 2015 în Dubai, EAU. Această expoziţie pe bună dreptate este considerată ca fiind una ce poate deschide porţile spre pieţele Orientului Mijlociu.

În acest context Proiectul ACED, în colaborare cu asociaţiile de profil în domeniul agriculturii de performanţă, lansează procedura de selectare a candidaţilor pentru participare în cadrul acestor expoziţii. Aici dorim să menţionăm că dacă la Fruit Logistica 2015 sunt invitaţi să participe doar producătorii de fructe, legume şi struguri de masă, în cadrul GulFood 2015 pe lângă aceştia pot participa procesatorii de fructe şi legume, precum şi producătorii de nuci şi miere de albine.

Organizatorii vor selecta reprezentanţii producătorilor în conformitate cu următoarele criterii:

• Motivaţia de a participa la expoziție;
• Oferta de fructe, legume şi/sau struguri de masă (produse procesate, nuci, miere) pentru pieţele de export;
• Dorinţa de a exporta şi capacitatea tehnică pentru a face faţă cerinţelor pieţelor de export;
• Aptitudinile, competenţa şi personalitatea personalului propus pentru a reprezenta compania în cadrul expoziţiei ;
• Gradul de pregătire pentru participare (existenţa materialelor de comunicare/promoţionale, disponibilitatea mostrelor pentru expoziţie);
• Performanţele în cadrul expoziţiilor anterioare organizate în cadrul ACED;
• Apartenenţa în cadrul asociaţiilor de profil;
• Gradul de implicare în cadrul evenimentelor organizate de ACED.

Proiectul solicită de la participanţi:

• Să fie pregătiţi pentru expoziţie din punct de vedere profesional, informaţional şi al dispunerii de materiale de comunicare (broşuri, oferte, cartele de vizită);
• Să lucreze activ (energic) la stand pe parcursul expoziţiei;
• Să-şi acopere cheltuielile de deplasare, cazare, precum şi diurnele;
• Să prezinte mostre de o calitate înaltă la stand.

Pentru a asigura pregătirea cuvenită pentru expoziţiile următoare, în a doua parte a lunii ianuarie proiectul va oferi un seminar de instruire de cca 1-2 zile. Acest seminar va fi deschis pentru toţi producătorii agricoli care vor să afle despre particularitățile pieţelor ţintă pentru produsele moldoveneşti, doresc să-şi îmbunătăţească abilităţile de comunicare şi să facă cunoştinţă cu tehnicile de maximizare a eficienţei participării în cadrul expoziţiilor. Participarea la acest seminar va fi obligatorie pentru candidaţii pre-selectaţi pentru lucrul în cadrul expoziţiilor organizate cu suportul ACED.

Pentru a participa la selecţie candidaţii trebuie să completeze Formularul de solicitare a participării pentru expoziţia respectivă şi să-l trimită la adresa organizatorilor ([email protected]) nu mai târziu de 3 decembrie 2015.

Formularele pentru fiecare dintre aceste expoziţii pot fi descărcate mai jos:

Anunţul (format MS Word)
Formularul de solicitare a participării la FruitLogistica
Formularul de solicitare a participării la GulFood

Republica Moldova a urcat 25 de poziţii faţă de anul precedent, până pe locul 70 din 189 de ţări, incluse în clasamentul ţărilor cu cel mai eficient sistem de taxare, realizat de firma de consultanţă fiscală şi audit PwC şi Banca Mondială, informează Moldpres.

Moldova a reuşit să reducă considerabil numărul de taxe plătite, de la 31 la 21, însă rămâne mult în urma unor ţări membre ale CSI, ca Georgia cu cinci taxe, Kazahstan, Azerbaidjan, Belarus şi Federaţia Rusă unde antreprenorii plătesc 6-7 taxe, inclusiv pe profit şi contribuţia la fondul social.

Pe de altă parte, în Tadjikistan şi Uzbekistan numărul de taxe plătite este împovărător,  31 şi respectiv 36.

Potrivit studiului „Paying Taxes 2015”, firmele din Moldova achită un impozit pe profit, 14 contribuţii sociale şi taxe pe forţa de muncă, iar restul şase sunt taxe pe proprietate, drum sau plăţi locale. La capitolul – rata totală de impozitare – care măsoară ponderea taxelor și contribuțiilor suportate de către o firmă ca procent din profit, Moldova se situează sub media regională, cu o cotă de 39,7 la sută, dintre care impozitul pe profit este în medie de 9,3 la sută, contribuţia la fondul social 30,2 la sută.

În România rata totală a taxelor se ridică la 43,2 la sută, în Federaţia Rusă povara fiscală este şi mai înaltă, respectiv 48,9 la sută, iar în Ucraina 52,6 la sută.

Antreprenorii din Republica Moldova pierd anual 185 de ore pentru a achita taxele, inclusiv 42 de ore pentru plata impozitului pe profit şi 88 de ore  pentru plata contribuţiilor sociale şi taxei pe forţa de muncă.

Federaţia Rusă ocupă locul 49 în top, România este plasată pe poziţia a 52-a, iar Ucraina  pe locul 108 din 189 de ţări, incluse în clasamentul ţărilor cu cel mai eficient sistem de taxare.