Ministrul Agriculturii Vasile Bumacov a avut ieri, 24 noiembrie, cu ocazia vizitei sale la Paris, o întrevedere cu Deputatul desemnat din partea celei de-a 11-a circumscripții a francezilor stabiliți în străinătate (Europa de Est – Asia – Oceania), Thierry Mariani, informează MAIA într-un comunicat de presă.
Necesitatea unei astfel de întrevederi a fost dictată de desemnarea recentă a persoanei în cauză în calitate de Raportor al Adunării Naționale pe chestiunea ratificării de către legislativul francez a Acordului de Asociere între RM și UE. Astfel, în cadrul discuției, ministrul Bumacov a invocat argumentele necesare pentru a-i facilita interlocutorului sarcina de argumentare a necesității ratificării tratatului corespunzător de către Camera inferioară a Parlamentului francez. La solicitarea deputatului Mariani, a fost descrisă și situația din economia națională urmare a sancțiunilor impuse producătorilor moldoveni de către Federația Rusă. Totodată, în perspectiva alegerilor parlamentare din țara noastră, au fost trecute în revistă ultimele evoluții social-politice și economice din Republica Moldova și din regiune.
La rândul său, interlocutorul l-a asigurat pe ministru că, în calitatea sa de Raportor al Adunării Naționale pe chestiunea ratificării Acordului de Asociere RM-UE, va depune eforturile necesare pentru a obține ratificarea în cauză cât mai curând posibil. În opinia sa, pornind de la rigorile administrative, aceasta ar putea să aibă loc în primul trimestru al anului viitor.
În altă ordine de idei, Mariani a specificat că, în calitate de observator electoral din partea Consiliului Europei, se va afla în țara noastră în ziua de 30 noiembrie 2014, exprimându-și disponibilitatea de a organiza, în funcție de doleanțele părții moldovenești, întrevederi cu demnitarii moldoveni în ziua imediat următoare alegerilor.
Profitând de ocazie, în contextul apropiatului scrutin parlamentar, interlocutorul francez s-a interesat de evoluțiile social-politice din Republica Moldova, precum și de impactul economic pe care l-a avut asupra economiei naționale embargoul impus producătorilor moldoveni de către Federația Rusă.
La întrevedere a participat și Lilian Moraru, consilier al Ambasadei Republicii Moldova în Franţa.
Agricultorii vor putea economisi peste 11 milioane de euro datorită eliminării barierelor tarifare în UE, susţine economistul Centrului Analitic Independent „Expert Grup” Tatiana Savva. Aceştia bani vor putea fi reînvestiţi în dezvoltarea şi modernizarea afacerilor în domeniul agricol.
Într-o conferinţă de presă la IPN, Tatiana Savva a spus că, până la semnarea Acordului de Asociere cu UE, agricultorii moldoveni nu au exportat pe piaţa UE din cauza taxelor vamale, dar şi a barierelor non-tarifare, în special a măsurilor sanitare şi fito-sanitare. Agricultorii erau orientaţi pe consumatorul pieţei de est, neavând un produs pe care să-l poată vinde pe piaţa europeană. Semnarea Acordul de Asociere oferă acces pe o piaţă de 500 de milioane de consumatori, care au o putere de cumpărare de cinci ori mai mare decât cea a consumatorilor de pe pieţele tradiţionale ale statelor CSI, în special Rusia, Belarus, Kazahstan.
Tatiana Savva a mai spus că Acordul de Asociere protejează drepturile producătorilor autohtoni, taxele de import pentru producătorii europeni vor fi păstrate de la o perioadă de la 3 la 10 ani. Este o perioadă de adaptare la noile reguli oferită producătorilor moldoveni.
„Semnarea Acordului de Asociere mai înseamnă că vom trebui să armonizăm legislaţia privind măsurile sanitare şi fito-sanitare, astfel încât produsele noastre să corespundă cerinţelor de pe piaţa UE şi ca produsele să devină mult mai competitive pe această piaţă”, a mai spus Tatiana Savva.
Datorită acestui acord, din 2015-2017, vor fi acordate până la 120 de milioane de euro pentru restructurarea sectorului agricol.
Acordul de Asociere cu UE a intrat provizoriu în vigoare la 1 septembrie.
La două luni de la intrarea provizorie în vigoare a Acordului de Asociere din Republica Moldova şi UE, există deja rezultate palpabile în sectorul agro-alimentar. O creştere impresionantă, în lunile septembrie-octombrie, s-a înregistrat la exportul de vinuri, mere, prune şi cereale. Estimările econometrice ale Centrului Analitic Independent Expert-Grup sugerează că implementarea documentului urmează să asigure pe termen lung o creştere economică de circa 5%-6%, aceasta fiind impulsionată, în mare parte, de creşterea exporturilor cu circa 11%.
Directorul centrului, Adrian Lupuşor, a menţionat, într-o conferinţă de presă la IPN, că în luna septembrie agenţii economici au avut o perioadă de analiză a noilor proceduri de export, dar deja în luna octombrie s-a mărit numărul tranzacţiilor, crescând şi volumul produselor exportate.
Exportul strugurilor de masă, în perioada septembrie-octombrie, a crescut de 5,8 ori comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, principalele pieţe de desfacere fiind România, Polonia şi Suedia. Totodată, a crescut şi numărul companiilor care au efectuat tranzacţii de export a strugurilor, de la 4 la 16 companii. Exportul de vinuri în UE a crescut cu 26% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, principalele pieţe de desfacere fiind România, Cehia, Slovacia şi Lituania.
Volumul de mere exportat în UE a crescut de 2,7 ori. Adrian Lupuşor a spus că această creştere a avut loc în pofida faptului că UE implementează mecanisme protecţioniste pentru această categorie de produse. Principala piaţă este România, iar numărul de companii exportatoare de mere a crescut de la 4 la 11. Exporturile de prune au crescut de de 8,1 ori (România, Cehia, Letonia şi Polonia). În ceea ce ţine de cereale (grâu, orz şi porumb) exporturile totale au crescut cu 77%. Volumul exporturilor la porumb dulce congelat a crescut de 3 ori (Bulgaria, România şi Grecia). Pe lângă aceste produse, pe piaţa comunitară a fost exportat şi alcool etilic, care până la 1 septembrie nu se exporta în UE.
Doar în luna septembrie, exportul spre UE a constituit 94,3 milioane dolari, faţă de septembrie anul trecut – 87,1%. Datele pentru octombrie încă sunt prelucrate.
„Pentru a beneficia din plin de prevederile Acordului de Asociere cu UE nu este suficientă doar eliminarea barierelor tarifare. Există şi bariere tehnice, care ţin de competitivitatea producătorilor autohtoni. Aceştia sunt factorii care determină accesul producătorilor autohtoni pe piaţa comunitară pe termen mediu şi lung”, a spus directorul Expert-Grup.
Acordul de Asociere cu UE a fost ratificat de către Republica Moldova pe 2 iulie şi a intrat provizoriu în vigoare de la 1 septembrie. Acordul va fi aplicat în întregime după ratificarea acestuia de către toate ţările membre ale UE.
Deşi provine dintr-o dinastie de profesori, el însuşi absolvind o facultate cu profil pedagogic, s-a orientat spre alt domeniu de activitate. Ca şi alţi moldoveni, a muncit mai mulţi ani peste hotare, iar atunci când a revenit la baştină a decis că e timpul să- şi construiască propriul destin acasă, alături de cei dragi. Aşa a şi făcut. Antreprenorul spune că experienţa acumulată în străinătate i-a dat un impuls, pentru că a văzut cu ochii proprii cum fac agricultură italienii. Şi-a zis că este un păcat mare să nu prelucrezi după toate regulile pământurile noastre, bogate şi mănoase.
Arcadii Camerzan (s. Camenca, r-nul Glodeni) este omul faptei, de aceea atunci când a decis să-şi lanseze afacerea a făcut tot posibilul şi imposibilul ca aceasta să meargă strună. Gospodăria ţărănească a fost fondată în anul 2005, iar acum dispune de un teren agricol cu o suprafaţă totală de 20 ha. Provocarea cea mare a fost cu trei ani mai târziu, când antreprenorul a plantat o livadă de tip semi-intensiv, pe o suprafaţă de 6,50 ha. Aici, experienţa acumulată peste hotare i-a făcut un serviciu foarte bun: ”În Italia am lucrat în domeniul agriculturii – defrişam viile şi livezile bătrâne şi plantam culturi noi. Văzând cum se poate face agricultură performantă, la standarde europene, şi cât de gospodari sunt italienii, mi-am pus scopul să realizez acest lucru şi în Moldova”.
Antreprenorul consideră, pe bună dreptate, că pământul este sursa cea mai importantă de asigurare a bunăstării moldovenilor. Cu pricepere şi dăruire a început să prelucreze pământurile pe care le avea. Altfel spus, să sădească livezi înfloritoare. Însă seceta l-a pus la mare încercare.
Cu ajutorul experţilor, Arcadii Camerzan a elaborat o propunere de proiect, în care şi-a expus ideile, una dintre care prevedea plantarea unei fâşii forestiere de protecţie: „Proiectul a avut trei componente: procurarea unui cultivator, pe care îl folosim la prelucrarea terenului, plantarea unei fâşii forestiere intercalată, din două specii de pomi – nucul altoit şi vişina altoită, dar şi achiziţionarea unui sistem de irigare prin picurare pentru suprafaţa de un hectar”.
Ca sursă de apă utilizează iazul care se află la 800 metri de livadă//FOTO:RISP II
Valoarea totală a investiţiilor în cadrul acestui proiect a fost de 100 000 lei, dintre care jumătate a reprezentat contribuţia familiei. Sursele financiare investite au permis procurarea unui echipament de lucrare combinată a solului, a materialului săditor pentru plantarea fâşiei forestiere cu suprafaţa totală de 1 ha şi echipamentul pentru irigarea prin picurare. Colaborarea cu serviciul de extensiune rurală, din cadrul RISP, este una de lungă durată, de aceea atunci când nu este sigur de unele elemente tehnologice, antreprenorul solicită sfaturi de la consultanţi: „Pământurile acestea au fost semănate cu floarea – soarelui. Am întrebat de consultanţii ACSA dacă pot planta o livadă de sâmburoase şi mi-au spus că nu se poate. Am fost nevoit să aştept 4-5 ani. Astfel, abia anul trecut, toamna, amplantat 4,5 ha prun „Stanlei” şi 2,5 ha de păr de tip „Noiabriskaia””.
Antreprenorul vrea să îngrijească cât mai bine această livadă, ca să se bucure de roade pe potrivă. Anul viitor va culege primele fructe, dar recolta cea mai mare o aşteaptă peste 3-4 ani. Planifică să obţină 18-20 tone de prune de pe fiecare hectar, în total aproximativ 80 de tone de prune şi 30-35 tone de pere.
Ca sursă de apă utilizează iazul care se află la 800 metri de livadă şi la 1 km de terenul destinat cultivării legumelor. Apa este pompată cu ajutorul unei instalaţii puternice în montele câmpului într-o cisternă, iar de acolo, prin forţa de gravitaţie, este distribuită în sistemul de irigare prin picurare. Fâşia forestieră plantată şi aplicarea măsurilor agrotehnice reprezintă măsuri suplimentare de reţinere a umidităţii în sol, aşa că, fiind reunite toate aceste condiţii, speră să nu fie dezamăgit când va ajunge să culeagă roadele muncii.
La recomandarea experţilor, Arcadii Camerzan a început să cultive şi legume, lucru care oferă durabilitate afac- erii: „Sistemul de irigare este utilizat şi pentru culturile legumicole. Pe lângă livezi creştem legume pe o suprafaţă totală de 4 ha. Intenţionăm să plantăm un hectar de ceapă, jumătate de hectar de usturoi, 30 de ari cu ardei şi roşii, ca să le putem comercializa în localitatea noastră, pentru necesităţile consătenilor”.
Este cert că succesele vin numai prin respectarea tehnologiei şi protejarea plantaţiilor de factorii de risc: secetă, grindină sau îngheţuri. Acum, antreprenorul Arcadii Camerzan e sigur că a luat toate măsurile de prevedere, astfel încât riscurile să fie minime.
Material editat și publicat în cadrul broșurii Istorii de succes, care a fost realizată în cadrul Proiectului Investiţii şi Servicii Rurale RISP, gestionat de CAPMU.
Lucrările de reabilitare a sistemului de irigare Lopatna efectuate din fondurile Programului Compact al Guvernului SUA s-au încheiat. Reconstrucția și modernizarea sistemului de irigare Lopatna, pentru care s-au alocat circa 3,6 milioane USD, va permite irigarea a peste 500 de hectare de teren agricol, prelucrate de fermieri din satele Lopatna, Jora de Jos, Jora de Sus și Jora de Mijloc.
Noul sistem de irigare este unul modern și performant care oferă posibilitate fermierilor să-și irige terenurile în funcție de necesități și cu cheltuieli reduse. Lucrările de reabilitarea au inclus reconstrucția stației de pompare și dotarea acesteia cu trei pompe moderne și econome din punct de vedere al consumului de curent electric și echipament electronic de control. De asemenea, au fost instalați circa 25 de km de țevi din oțel și polietilenă cu o durată de viață de peste 50 de ani.
Totodată, în cadrul sistemului de irigare Lopatna a fost restabilit bazinul de acumulare de circa 1000 metri cubi care va reduce la zero scurgerile de apă și va permite exploatarea cu costuri minime de menținere pe un termen foarte îndelungat. Noul sistem le permite agricultorilor să extindă suprafața irigată cu investiții proprii cu 300 de hectare, adițional celor 500 de ha, incluse în proiect.
Sistemul de irigare Lopatna reabilitat va fi transmis în proprietate Agenției de Stat ”Apele Moldovei”, dar va fi gestionat de circa 500 de producători agricoli asociați în cadrul Asociației Utilizatorilor de Apă pentru irigare. În prezent în aria sistemului de irigare circa 700 de persoane dețin terenuri agricol.
Pînă la reabilitare, sistemul de irigare, construit în anii 70 ai secolului trecut, era uzat fizic și moral, funcționa la capacități reduse sau staționa. Conductele din azbociment, poluante pentru mediu, nu asigurau funcționarea în siguranță a sistemului și provocau pierderi din cauza scurgerilor mari de apă dar și a costurilor înalte de menținere a rețelei de distribuție.
Fermierii, proprietarii de teren, investitorii în silvicultură, cercetătorii, retailerii agroalimentari, reprezentanţii industriei alimentare sau funcţionarii publici din Uniunea Europeană vor putea socializa, schimba idei, participa împreună la mese rotunde pe diverse teme legate de agrobusiness şi chiar ar urma să poată aplica împreună pentru proiecte finanţate pe bani europeni. Întregul schimb de informaţii între practicienii din agricultură şi cercetători se va derula prin intermediul Parteneriatul European pentru Inovaţie (EIP-AGRI – https://ec.europa.eu/eip/agriculture/en).
“Facem o reţea prin care împărţim informaţii şi experienţe din toată Europa. Inovaţia nu are loc în vacuum, depinde de oameni, de oamenii care să comunice între ei. Nu putem face asta fără oameni care să se implice şi să ofere soluţii pentru problemele reale din teren”, a spus Meisoon Nasralla, responsabilă în cadrul proiectului EIP-AGRI, citată de Ziarul Financiar.
Una din ideile pe baza cărora proiectul a fost clădit este aceea de a aduce la masa discuţiilor fermieri alături de cercetători astfel încât aceştia să găsească soluţii ce pot fi adaptate şi aplicate în ferme din întreaga Uniune Europeană fie că este vorba despre tehnologii în industria creşterii porcilor sau pachete de soluţii pentru a creşte productivitatea în agricultura bio.
“Există foarte multă informaţie dar nu este distribuită. Ne asigurăm că informaţia ajunge la oamenii care au nevoie de ea”, a spus Meisoon Nasralla, la un eveniment organizat săptămâna trecută la Bruxelles de Comisia Europeană.
Primii paşi făcuţi în acest proiect au însemnat strângerea de jucători din agrobusiness-ul european în jurul aceleaşi mese pentru evenimente de tip focus grup, astfel încât discuţiile să producă documente publice ce pot fi aplicate în teren şi de alte persoane implicate în agricultură.
“Una dintre provocări este aceea de a aduce fermieir în reţea. Este mai dificilă adaptarea comunicări între fermieri şi membrii mediului universitar”, a spus Meissoon Nasralla.
Participarea la evenimentele de focus-grup este susţinută financiar de Comisia Europeană, participanţii nu sunt remuneraţi în niciun fel iar documentele rezultate în urma acestor evenimente devin publice.
Cei care se înscriu în agro-reţeaua socială EIP-AGRI au însă posibilitatea a de a aplica împreună cu alţi jucători din agricultura europeană pentru proiecte ce se concentrează pe inovare prin intermediul liniilor de finanţare puse la dispoziţie de Bruxelles în perioada 2014-2020.
Oportunităţi de finanţare pentru proiecte de inovare există în programe precum cel pentru dezvoltare rurală (FEADR), cel pentru Dezvoltare Regională sau Fondul Social European. La nivelul UE, bugetul total pentru aceste trei programe se ridică la 375 miliarde de euro.
A făcut patru luni de practică la o fermă din Elveția, iar odată ajuns acasă, își pune pe roate propriul business, inspirat de oameni de afaceri din Europa de Vest, scrie ziarulnational.md.
Doar patru luni de practică în Elveția i-au fost suficiente lui Alexei Ialobnițchi, 29 de ani, din satul Bulboaca, raionul Anenii Noi, să înțeleagă că trebuie să-și suflece mânecile și să se apuce de treabă aici, în țara unde s-a născut.
Acum nouă ani, pe timpul când era student la Academia de Studii Economice din Moldova și Universitatea Tehnică, tânărul din Bulboaca a avut ocazia să muncească peste 100 de zile la o fermă de vaci din Elveția. „Am rămas frapat”, spune tânărul întreprinzător. Nu doar de nivelul de trai ridicat și de peisajele superbe, dar și de condițiile europene în care cresc și sunt îngrijite bovinele de la ferma de vaci unde muncea.
Fotografiile
Nu a zăbovit prea mult. S-a echipat cu un aparat de fotografiat și a imortalizat practic fiecare colțișor din acea fermă. S-a interesat despre locul unde este mai bine să fie construită aceasta, cum să fie poziționate bovinele, sistemul de scurgere a deșeurilor, adică toate detaliile care ar prinde bine inițierii unei afaceri. Acum, aceste fotografii sunt „schițele” constructorilor care ridică pereții fermei de bovine la Bulboaca. „Iată aceste fotografii sunt făcute acolo. Noi facem exact așa, doar că, evident, la noi vor fi, inițial, mai puține bovine ca la ei. În rest, totul e exact după proiectul din Elveția”, ne spune bărbatul, în timp ce ne face o excursie pe șantierul fermei.
A zăbovit din cauza banilor
Deși inițial plănuia să-și deschidă afacerea imediat ce se întoarce în țară, îi lipseau banii. Nu a lăsat mâinile în jos și și-a inițiat o afacere care a necesitat mai puțini bani pentru început – o firmă care vinde și instalează panouri și contoare electrice. Nu a renunțat însă la visul „cules” în Elveția. Părinții acestuia munceau în Federația Rusă, iar banii trimiși acasă erau puși de tânăr „la ciorap” pentru inițierea afacerii. Și banii câștigați din afacerea lui ajungeau, de asemenea, în aceeași „hazna”.
Finanțare de la ODIMM
Când s-a adunat o sumă bunicică, dar insuficientă ca să inițieze o afacere, Alexei Ialobnițchi a decis să aplice la Programul „PARE 1+1” al Organizației pentru Dezvoltarea sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). Programul este desfăşurat în baza regulii „1+1”, care prevede că fiecare leu investit din remitenţe va fi suplinit cu un leu din cadrul PARE. Suma maximă a finanţării acordate constituie 200 de mii de lei.
„Astfel, noi am pus 200 de mii de lei și de la program ne-au dat alte 200 de mii. Ca să inițiem afacerea, să construim ferma, să procurăm opt bovine și să ne procurăm tehnica de care avem nevoie pentru procesarea laptelui, ne ajunge. Mai departe, vom vedea. Credem și suntem siguri că totul va fi bine”, ne spune entuziasmat tânărul întreprinzător.
Pregătit ca la carte
Deși pereții fermei încă se ridică, iar bovinele nu au fost cumpărate, tânărul întreprinzător le-a procurat deja nutrețul. „Vreau ca până la Anul Nou să le aduc acasă. M-am interesat deja de unde le pot procura și cât lapte vor da pe zi”, ne spune bărbatul. Până a ajunge să le mulgă, tânărul întreprinzător își caută deja și piață de desfacere. „Nu credem că o să stăm cu laptele acasă în butoi. Este un produs pe care toți îl caută. Al nostru garantăm că va fi de calitate și, astfel, o să fim căutați de consumatori”, conchide Alexei Ialobnițchi.
˝Obiectivul nostru este crearea unui sector agricol modernizat, care să le aducă locuitorilor din sate condiţii de viaţă şi de muncă mai bune˝. Declaraţia a fost făcută de Prim-ministrul Iurie Leancă la festivitatea desfăşurată astăzi la Chişinău, cu prilejul Zilei lucrătorului din agricultură şi industria prelucrătoare.
Premierul a menţionat că munca agricultorilor este înalt apreciată de Guvern. „Dovadă şi faptul că, la iniţiativa Executivului, agricultura şi dezvoltarea rurală au fost declarate ca domenii strategice pentru dezvoltarea ţării noastre şi au fost incluse în Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2020”. Ne-am propus, astfel, să consolidăm economia locală şi cea a comunităţilor din mediul rural”, a spus șeful Cabinetului de miniștri.
Iurie Leancă le-a adresat agricultorilor și un mesaj de felicitare. „Astăzi, ţin să vă mulţumesc că, în pofida tuturor greutăţilor cu care s-a confruntat sectorul, anul 2014 se încheie cu rezultate pozitive. Iar noi ne angajăm să vă sprijinim în continuare, în numele unui succes comun. Vom face asta, pentru că agricultura a fost şi este ramura cea mai importantă a economiei naţionale”, a declarat Premierul.
Premierul s-a referit la măsurile pe care le-a luat Guvernul pentru a sprijini sectorul. „Am demarat o reformă amplă a instituțiilor publice din sectorul agroindustrial. Fie că vorbim de Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură sau a Filiera Vinului, fie de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor sau de Oficiul Naţional al Viei şi Vinului – toate au fost gândite pentru a consolida și a moderniza agricultura moldovenească”, a spus Iurie Leancă. El a precizat că aceşti paşi spre racordarea la standardele europene în domeniu sunt singura modalitate de a cuceri pieţele Uniunii Europene.
Iurie Leancă a mai menţionat că Guvernul este mereu preocupat de problemele şi provocările cu care se confruntă sectorul agroindustrial. „Astfel, TVA în agricultură a fost redusă de la 20 la 8 la sută. Am depus eforturi conjugate pentru a compensa pierderile pe care le suportă agricultorii în urma restricţiilor de export pe piaţa estică. În acest sens, au fost direcţionate mijloace bugetare impunătoare, de circa 160 de milioane de lei, iar Fondul de subvenţionare aproape că a fost dublat”, a precizat Premierul.
Şeful Executivului a ţinut să le mulţumească celor care nu s-au lăsat intimidaţi şi nu au renunţat să facă agricultură, dar au încercat să găsească noi pieţe de desfacere și astfel au demonstrat – în acest an plin de evenimente cruciale pentru Republica Moldova și pentru viitorul ei european – că, într-adevăr, ceea ce nu ne distruge, ne face mai puternici.
Premierul a confirmat că Guvernul va întreprinde şi în continuare măsurile necesare pentru a-i ajuta pe producătorii agricoli să-şi sporească competitivitatea. Dovadă sunt ultimele decizii privind simplificată procedurii de eliberare a certificatului fitosanitar, pe care trebuie să-l prezinte fiecare exportator de produse agricole vegetale. „Până nu demult, pentru a intra în posesia lui, se cereau şapte documente, acum numărul lor s-a redus la trei, iar în loc de cinci zile acestea se eliberează în doar două. Am redus cu circa 30 la sută costurile de laborator la produsele vitivinicole, urmând să facem același lucru și pentru alte produse, cum ar fi fructele și legumele, carnea și conservele”, a specificat Prim-ministrul.
De asemenea, Premierul a subliniat că Guvernul va sprijini dezvoltarea afacerilor în agricultură, prin diverse programe de instruire şi acces la finanțare în condiții bune, dar şi va investi în educaţia vocaţională și cercetare, care sunt esențiale pentru dezvoltarea agriculturii și ajustarea ei la standarde moderne.
Acţiunile Guvernului în domeniu sunt îndreptate spre ajustarea sectorului agroindustrial al ţării la cerinţele şi standardele UE pentru a asigura integrarea economică a Moldovei în comunitatea europeană. „Acesta este obiectivul nostru de viitor – un sector agricol competitiv, restructurat şi modernizat, care să le aducă oamenilor din satele Moldovei condiţii de viaţă şi de muncă mai bune”, a declarat Prim-ministrul.
Sectorul agroindustrial al Republicii Moldova contribuie în mod substanţial la creşterea economică a ţării. În activitățile agricole sunt antrenate peste 27% din populaţia Moldovei.
Se dă startul vânătorii de mistreţi în fondul forestier gestionat de către Agenţia „Moldsilva”. Vânătoarea este permisă din 22 noiembrie, până la în 31 decembrie, transmite IPN.
În acest an, limita de recoltare stabilită este de 433 de mistreţi. În fondurile forestiere gestionate de „Moldsilva” vânătoarea este permisă doar în zilele de sâmbătă şi duminică. Costul unei autorizaţii de vânătoare este de 2500 lei.
Pe terenurile arendate preţul autorizaţiei este stabilit de către arendaş. Aici vânătoarea este permisă în orice zi a săptămânii. Vânătoarea la mistreţi în ariile protejate de stat (inclusiv rezervaţii), este interzisă.
Moldsilva aminteşte că şi în actualul sezon se interzice vânătoarea la cerb nobil, cerb cu pete, căprior şi elan.
Vânatul fără autorizaţia, fie în locurile interzise sau cu unelte şi metode nepermise (braconajul) se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 500 de unităţi convenţionale, cu muncă neremunerată în folosul comunităţii sau cu închisoare de până la 3 ani.
