Moldova caută piețe de desfacere pentru zahăr

0

Din cauza recoltei record de sfeclă de zahăr Moldova se confruntă cu problema comercializării rezervei enorme de zahăr. Despre aceasta corespondentului „INFOTAG” i-a relatat viceministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Gheorghe Gaberi.

El a spus că „în 2014 se aşteaptă o recoltă record de sfeclă de zahăr, randamentul căreia în unele raioane atinge 70 t/ha”.

„Dacă anterior visam la 30-35 t/ha, acum avem de două ori mai mult. Conform datelor preliminare în anul curent vom avea 160 mii t de zahăr, la care se adaugă 40 mii tone rămase din anul trecut. Consumul intern constituie circa 60 mii tone, respectiv avem un potenţial enorm pentru export”, consideră Gaberi.

Potrivit spuselor sale, „introducerea cotelor din partea Rusia a făcut necompetitiv zahărul moldovenesc pe piaţa sa, astfel RM a nimerit într-o situaţie inconvenabilă”.

„Anterior aveam un export bun în Rusia, circa o treime din producţie sau 30-35 mii tone. În ceea ce priveşte piaţa UE, am reuşit deocamdată să livrăm în această direcţie circa 7 mii tone. Aşteptăm o îmbunătăţire a situaţiei pe piaţa estică”, a spus viceministrul.

Moldova dispune de o cotă de livrări a zahărului din sfeclă pe piaţa Uniunii Europene în volum de 35 mii tone. În Rusia exportul de zahăr moldovenesc nu a fost supus cotelor şi era livrat în regim de comerţ liber în cadrul CSI, membru a căreia este Moldova. Însă, din 1 septembrie Moscova în mod unilateral a introdus cote pentru o serie de mărfuri moldoveneşti.

Viceministru: Culturile de iarnă cu greu fac faţă îngheţurilor

0

Culturile de iarnă cu greu fac faţă îngheţurilor din ţară şi dacă temperaturile vor coborî şi nu va ninge, viitoarei recolte îi va fi cauzat un prejudiciu ireparabil, consideră viceministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Gheorghe Gaberi.

Solicitat de corespondentul „INFOTAG”, el a spus că „multe culturi a încetat să crească din cauza îngheţurilor”.

„În jumătate din cazuri culturile au fost semănate pe sol uscat. Acum are loc lăstărirea, ceea ce va influenţa pozitiv recolta. Din păcate, până la încheierea procesului mai este mult, şi temperaturile joase îl pot suspenda”, a menţionat Gaberi.

Potrivit spuselor sale, „este extrem de important să ningă, deoarece în acest caz plantele nu vor resimţi atât de tare îngheţurile”.

La Chișinău se desfășoară în premieră Târgul Ideilor Eco-Responsabile

0

10 companii își licitează proiectele investiționale în fața potențialilor finanțatori în cadrul Târgului Ideilor Eco-Responsabile, ce se desfășoară astăzi în premieră la Chișinău. Proiectele cele mai reușite vor primi finanțare din partea investitorilor prezenți la eveniment – bănci comerciale, fonduri de investiții și parteneri de dezvoltare, care au pus la dispoziția agenților economici un fond de 100 de milioane de lei.

„Am lansat Târgul Ideilor Eco-Responsabile ca o componentă separată a competiției naționale Moldova Eco-Energetică, care adună istoriile de succes, proiecte deja implementate, pentru a crea oportunitatea finanțării unor noi proiecte, gândite sau lansate de entuziaști ai eficienței energetice și surselor regenerabile de energie”, a declarat directorul Agenției pentru Eficiență Energetică, Mihail Stratan.

Astfel, la Târgul Ideilor Eco-Responsabile s-au putut înscrie întreprinderi, instituții de stat sau non-guvernamentale, persoane fizice care intenționează să realizeze sau să extindă un proiect în domeniul eficienței energetice sau a surselor regenerabile de energie. Înscrierea pentru participarea la Târg a avut loc în perioada 28 octombrie – 28 noiembrie a.c.

Printre Ideile Eco-Responsabile prezentate astăzi se regăsesc blocuri de apartamente, un complex rezidențial energo-eficient cu 260 de case în orașul Leova, sere hidrofonice sau eficiente energetic, proiecte de creștere a plantelor energetice, o centrală hidroelectrică pe râul Raut, o fabrică de biogaz cu capacitatea de 1 MW, instalarea unui parc fotovoltaic cu capacitatea de 80 kW, etc.

Companiile care vor convinge investitorii de fezabilitatea proiectului vor putea primi credite garantate de stat în condiții avantajoase. Câștigătorii Târgului Ideilor Eco-Responsabile vor fi anunțați în cadrul Galei Eco-Energetice, pe data de 5 decembrie curent.

Targul Ideilor Eco-Responsabile este parte componentă din competiția Moldova Eco-Energetica, cel mai mare concurs în domeniul eficienței energetice si surselor de energie regenerabila, aflat la a treia ediție. Evenimentul este organizat de Ministerul Economiei, Agenția pentru Eficiență Energetică, cu sprijinul Proiectului Energie și Biomasă, finanțat de Uniunea Europeană și PNUD și al Fondului pentru Eficiență Energetică.

17.400 de persoane au citit știrile Agrobiznes în luna noiembrie

0

Portalul Agrobiznes continuă să se bucure de o mare popularitate în rândul cititorilor interesați de evoluția agriculturii. Drept dovadă sunt cifrele de audiență înregistrate pe parcursul lunii trecute.

Astfel, potrivit contorului Google Analytics, în luna noiembrie site-ul www.agrobiznes.md a fost accesat de 17.400 de vizitatori unici, care au vizualizat aproximativ 66.000 de pagini cu știri.

Agrobiznes a devenit o sursă indispensabilă de informare, atât pentru specialiștii antrenați în domeniul agricol (fermieri, companii, organizații, experți), cât și pentru publicul larg, care se interesează de evoluția lucrurilor.

Agrobiznes este un produs administrat de compania News Media Online și a fost lansat oficial la 12 decembrie 2012.

Mai jos este atașat raportul de audiență generat de contorul Google Analytics.

Google Analytics
Google Analytics

Cum a reușit Ștefan Popa să vândă legume în toate rețelele de supermarket din Moldova și România

0

”Am ales să activez în agricultură. Nu am vrut să plec peste hotare, nici să activez într-un alt domeniu”, spune tînărul antreprenor de 33 de ani Ștefan Popa de la Cornești, Ungheni.

După absolvirea Facultății de Economie de la București a decis să revină în țară și să preia afacerea de familie în domeniul producerii legumelor, dezvoltată pe parcursul a zeci de ani de tatăl său. A creat întreprinderea SC ”Prut Umpex” și a cultivat tradițional primele terenuri cu legume, dar rezultatele obținute nu erau cele pe care și le-a dorit.

”În anul curent am schimbat abordarea și am început să producem legume conform noilor tehnologii. Am obținut rezultate foarte bune – circa 95 tone de ceapă la hectar. Am fost nevoiți să arendăm terenuri în satul Cucuruzeni, Orhei, pentru că zona noastră este problematică în ceea ce ține de accesul la apă pentru irigare. Am decis să investim într-o regiune cu riscuri mai mici și am instalat la cîmpul cu legume un sistem de irigare prin picurare”, relatează tînărul.

Activitatea de ambalare și distribuire a legumelor întreprinderea a început-o cu doi ani în urmă. Inițial, sortarea legumelor se făcea manual, iar ambalarea cu ajutorul unui utilaj foarte simplu, achiziționat cu 6 mii de euro. Totuși, aceasta presupunea implicarea unui număr de 30 de muncitori care reușeau să sorteze zilnic o cantitate de 7 tone de legume – prea mică pentru a face față cererii de pe piață.

”În momentul în care am încheiat primele contracte cu rețelele de supermerket din Chișinău a apărut ideea că trebuie să ne extindem, să progresăm la capitolul ambalaj. Am decis că trebuie să depunem eforturi, să facem investiții și să mergem în pas cu standardele pe care le-am văzut în țările europene, dar nu dispuneam încă de resursele necesare”, a relatat Ștefan Popa pentru buletinul Compact Moldova.

FOTO: Compact Moldova
FOTO: Compact Moldova

În anul 2014, întreprinderea a început să lucreze cu rețelele de supermarket din România, a încheiat un contract cu Metro România pentru livrarea cepei. La etapa inițială, a întîmpinat dificultăți mari la capitolul ambalaj și asigurărea calității. A fost un imbold pentru ”Prut Umpex”. Conducătorul întreprinderii a decis să achiziționeze o linie de sortare și ambalare care să le ofere condiții mai bune de activitate.

Ștefan Popa a accesat un credit de 123 mii euro prin intermediul Programului Compact. A fost suma de care mai avea nevoie pentru a procura și a instala linia automatizată de sortare și ambalare a legumelor care a costat 431 mii euro.

”Creditul Compact mi s-a părut cel mai avantajos pentru că acorda și o serie de facilități referitor la scutirea de taxe, dar și rata dobînzii foarte atractivă. Recunosc că a trebuit să muncim pentru a obține aceste facilități. Din păcate, în prezent, fără ajutor din partea proiectelor, dar și a statului producătorii agricoli nu reușesc să facă investițiile necesare. Cu ajutorul Programului Compact am reușit să cumpărăm cea mai performantă linie de sortare a legumelor din Moldova”, afirmă antreprenorul.

Legumele comercializate de SC ”Prut Umpex” sunt de producție proprie, dar și colectate de la producătorii mari de legume din Moldova care, în urma introducerii embargoului la producția de origine vegetală de către Rusia, întîmpină mari probleme la comercializare producție. Calitatea legumelor livrate este strict verificată în primul rînd de SC ”Prut Umpex”, iar apoi de rețelele de magazine.

”Ambalăm și comercializăm ceapă, morcov, cartof și sfeclă roșie. Suntem foarte solicitați, dar nu ne putem asuma riscul de a vinde produse necalitative. Investim și sperăm să obținem succese. Acum traversăm o perioadă mai dificilă, investițiile sunt mari, dar cred că vom depăși toate greutățile”, spune tînărul antreprenor.

FOTO: Compact Moldova
FOTO: Compact Moldova

Linia de sortare și ambalare instalată recent, asigură un aspect comercial atractiv al mărfii, dar oferă și condiții de lucru mai bune pentru cei 9 angajați ai SC ”Prut Umpex”. Fiecare sac cu legume este cîntărit și ambalat automat. Marjă de eroare nu există. Capacitatea maximă de împachetare este de 100 tone/zi, ceea ce le-ar permite, în viziunea antreprenorului, să livreze legume către toate magazinele Metro din Europa. SC ”Prut Umpex” nu a avut relații comerciale cu piața rusă, deci nu a fost afectată de embargoul impus de această țară. La îndemnul părinților, dezamăgiți de comportamentul pe care l-au avut mereu din partea partenerilor ruși, Ștefan Popa s-a orientat din start către piața europeană – cu cerințe foarte mari, dar stabilă.

”În anul curent am exportat și mere în rețeaua Metro România, dar am întîmpinat greutăți din cauza că nu am avut capacități de sortare a merelor după culoare. Este destul de greu ca producătorii din Moldova să poată oferi în prezent calitatea I sau Premium. Manual este ireal să sortăm. În acest caz, putem vinde în supermarkete marfa necalibrată, dar la prețuri foarte reduse. Am văzut diferența de preț atunci cînd am livrat la Metro România calitatea I, dar recepția s-a făcut după calitatea a III-a, doar pentru că merele nu au fost sortate după culoare.

Planificăm să facem investiții adiționale pentru ca să instalăm o linie de sortare și ambalare pentru fasole, să achiziționăm și o combină de colectat fasole. Dorim să construim un frigider cu o capacitate de 6 mii tone, unde vom amenaja și spațiu potrivit pentru ambalarea legumelor și fructelor”, spune antreprenorul.

Ștefan Popa afirmă cu mîndrie că vrea să contribuie la dezvoltarea agriculturii Republicii Moldova. Consideră că agricultura este domeniul cu cele mai multe riscuri, dar poate fi și profitabilă, dacă respecți tehnologia și te asiguri de calamități.

Fermierii care fac jumătate de milion de euro în fiecare lună

0

În judeţul Cluj, România, şapte fermieri au pus, în urmă cu aproximativ trei ani, bazele unei cooperative agricole în cadrul căreia fermierii să îşi poată produce şi comercializa laptele într-un mod organizat. Acum, cooperativa include 64 de ferme şi generează un business de 500.000 de euro pe lună.

În primăvara lui 2011, după o vizită în Franţa, şapte fermieri din Cluj s-au gândit că ar fi mai profitabil să crească vite împreună, într-un mod organizat, şi au pus bazele Cooperativei Agricole Someș Arieș. Acum, la peste 3 ani de la acea dată, Cooperativa adună 64 de membri, care au împreună aproximativ 8.000 de capete, dintre care 2.500 de vaci cu lapte. Business-ul generat de Cooperativă ajunge la 500.000 de euro pe lună, adică în jur de 6 milioane de euro pe an. ” Noi ne-am organizat conform Legii cooperaţiei agricole (566-2004). Fermele din Cooperativă sunt entităţi independente, numai că gestionăm producţia şi imputurile împreună”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Călin Forgaciu, Director executiv Cooperativa Agricol Somes-Arieş şi unul dintre fondatorii Cooperativei.

Produc 40.000 de litri pe zi

De la an la an, tot mai mulţi fermieri au intrat în Cooperativa Arieş, astfel că şi cantităţile de producţie sunt tot mai mari. Sunt familii de fermieri care deţin în proprietate de la 20 la 200 de capete, iar producţia totală de lapte în momentul de faţă ajunge la 40.000 de litri pe zi. „”Fermele sunt realizate pe model austriac, şi au de la 20 la 200 de capete. Dar majoritatea au în jur de 50 de capete”, mai spune reprezentantul Cooperativei.

Pentru a putea fi membru în Cooperativă, solicitanţii trebuie să îndeplinească anumite condiţii legate de calitatea laptelui, celulele somatice, procentul de grăsime şi proteine. Ei trebuie să aibă capacităţi de stocare frigorifică a laptelui şi să contribuie financiar la fondul comun de investiţii.

Cel mai mare furnizor Friesland

În momentul de faţă, pentru Cooperativă desfacerea este destul de sigură, având în vedere că  a ajuns cel mai mare furnizor de lapte al companiei olandete Frieslandcampina, deţinătorii brandului Napolact. „Livrăm către Frisland între 25 şi 30.000 de litri de lapte pe zi. Restul îl dăm unor alţi procesatori mai mici”, explică acesta.

De altfel, în vara acestui an, Cooperativa a intrat într-un alt business care le-ar putea aduce un surplus de venit. Alături de AgroTransilvania Cluster, primul cluster agricol din România, au luat cu chirie de la Friesland fabrica de brânzeturi de la Ţaga, unde vor produce celebra brânză Năsal, sub brandul Napolact. Oficialii Cooperaativei nu s-au pronunţat însă cu privire la veniturile pe care le aşteaptă din acest proiect.

Dezvoltare din fonduri europene

Pentru dezvoltare, Cooperativa a obţinut şi o finanţare cu fonduri europene, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Mai precis, potrivit datelor Ministerului Agriculturii, Cooperativa va beneficia  de 1,6 milioane de lei, accesaţi pe măsura 142-înfiinţarea grupului de producători.

În vara-toamna anului 2014, au fost create încă 6 grupuri de producători agricoli de fructe și legume

0

În vara-toamna anului 2014, cu suportul proiectului Agricultura Competitivă în Moldova (MAC-P), au fost create încă 6 grupe de producători agricoli în sectorul horticol. Aceasta a comunicat coordonatorul Programului de granturi investiționale ”Facilitarea accesului la piețele de desfacere” MAC-P, Olga Sainciuc în cadrul întrevederilor de săptămâna curentă cu două grupuri de producători din sudul republicii, informează serviciul de presă al MAC-P.

Cinci producători de legume și fructe din satul Ucrainca (Căușeni), au decis sa-și unifice eforturile și au creat cooperativa de întreprinzători „Com-Ecoleguma”, fiind specializați în producerea cartofului timpuriu, cartofi și semințe de cartofi. În afară de acestea produc sfeclă, morcov, ceapă, usturoi.

”Ce ne deosebește pe noi de alți producători – producerea ecologică a legumelor  prin utilizarea doar a îngrășămintelor naturale. Colaborăm constant cu unul din puținele laboratoare  biologice rămase în republică, Laboratorul Biologic din Soroca, ce ne furnizează ”arme biologice” contra dăunătorilor„, a declarat unul din fondatorii cooperativei, Odaischii Igor.

Alți cinci producători din satul Caplani (Ștefan Vodă) au creat cooperativa de întreprinzători ”Ivas Eco-Prim”. Ei produc o gamă largă de produse horticole – piersici, nectarine, struguri de masă, mere, zmeură, căpșuni, dovlecei, cartofi, semințe de cartofi, ardei dulce, castraveți. Fiecare din producători posedă  sere, iar plantațiile tuturor fondatorilor sunt dotate cu sisteme de irigație.

”Ne-am asociat pentru a rezolva două probleme de bază cu care ne confruntăm – să putem livra cantități mai mari de fructe și legume pentru a cointeresa distribuitorii și evita intermediarii, și să ne unim eforturile pentru construcția și instalarea unui frigider de circa 500 tone”, a zis Tăbunșcic Valeriu, liderul cooperativei.

Ambele grupuri vor aplica la Programul de granturi investiționale ”Facilitarea accesului la piețele de desfacere” al proiectului MAC-P, care vine să susțină producătorii în procurarea de utilaje și tehnologii post-recoltă, cu un plafon maxim de 350 mii dolari SUA pentru un grup de horticultori, dar nu mai mult de 50% din investiția efectuată.

Data limită a depunerii dosarelor la cea de a doua rundă a programului este 15 decembrie 2014.

Reamintim, la prima rundă de selectarea a dosarelor în cadrul Programului de granturi investiționale, realizat de către proiectul MAC-P în colaborare cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, au participat 9 cooperative de întreprinzători agricoli, dintre care au fost aprobate spre finanțare solicitările a opt cooperative, suma cumulativă a granturilor fiind de 28 mln.lei. Granturile sunt oferite prin intermediul Agenției de Intervenții și Plăți pentru Agricultură.

Bugetul Programului de granturi este de $7 mln. și va fi realizat până în 2017.

Uniunea Europeană susține dezvoltarea sectorului bioenergetic din Moldova

0

30 de afaceri şi circa 100 de noi locuri de muncă au fost create, în perioada 2012-2014, în sectorul de producere a biocombustibilului solid, lucru care a fost posibil datorită Programului de leasing realizat de Proiectul Energie şi Biomasă.

DIN FONDURI EUROPENE, antreprenorii agricoli au achiziționat, în rate, echipamente de producere a brichetelor/peletelor, de tocare, balotare şi de transportare a biomasei. Echipamentele au fost oferite în condiții avantajoase, cu plata în rate pe o perioadă de trei ani, cu 0% comision, 0% dobândă şi 0% TVA.

În 2013, doi medici și un economist au lansat, în comuna Ghidighici, linia de producere a brichetelor din rumeguş de lemn. Tinerii antreprenori s-au lansat în sectorul bioenergetic, achiziționând în leasing linia de brichetare. Ideea de afacere i-a venit unuia din colegi, care îşi instalase acasă un sistem de încălzire pe biomasă şi, după testarea pieței de producere a biocombustibilului, a decis să se lanseze în afacerea de producere a combustibilului eco. „În acest an afacerea se pune bine pe roate, datorită cererii tot mai sporite. Sunt perioade în care muncim în regim aproape non-stop pentru a face față solicitărilor. Oamenii cunosc deja beneficiile combustibilului ecologic şi îi dau prioritate în fața cărbunelui”, susține Roman Smolnițchi, unul dintre fondatorii întreprinderii de brichetare din Ghidighici.

PIAȚA DE PRODUCERE A BIOCOMBUSTIBILULUI este la început de formare în țara noastră, dar se dezvoltă rapid. În ultimii patru ani, numărul producătorilor locali de brichete şi pelete a crescut de zece ori, depăşind cifra de 100. Capacitatea tehnică a liniilor de producere a brichetelor şi peletelor existente în Moldova poate deja substitui importurile de cărbune ce constituiau anii trecuți circa 150.000 tone, ceea ce reprezintă 400 de milioane de lei plătiți de la buget.

Linia de producere a brichetelor din rumeguș de lemn de la Ghidighici.
Linia de producere a brichetelor din rumeguș de lemn de la Ghidighici.

 

„Uniunea Europeană sprijină dezvoltarea sectorului bioenergetic din Moldova prin măsuri integre. Datorită investițiilor oferite prin intermediul Proiectului Energie şi Biomasă, 144 de şcoli şi grădinițe vor intra în această iarnă cu sisteme de încălzire pe biomasă asigurate din fonduri europene, biocombustibilul fiind procurat de la producătorii autohtoni care, prin programele de dezvoltare a sectorului, sunt motivați să lanseze afaceri”, spune Nicolae Zaharia, expert în cadrul proiectului.

PĂNĂ ÎN PREZENT, 500 DE FAMILII din sate şi oraşe şi-au instalat acasă cazane pe biomasă, fapt pentru care – datorită Programului lansat de Proiect în parteneriat cu Agenția pentru Eficiență Energetică – au beneficiat de o subvenție de 1300 de euro din fonduri europene. Unul dintre cei care îşi va încălzi în această iarnă casa cu energie din biomasă este Anatol Fală. „Încălzirea cu resurse produse în Moldova îmi asigură securitatea energetică. Familia mea îşi va petrece iarna într-o casă încălzită cu energie ecologică, la preț mai mic decât încălzirea pe gaze, beneficiind de acelaşi confort termic. Cazanul achiziționat datorită fondurilor europene este unul automatizat: pot programa de la distanță temperatura dorită în casă în funcție de ore şi zile a săptămânii”, afirmă cu încredere Anatol Fală.

Anatol Fală: „Familia mea își va petrece iarna într-o casă încălzită cu energie ecologică”.
Anatol Fală: „Familia mea își va petrece iarna într-o casă încălzită cu energie ecologică”.

Bugetul total al Proiectului Energie şi Biomasă în Moldova este de 14,56 mln. de euro, acordaţi de Uniunea Europeană (14 mln.) și PNUD Moldova (560.000). Toată informaţia despre proiect – al cărui scop final e utilizarea biocombustibilului în sectorul public, dar și în cel rezidenţial, precum și crearea unei pieţe durabile de producere a biocombustibilului – este accesibilă pe pagina www.biomasa.md.

Victoria Vlad

Această publicaţie este posibilă datorită  ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin Asociaţiei Presei Independente (API) şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau Guvernului SUA.

O afacere de succes în domeniul echipamentelor de ambalare

0

Domeniul produselor alimentare se dezvoltă continuu, iar deliciile care ajung pe masa consumatorului au nevoie de condiţii optime de transportare şi păstrare. Din acest punct de vedere, Republica Moldova evoluează constant, datorită antreprenorilor care dispun de tehnologii moderne de confecţionare a ambalajelor. Un exemplu fericit din acest punct de vedere este şi afacerea pe care a iniţiat-o Octavian Bivol din s. Bălţata, r-nul Criuleni, o idee care oferă soluţii flexibile pentru ca orice produs să aibă un ambalaj atractiv, dar şi garanţia că, pe lângă prezentarea impecabilă, acesta îşi va păstra calităţile.

Octavian Bivol nu era un novice, atunci când a decis să transforme producerea de ambalaje în afacerea vieţii. Înainte de a se lansa pe cont propriu, a muncit câţiva ani în domeniul ambalajelor. Experienţa pe care a acumulat-o, dar şi faptul că a urmărit întotdeauna noile tendinţe, au condus la rezultate remarcabile. Totuşi, antreprenorul spune că cel mai greu a fost să selecteze tipul de ambalaj pe care îl va produce. Alegerea s-a dovedit a fi una inspirată:„Din discuţiile cu potenţialii clienţi, dar şi cu specialiştii în domeniu, am înţeles că ideea ar fi una foarte interesantă pentru ţara noastră, una care ne-ar oferi un viitor destul de simpatic. Ne-am oprit la ambalajele utilizate în industria alimentară și de unică folosință, pentru că vor fi solicitate permanent pe piață”.

Ziua fondării întreprinderii, 5 iulie 1996, este sărbătorită întotdeauna. Antreprenorul organizează pentru angajaţii săi, mulţi dintre care activează chiar de la începuturi, o mică sărbătoare. Asta, pentru că este convins că performanţele pe care le-a obţinut se datorează şi muncii acestora, şi ataşamentului pentru profesie pe care-l demonstrează. La rândul lor, angajaţii, 30 la număr, spun că activitatea în cadrul întreprinderii le oferă stabilitate, dar şi certitudine asupra zilei de mâine:„În această întreprindere am venit ca un simplu șofer. Deoarece am studii superioare în inginerie, treptat m-am apropiat de un aparat, l-am reparat pe altul. Ulterior, am fost în deplasări în Ucraina, în România şi am studiat în detaliu acest tip de utilaje”.

Totodată, angajaţii remarcă un lucru esenţial, care îl recomandă pe Octavian Bivol drept un manager abil, unul care ştie cum să-şi motiveze echipa: „Eu mă culc și mă trezesc cu gândul la munca pe care o practic la momentul de față. Oamenii de succes sunt de fiecare dată un model pentru ceilalţi. Experienţa lor serveşte exemplu pentru toţi cei care îşi doresc să reuşească într-un anumit domeniu, inspirându-se din alegerile sau legile motivaţionale predate de învingători”.

octavian-bivol
Foto: RISP II

Octavian Bivol şi-a dorit din start să doteze întreprinderea cu utilaj performant. Deoarece tehnologiile în domeniu se dezvoltau vertiginos, a trebuit să investească în inovaţii, astfel încât să nu fie depăşit peste o perioadă scurtă de timp: „Mult timp am fost clienți permanenți și fideli ai unei bănci și, în momentul în care ne-am adresat cu ideea de finanţare a proiectului de producere a ambalajelor de unică folosință, dânșii ne-au sugerat ideea că există programe specializate pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, în speţă programul RISP. Ne-au ajutat să pregătim pachetul necesar de documente şi am obținut banii care erau pur şi simplu vitali pentru viitorul afacerii”.

Octavian Bivol menţionează că banii au venit ca o mană cerească. Valoarea creditului pe care l-a obţinut a fost de 500 000 de lei, iar banii au fost direcţionaţi în proporţie de 80 la sută pentru procurarea utilajului nou, iar suma restantă a fost investită în materia primă. La moment, volumul investiţiilor depăşeşte suma de 10 000 000 de lei: „Sincer să vă spun, ar fi foarte bine să fie mai multe proiecte de genul acesta. Lansarea lor contribuie la dezvoltarea țării, reieşind din condiţiile bune pe care le oferă pentru întreprinzători”.

Iniţial, secția de producere era situată în Chișinău, dar visul antreprenorului era să o transfere în afara oraşului. Astfel, a identificat o încăpere potrivită în comuna Bălțata, raionul Criuleni: „Datorită acestui fapt ne-am stabilit în Bălțata, am invitat mai mulți oameni din comună la muncă și, la moment, sunt 10 – 12 persoane care lucrează. Şi o parte din impozite sunt plătite comunei, iar acest lucru contribuie la dezvoltarea comunei. În anul 2012, de exemplu, în bugetul local au fost plătite impozite în sumă de 250 – 300 de mii de lei”.

Planurile de perspectivă ale antreprenorului Octavian Bivol ţin de extinderea exportului, deoarece capacitatea de absorbţie a pieţei din Republica Moldova nu este egală cu randamentul pe care-l poate da întreprinderea. Principalul punct de dezvoltare pentru noi este extinderea exportului. Până la acest moment, ambalajele produse la întreprindere au ajuns în Ucraina, însă antreprenorul este în faza de stabilire a relaţiilor de colaborare cu mai multe firme din România. Astfel, consideră Octavian Bivol, afacerea sa îşi va lua un nou avânt.

Material editat și publicat în cadrul broșurii Istorii de succes, care a fost realizată în cadrul Proiectului Investiţii şi Servicii Rurale RISP, gestionat de CAPMU.