O parte din solicitanții care au depus cereri de subvenționare în acest an vor primi banii din Fondul de subvenționare pentru 2015. Guvernul a modificat vineri Regulamentul privind modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenționare a producătorilor agricoli.
Potrivit agenției „INFOTAG”, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, a declarat după ședința Guvernului că din cauza insuficienței mijloacelor financiare, autoritățile nu pot achita subvenții tuturor solicitanților.
„În același timp, suntem obligați să respectăm angajamentul privind susținerea investițiilor în domeniul agroindustrial. Prin urmare, o parte din cererile pentru subvenționare din 2014 vor putea fi satisfăcute din sursele pentru anul viitor”, a spus ministrul, precizând că mai mulți producători au depus cereri de subvenționate pe ultima sută de metri.
Ministrul a menționat că anterior, în repetate rânduri a solicitat producătorilor agricoli să investească în linii de sortare și ambalare a produselor și în frigidere.
„Prin urmare, s-au făcut investiții serioase în linii de procesare, iar acum trebuie să susținem aceste investiții”, a spus ministrul, precizând că deficitul fondului de subvenționare este de circa 200-250 mil. de lei.
Vasile Bumacov a menționat că de anul viitor va fi pus în aplicare programul ENPARD finanțat de UE, iar în rezultat Moldova va avea acces la fonduri de circa 53 mil. de euro.
„Aceste surse financiare vor fi repartizate pentru Fondul de subvenționare pentru anii 2015-2017. Ar fi păcat ca cei care au investit acum și au ajuns pe piața europeană cu produsele lor să nu-și poată recupera cheltuielile”, a spus ministrul.
Bumacov a menționat că la cele 500 mil. din Fondul de subvenționare pentru anul viitor se vor mai adăuga încă 312 mil. de lei din fondurile ENPARD.
„Cred că acesta este un nivel satisfăcător pentru Fondul de subvenționare”, a spus ministrul.
Potrivit datelor Agenției pentru Intervenții și Plăți în Agricultură, în acest an au fost recepționate aproximativ 5,2 mii de cereri de subvenționare, în sumă totală de circa 880 mil. de lei, dintre care peste o mie au fost depuse în ultima săptămână a lunii octombrie.
În prezent, suma disponibilă pentru subvenționare este de 90,87 mil. de lei din suma de 564 milioane de lei, acordată prin legea bugetului, iar deficitul pentru acoperirea tuturor cererilor este de circa 250 mil. de lei.
În ultima săptămână de toamnă, în zilele de 24-28 noiembrie 2014, FinComBank va desfăşura Săptămâna reducerilor maximale. În această perioadă banca va pune la dispoziţia clienţilor, persoane fizice, reduceri la rata dobânzii la creditele de consum Express. De asemenea, programul de lucru al sucursalelor băncii din municipiul Chişinău va fi prelungit până la orele 19:00, aşa încât toţi cei interesaţi sa reuşească să acceseze produsele de care au nevoie.
În săptămâna promoţională, la creditele Express pentru nevoi personale, banca oferă o rată a dobânzii de doar 0,99% pentru prima şi ultima lună a creditului. Astfel, cei care îşi doresc demult o vacanţa la munte cu familia sau o locuinţă reparată de sărbători, mobilă, electrocasnice pentru mai mult confort, îşi pot îndeplini dorinţele accesând acest produs la reducere şi fără gaj.
„Anul acesta am decis să ne aliniem trendului de reduceri finale din ultima săptămână a lunii noiembrie, care este promovat cu succes în ultimii ani pe piaţa internaţională. FinComBank a creat produse competitive pentru toate categoriile de clienţi, iar acum le oferă cu reduceri atractive. Sperăm că am intrigat în primul rând „vânătorii” de reduceri, dar şi consumatorii raţionali”, a spus Elena Stovbun, şeful adjunct al Departamentului Vânzări de la FinComBank.
FinComBank îşi propune să devină un partener de încredere pentru clienţii săi şi să le pună la dispoziţie cele mai bune produse financiare şi recomandări. Prin reţeaua sa de 46 de sucursale deschise în toată ţara, banca oferă o gamă bogată de produse şi servicii pentru toate categoriile de clienţi: persoane fizice, întreprinderi micro, mici şi mijlocii.
*Pentru un credit de 50 mii lei, cu dobândă in prima si ultima luna de 0.99%, si in urmatoarele de 10.99% pe 36 luni, DAE constituie 18.03% (calculele sunt exemplificative).
Pentru mai multe informaţii contactaţi:
FinComBank S.A., mun. Chişinău, str. A. Puşkin, 26
Au rămas pe drumuri după ce banca le-a luat și ultimul capăt de ață. Producătorii se simt ca „niște peștișori vânați și înghițiți de rechinii bancari”, scrie jurnalista Virginia Nica pentru Ziarul Național.
Nu-și putea găsi locul în dimineața ceea, totul în căsuța lui i se părea de neprețuit și parcă nu-i venea să creadă că nimic din ce a strâns o viață nu avea să-i mai aparțină. Andrei Eftodii din Căușeni aștepta ca, în câteva clipe, să sosească cei care îi vor lua totul și spune că nu putea să se oprească din a strânge la piept orice lucrușor de parcă așa avea să ia o parte cu sine.
„Cine o să ude florile?”
„M-a răzbit durerea atunci când am văzut că îmi iau toate florile de pe pervaz. Deja cât de bărbat eram, fără să vreau am simțit cum mă podeau lacrimile și i-am întrebat: De ce le luați? N-o să le puteți vinde la licitație. Cine o să le ude acolo? Nici nu se uitau în direcția mea, iar eu știam că așa și o să se ofilească și o să moară acolo”, a declarat producătorul.
Andrei Eftodii a contractat un credit de 300 de mii de lei în 2010 din care a achitat aproximativ o treime în primul an când a avut venituri de la cele zece hectare de livadă. Ca tot fermierul, a vrut și el să investească, să dețină un frigider pentru depozitarea fructelor și a mai împrumutat 25 de mii de euro, dar din acel moment spune că a călcat parcă într-o mlaștină unde orice ar fi făcut simțea cum se duce la fund. „Vindeam și cu 15 lei kilogramul de piersici și caise, iar acum, pe lângă înghețuri și alte nenorociri, prețul a căzut la doi-trei lei, iar piețele mi s-au închis”, spune cu un glas stins fermierul.
Fermierii, loviți de sistemul nemilos
Potrivit pomicultorului din Căușeni, deși veniturile nu-i umflau buzunarele, achita în lunile de vară circa 14 mii de lei lunar pentru credit cu o dobândă la creditul în lei de 20%, iar pentru creditul în euro această valoare era de 9%. „Nu învinuiesc anume această bancă. Suntem loviți de acest sistem nemilos, care ne pune la pământ și văd tot mai mulți fermieri disperați din cauza băncilor. Iată am lăsat în gaj terenul, casa și două hectare de pământ. Mi s-a luat în schimb tot. Mi-au luat și bunurile din casă, suprafața de livadă rămasă, frigiderul nefinalizat. Soția bolnavă de inimă nici nu știe. Iar mie mi-e rușine că umblu ca un boschetar”, s-a plâns Andrei Eftodii.
Ca niște peștișori, vânați de rechini
Juristul băncii comerciale, Octavian Croitoru, susține însă că s-au încercat toate căile pentru a nu se ajunge la sechestrarea bunurilor, însă producătorul nu a putut să întoarcă împrumutul, iar dobânzile sunt cele care au fost negociate la data încheierii contractului. Cazul producătorului de la Căușeni nu este unul singular, o asociație de producători vorbind despre un pomicultor care și-a pus capăt zilelor din cauza datoriilor bancare, iar vinificatorii spun că băncile lovesc mai tare în ei decât embargoul rusesc. „Nu ne mai pierdeam noi fără piața rusă, dacă nu erau datoriile acumulate din cauza dobânzilor înalte și dacă băncile nu ne includeau în „zona de risc”, refuzând să ne dea bani. Marea problemă este și în garantare, băncile solicitând un gaj despre care numai poți visa. Acum noi ne simțim ca niște peștișori vânați și înghițiți de rechinii bancari”, spune producătorul vinicol Petru Onofrei din Cahul.
Astăzi, datoriile vinificatorilor moldoveni la bănci se ridică la 1,73 de milioane de lei, iar pentru a spori accesul la finanțare al fermierilor, Ministerul Agriculturii își arată intenția de a crea, cu ajutorul partenerilor de dezvoltare, un fond de garantare al creditelor de cel puțin 30 de milioane de dolari.
BNM: „Lucrurile nu se schimbă peste noapte”
În timp ce în țările Uniunii Europene rata medie la dobânzile creditelor pentru investiții este de circa 3,85%, în R. Moldova acestea ajung să fie și de patru ori mai mari. Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Dorin Drăguțanu, a declarat pentru Ziarul NAȚIONAL că este de acord cu faptul că aceste dobânzi sunt foarte mari, însă lucrurile nu se schimbă peste noapte. „BNM, prin politica de țintire a inflației pe care am aplicat-o începând cu 2010, influențează aceste rate. Ele s-au înjumătățit în ultimii cinci ani, de la peste 20% în 2009, la peste 10% în 2014, deși încă sunt percepute ca rate destul de înalte. Problema nu poate fi soluționată simplu și rapid. Iată noua Lege a gajului va permite includerea bunurilor mobile ca garantare pentru credite la bănci și este necesar ca să avem o mai bună competiție a creditelor”, a precizat guvernatorul.
Zilele trecute am aflat că în Moldova crește momordica. Prima întrebare a fost ce este aceasta? Am constatat că multă lume nu cunoaște nimic despre leguma respectivă, însă putem afla detalii dacă vom merge în satul Dubăsarii Vechi, Criuleni.
Pe Aurel Leahu, tânărul care a făcut o pasiune din creșterea legumelor din cele mai diverse, l-am găsit destul de ușor. Deși este implicat în mai multe activităţi, el are timp să se ocupe de grădinărit și să primească jurnaliștii. Momordica este cu siguranţă regină în grădina lui. Pe lângă ea, acolo mai găsești roșii, numai că nu clasice, dar negre, gigant, de tip ardei sau cherry. Guliile, vinetele, ardeii, castraveţii etc – sunt alte legume pe care le cultivă Aurel.
Nu a fost prea greu să-l convingem pe Aurel Leahu că dorim să vedem cum crește momordica și cum această legumă se mănâncă. Deși tânărul ne-a spus că un reportaj va fi mai reușit în perioada de vârf de creștere a legumelor, noi am insistat, fiind convinși că vom avea ce vedea. Nu ne-am înșelat. Tânărul are o grădină mică și bine îngrijită. A construit câteva sere unde cultivă cele mai diverse legume pentru consumul familiei. Atunci când are prea multe, merge cu ele la piaţă.
La mijloc de octombrie, în grădina lui Aurel erau încă legume, dar cea care ne-a atras atenţia a fost momordica – regina din grădina lui. Este oranj la culoare, atunci când e coaptă, sau verde în caz contrar. Are o formă lunguiaţă și niște zimţi pe suprafaţa cojii. Când o deschizi găsești niște bobiţe roșii, dulcii care au seminţe. Este ceva complet diferit de legumele cu care suntem obișnuiţi în Moldova. De fapt, momordica provine din Asia de Sud-Est ne spune Aurel, patria ei fiind India și face parte din familia bostănoaselor.
Ideală pentru bolnavii de diabet
Aurel se ocupă de creșterea momordicilor de vreo cinci ani. Susţine că sămânţa a obţinut-o de la un prieten și a fost curios să încerce. Leguma a crescut bine și a dat roade bogate. Însă, de cinci ani de când o cultivă, tânărul susţine că nu a crescut aproape deloc interesul faţă de ea, nici din partea consumatorilor, nici din partea producătorilor de medicamente. Pentru că, trebuie să amintim aici, momordica este o legumă utilizată pe larg de către bolnavii de diabet zaharat. Peste hotare, studiile realizate au demonstrat că pacienţii care consumă regulat momordică se simt mai bine și ajung la o scădere semnificativă a glucozei din sânge.
Aurel o crește numai pentru el, pentru că nu are piaţă de desfacere pentru ea. Nu are clienţi permanenţi deoarece lumea nu cunoaște aceasta legumă. Atunci când merge la piaţă cu legume tradiţionale, ia cu el și câteva momordici. Însă niciodată nu știe dacă le va vinde sau se va întoarce cu ele acasă. Din când în când o solicită persoanele care cunosc și au citit despre calităţile acesteia.
„O vând la bucată, cu 20, 30 sau 40 de lei. Sunt zile când dau 10 momordici, sunt zile când nu dau nici una. Atât cât să plătesc benzina cu care am venit până la piaţă, că mulţi bani de pe ea nu mai faci”, spune Aurel.
La piaţă oamenii îl întreabă de unde a luat crocodilii aceștia și la ce sunt buni. Sunt oameni care cunosc ce-i asta, celor mai mulţi însă trebuie să le explice de fiecare dată. Au fost persoane care i-au spus că au văzut prin Rusia în magazine momordici congelate.
„Uneori se apropie câte un cuplu de tineri, iar băiatul vrea să impresioneze fata și este în stare să dea o mulţime de lei pe o momordică. Atunci când văd pe cineva bolnav, o dau cu foarte puţin, că înţeleg că are nevoie”, susţine tânărul.
Momordica – leguma care se trage din Asia//FOTO:latin-wife.com
Moldova ar putea produce medicamente
Momordica care este sădită în sere începe să se coacă începând cu sfârșitul lui iunie până în octombrie.
„Dacă e sădită afară, atunci se coace mai târziu, din iulie. Se mănâncă partea din interior așa numita vișină roșie sau rodia, care are un sâmbure din care poate fi crescut răsadul. Este dulce la gust, privită de multe ori ca o delicatesă. După câte am înţeles, coaja e cea mai de preţ la ele, este puţin amăruie, îi spune pepene amar, tibetan, indian, sau chinez” , ne spune Aurel.
Potrivit lui, coaja dar și leguma în general, ajută pancreasul să producă mai multă insulină. Aurel crede că ar fi binevenit dacă producătorii de medicamente ar fi interesaţi de faptul că momordica poate fi crescută în ţara noastră în cantităţi mari. El spune că în Germania se produc capsule din această legumă.
„Desigur că este mai bine să-l consumi în stare naturală, cred eu. Dar ar fi minunat dacă responsabilii din domeniul sănătăţii ar realiza niște experimente, studii, pentru a se convinge singuri de efectele miraculoase ale momordicii. Să zicem, mai multă lume care are glucoza înaltă consumă o perioadă momordică, apoi să dea analizele din nou și să vadă care au fost efectele. În caz că se demonstrează că leguma este bună, atunci s-ar putea produce aici medicamente din ea”, spune Aurel.
Totuși nu este prea optimist că s-ar putea întâmpla acest lucru în perioada următoare. Crede că este nevoie de timp și efort ca să putem produce capsule pe bază de momordică, deoarece vorbim despre un lung proces birocratic, pentru că leguma nu este omologată în ţara noastră.
„Cineva mi-a spus că a văzut o reclamă într-o farmacie că pe viitor se vor vinde capsule din momordică, dar cu siguranţă acestea vor fi aduse și nu produse la noi. Dacă am putea produce aici ar fi minunat, pentru că de crescut este ușor”, zice Aurel.
Potrivit lui, leguma nu este pretenţioasă, crește foarte bine, dar iubește multă apă și soare. Este o problemă complicată cu materialul săditor pentru că are nevoie de temperatura ridicată ca să crească. Aurel spune că în Moldova încă nu au ajuns bolile specifice pentru ea, însă crede că în vreo 10 ani pot să apară.
Momordica este un medicament ideal pentru bolnavii de diabet//FOTO:sanatate.bzi.ro
Cele mai diverse legume în grădina lui Aurel
Minusul acestei legume este că dacă s-a copt, se păstrează foarte puţin, dacă nu există condiţii speciale pentru asta.
„Nu am unde o păstra, pentru că ea când se coace, imediat crapă, mai ales când afară sunt 37 de grade. Trebuie frigidere și să fie culeasă mai verzuie, dacă doriţi să o păstraţi o perioadă”, susţine tânărul.
Potrivit lui, frunzele legumei pot fi uscate și folosite pentru a prepara ceai, alţii folosesc seminţele. Pentru iarnă, unii o taie bucăţi și fac infuzie, alţii o consumă cu miere sau o îngheaţă. Dacă ar avea unde le vinde, crede că ar fi în stare să crească tone de momordici, încât ar putea asigura toţi bolnavii de diabet din Moldova cu această legumă.
„O doamnă mi-a spus că i-a scăzut zaharul din sânge cu câteva unităţi, după ce a început să consume leguma. Trebuie însă de mâncat de câteva ori pe zi ca să aibă efecte”.
Aurel este pasionat de grădinărit. Îi place să crească tot ce este diferit de legumele tradiţionale de la noi. Dacă vorbim de roșii, atunci să fie negre, gigant, de tip ardei sau cherry. Crește gulii, despre care ne spune că seamănă la gust cu varza și conţin o cantitate dublă de vitamina C decât aceasta.
Nu livrează la magazine, pentru că nu are solicitări permanente, mai merge din când în când la pieţele din capitală. Susţine însă că pe an ce trece este tot mai greu de vândut minimul pe care-l produce, deoarece pieţele sunt invadate de intermediari și e foarte greu de ajuns acolo.
Nu își dorește nici un fel de ajutor din partea autorităţilor, deși are destule cheltuieli pentru a crește legumele, ar vrea să aibă măcar unde le comercializa. Deși spune că nu are planuri mari pentru viitor, a recunoscut că ar vrea să crească kiwi. Suntem însă siguri că în grădina lui Aurel și mai departe își vor face loc cele mai exotice plante, care pot fi adaptate la clima noastră.
Ștefan Topada este locuitor al satului Bașcalia, raionul Basarabeasca. Are familie și locuiește în casa care a construit-o împreună cu soția. Pentru a-și putea întreține familia, Dl Ștefan împreuna cu feciorul său Gheorghe a fost nevoit să părăsească țara în căutarea unui loc de muncă.
Au lucrat în Italia o perioada lungă la o companie de profil: construcția utilajului agricol. Astfel au căpătat o experiență, pe care aici în Moldova nu aveau de unde s-o învețe. Odată, la o discuție cu feciorul său, a venit vorba că ar fi o idee bună să-și inițieze o afacere proprie aici, acasă. În localitate nu se ocupa nimeni cu aceasta.
În septembrie 2012, Stefan Topadă a participat la cursul de instruire cu tematica: „Cum să inițiezi o afacere”, astfel devenind beneficiar al Proiectului ”Suport în Utilizarea Remitenţelor pentru Crearea Noilor Afaceri şi a Locurilor de Muncă”. Așa a învăţat cum se realizează un plan de afaceri. Ca urmare a instruirii, cu sprijinul organizatorilor proiectului, Dl Ștefan a inițiat în anul 2012 o întreprindere individuală în satul Bașcalia, raionul Basarabeasca, unde activitatea de bază este fabricarea utilajului agricol. Din banii câștigați de peste hotare au procurat utilajul, fiind importat de la compania unde au lucrat în Italia. La moment familia Topadă activează în atelierul de lângă casă. Totodată, finisează construcția depozitului de la marginea satului, unde planifică să se mute până la sfârșitul anului acesta.
În prezent, drumul spre atelierul de producere și reparare a utilajului agricol al Dlui Ștefan Topadă este ştiut nu numai de consăteni. Aici vin ca să își repare utilajele agricole și locuitorii satelor vecine. Cu un an în urmă, când afacerea doar a început, Dl Ștefan avea puține comenzi, acum are atâtea că abia de reușește. De câteva ori pe an, în ajutor îi vine, din Italia feciorul Gheorghe.
Afacerea se dezvoltă bine și antreprenorul este bucuros că în cele din urmă familia are un venit stabil. A început să se gândească chiar și la o eventuală extindere.
În anul 2013, Gheorghe Topadă a beneficiat de o vizită de studiu în România, organizată de Proiect. Vizita de studiu i-a oferit lui Gheorghe posibilitatea să viziteze afaceri similare în România și să semneze un acord de colaborare cu o întreprindere din România, activând în același domeniu – fabricarea utilajului agricol.
Astăzi, Ștefan Topadă este satisfăcut de rezultate şi este ferm convins că pentru a prospera cu adevărat este nevoie de cunoştinţe, de multă muncă şi de încredere în succes.
Acest material a fost elaborat și editat în cadrul Proiectului ”Suport în Utilizarea Remitenţelor pentru Crearea Noilor Afaceri şi a Locurilor de Muncă”, finanțat de Uniunea Europeană, co-finanțat de Cooperarea Cehă pentru Dezvoltare și implementat de Caritas Republica Cehă și A.O. ”ProRuralInvest”, și este destinată persoanelor cu intenții de a crea și dezvolta noi afaceri, precum și specialiștilor și consultanților.
Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) invită producătorii agricoli să semneze Contractul de acordare a sprijinului financiar pentru măsura de sprijin 4,6,8 prevăzute în Regulamentul privind modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenționare a producătorilor agricoli, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 135 din 24.02.2014.
Producătorii agricoli care au fost anunțați telefonic de colaboratorii AIPA despre programul semnării contractelor, sunt invitați din data de 17.11.2014, între orele 08:00-17:00 (pauză de masă 12:00-13:00), să se prezinte cu ștampila societății comerciale la Sediul Central al AIPA din bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 162, et. 15, oficiul 1507.
Mai jos vedeți procesul-verbal cu listele beneficiarilor ce au fost invitați pentru semnarea contractelor.
Agricultorii care au depus cereri de subvenţionare, însă nu se încadrează în limita Fondului de subvenţionare a anului curent, vor primi bani din Fondul de subvenţionare pentru anul 2015. Decizia a fost luată de Cabinetul de miniştri pentru a acoperi toate solicitările fermierilor.
Deficitul pentru acoperirea tuturor cererilor de solicitare a subvenţiilor recepţionate pe parcursul anului este de circa 250 de milioane de lei. Suma disponibilă spre subvenţionare constituie, în prezent, puţin peste 90 de milioane.
Pe parcursul anului curent, Agenţia de Intervenţie şi Plăţi în Agricultură (AIPA) a recepţionat în jur de 5200 de cereri de subvenţionare, în sumă totală de cca 880 de milioane de lei. Majoritatea cererilor – 1050, în sumă totală de 110 milioane de lei, au fost recepţionate în ultima săptămână a lunii octombrie. AIPA a diminuat cu 55 milioane de lei subvenţiile solicitate, în urma procesului de verificare a dosarelor.
Potrivit ministrului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, investiţiile suplimentare sunt strict necesare pentru a diminua impactul negativ al embargoului şi se referă la instalaţii de răcire, sortare, ambalare şi promovare a sectorului vitivinicol pentru a încuraja exportul în UE şi alte pieţe alternative.
Premierul a solicitat Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare o analiză obiectivă a Regulamentului de subvenţionare a agricultorilor pentru 2015, care să ia în calcul un şir de principii, dar şi să finalizeze elaborarea Legii pentru acordarea subvenţiilor. „Măsura este necesară, deoarece am constatat că nu sunt bani suficienţi şi mai mulţi producători agricoli nu vor putea fi subvenţionaţi pentru investiţiile pe care le-au făcut. Totuşi, trebuie să introducem plafoane în Regulamentul de acordare a subvenţiilor pentru anul 2015. Tehnologiile inovaţionale să fie stimulate, iar micii fermieri să nu fie discriminaţi în raport cu cei mari. E nevoie de un mecanism care ar asigura ca cei care au beneficiat de sume mari de subvenţionare în 2014 să nu mai beneficieze eventual în 2015. Şi un principiu al repartizării echitabile geografice trebuie instituit, deoarece principiul „Primul servit-primul venit” nu este corect, după mine”, a punctat Premierul.
Măsura aprobată de Guvern are scopul de a asigura buna desfăşurare a procesului de modernizare şi susţinere financiară a fermierilor care au efectuat investiţii în sectorul agroindustrial, pasibile de subvenţionare în anul 2014.
În contextul semnării de către Republica Moldova a Acordului de Asociere cu UE relațiile economice dintre Moldova și Rusia trebuie adaptate noilor realități, – consideră Ministerul rus de Externe.
Potrivit agenției „INFOTAG”, cu referire la site-ul ministerului rus, viceministrul Afacerilor Externe al Federației Ruse, Dmitri Karasin, și viceministrul de Externe de la Chișinău, Valeriu Chiveri, au desfășurat joi la Moscova o rundă ordinară de consultări politice moldo-ruse.
În contextul discuțiilor privind perspectiva de dezvoltare a relațiilor comercial-economice, în contextul semnării Acordului de Asociere cu UE, partea rusă a menționat că „acest pas al Chișinăului presupune adaptarea relațiilor bilaterale din acest domeniu noilor condiții”.
În cadrul întrevederii, a avut loc un schimb de opinii vizavi de problemele actuale ale relațiilor dintre Rusia și Moldova în diverse domenii. Interlocutorii au accentuat importanța aprofundării interacțiunii dintre ministerele de externe ale celor două țări, inclusiv prin intermediul realizării Planului interministerial de consultări pentru anii 2014-2015.
În cadrul discuției a fost analizată și situația actuală în cadrul procesului de reglementare a conflictului transnistrean.
Într-un comunicat de presă al Ministerului de Externe de la Chișinău pe marginea acestei întrevederi, se spune că „partea moldovenească a subliniat necesitatea depăşirii dificultăţilor în organizarea următoarelor runde de consultări în formatul „5+2”.
„Delegaţia moldovenească a reiterat poziţia privind necesitatea retragerii trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi transformării operaţiunii de menţinere a păcii într-o misiune civilă cu mandat relevant internaţional”, se spune în comunicat.
Partea moldovenească a acordat o atenţie sporită subiectului ce ţine de „restricţiile nejustificate aplicate de Federaţia Rusă la importul mai multor categorii de mărfuri de origine moldovenească, care afectează semnificativ comerţul bilateral al ambelor state”.
Părțile au pledat pentru continuarea discuţiilor în vederea identificării căilor de soluţionare a problemelor.
Cu referire la cooperarea în sfera energetică, interlocutorii au salutat prelungirea contractului privind livrarea gazelor naturale ruse şi tranzitarea acestora prin teritoriul R. Moldova, precum şi micşorarea preţului la gazele livrate, începând cu 1 ianuarie 2015.
În primăvara-toamna 2014, Agenția MOLDSILVA a reabilitat 388 ha perdele forestiere de protecție aflate în gestiunea a 57 autorități publice locale din 13 raioane sudice ale țării. Reabilitarea perdelelor forestiere menite să apere terenurile agricole de eroziune și vânturi în sudul republicii este unul din obiectivele Proiectului Agricultura Competitivă în Moldova (MAC-P), realizat în comun cu Ministerul Mediului, informează CAPMU într-un comunicat de presă.
Cele mai ample lucrări au fost efectuate de către Întreprinderea pentru silvicultură ”Silva-Sud”, Cahul, fiind reabilitate (plantări, lucrări de întreținere etc.) circa 124 ha perdele forestiere. Până în prezent silvicultorii au plantat peste 7 mii arbori de nuc, ulm, stejar și salcâm – specii de arbori tradițional utilizați în scop de protecție a terenurilor agricole în Republica Moldova.
În total, în cadrul proiectului MAC-P, întreprinderile silvice au planificat până la finele toamnei 2014, să reabiliteze 820 ha perdele forestiere prin diferite metode tehnice (reconstrucție, lucrări de îngrijire și conducere, elagaj artificial, lucrări de igienizare etc.).
Reamintim, că în martie 2014, proiectul Agricultura Competitivă în Moldova (MAC-P) a procurat și transmis către Agenția ”Moldsilva” 23 unități de tehnică forestieră în valoare de 2,3 mln. dolari SUA. Aceasta a fost utilizată întru dotarea tehnică a cinci entități silvice teritoriale pentru efectuarea lucrărilor de reabilitare a 1364 de perdele forestiere de protecție pe o suprafață de 2200 hectare în centrul și în special sudul țării. Lucrările urmează a fi finisate în primăvara anului 2017.
NOTĂ: Reabilitarea perdelelor forestiere (reconstrucție, replantare, ameliorarea stării fitosanitare etc.) este unul din obiectivele proiectului Agricultura Competitivă în Moldova (MAC-P), realizat în comun cu Ministerului Mediului, în cadrul componentei Managementul Durabil al Terenurilor. În cadrul aceleași componente este realizat și Programul de granturi post-investiționale, care vine să motiveze financiar agricultorii de a utiliza practici prietenoase mediului în sectorul agro-industrial și prevede rambursarea de până la 50% din valoare investiției în tehnologii de management durabil al solului, cu un plafon de 20 mii dolari per producător.
