Mafia piețelor agricole distruge dozat sectorul agrar din Moldova. În ultimii 18 ani nu s-a întreprins nimic pentru a elimina flagelul de îmbogățire pe spatele țăranilor și exploatarea lor.

Pe parcursul ultimilor două săptămâni, am studiat situația pe piața agricolă, atât cea cu ridicata, cât și cea cu amănuntul. Cu toate embargourile impuse de Rusia și imposibilitatea producătorilor moldoveni de a exporta producția crescută pe piața europeană, din cauza marketizării reduse și incorecte, totuși ”neghiobismul” culturii de piață, în Moldova, este înrădăcinat foarte adânc și practic nu se văd nici semne de înviorare.

În ultimele 2 săptămâni, am asistat procesul de desfacere a producției agricole, în așa numitele piețe angro din Chișinău.

La toată lumea normală, am în vedere țările comunității europene, piața se începe dimineața, iar procesul de aprovizionare a tuturor unităților de comerț se face continuu.

În Moldova există două nivele de comerț:

1. Cei care își vând producția noaptea, divizându-se în două categorii: vânzători de producție agricolă de proveniență străină și restul toți ceilalți, care cresc legume și fructe autohtone. Primii, vând marfa importată la prețuri de 2-3 ori mai mari, decât cele de import, iar producătorii moldoveni, fiind impuși de mafia pieței, își vând producția noaptea, deoarece ziua nu au loc în piețe sau sunt impuși să-și vândă producția la preț derizoriu.
2. Cei care vând liber ziua în piețele orașului, tot felul de legume și fructe ce au reușit să le cumpere noaptea la preț angro, de import și autohtone. Aceștia, ziua, invadează toate străzile, sectoarele în tot Chișinăul. Comercializează, care pe tarabe improvizate, care pe trotuarele orașului, care pe la colțuri de casă, în ogrăzile cartierelor, la colțuri de stradă, etc.

Analizând cu atenție situația, procesul și fenomenul în sine, au fost făcute concluzii uluitoare.

Prețurile cu care sunt impuși fermierii și țăranii să-și vândă producția sunt de nimic. Iar pe piață toate fructele și legumele autohtone se vând ziua la preț de 3-5 ori mai mari decât cele, cu care le propun fermierii și țăranii.

Spre exemplu, un kilogram de ardei dulci, după orele 12 de noapte, în așa numitele piețe angro improvizate, poate fi procurat la un preț de 3-5 lei, iar ziua în piețe și magazine poate fi procurat la preț de 12-18 lei, în funcție de locul plasării pieței sau unității de comerț în oraș. La sfârșitul lunii august roșiile noaptea costau între 2-3 lei, ziua 12-17 lei, astăzi, piersicile noaptea costă între 3-4 lei, ziua între 15-20 lei, strugurii noaptea între 2-4 lei, ziua între 12-20 lei, prunele noaptea între 2-3 lei, ziua între 8-14 lei, castraveții noaptea între 4-6 lei, ziua între 15-20 lei, verdeața noaptea între 50 de bănuți și 1 leu, ziua între 3-6 lei, merele noaptea între 2-3 lei, ziua între 8-14 lei, pepenii noaptea 1,0-2,0 lei, ziua între 5-7 lei, etc.

Exact aceiași se întâmplă și cu toate celelalte tipuri și categorii de produse alimentare, fie de import sau autohtone.

După cum vedem, practic pe piața fructelor și legumelor există o rezervă a prețurilor de minimum 50% . Aceasta înseamnă că volumul vânzărilor ar putea crește minimum de două ori, iar în unele cazuri chiar de 3 ori.

Din discuțiile cu cumpărătorii am reținut că peste 65% din ei cumpără cel mult o treime din necesarul coșului de legume și fructe pentru familie. Motivele principale  sunt venitul mic și prețurile mari la legume și fructe.

Toată populația indică la faptul că, chiar dacă pe piață există o situație de suprasaturare cu produse agricole, totuna prețurile nu scad. Chiar dacă moldovenii nu au unde își vinde producția peste hotare, din cauza embargoului rusesc, care a format stocuri foarte mari de producție agricolă, totuna prețurile stau neclintite.

Și Moldova, cu economie de piață recunoscută, tinde să afirme funcționalitatea criteriilor de piață. În realitate, nici în cele mai sălbatice piețe nu există situații de felul celor moldovenești.

Seara după închiderea piețelor pot fi observate grămezi de legume aruncate și stricate, care nu s-au vândut.

În ce secol trăiește Moldova?

În situația, când 95% din pensionari și invalizi, aproximativ un milion de oameni din Moldova, nu-și pot permite, înafara de lapte și pâine socială, să-și cumpere nimic, alții aruncă produse, atât de necesare unor categorii de populație.

Vina, total o poartă cei, de care ține administrarea acestor procese, administrația piețelor, ministerul economiei, ministerul muncii, agenția de protecție a consumatorului, etc.

Deoarece Moldova nici pe departe nu întrunește criteriile unei economii de piață funcțională, ci numai mimează aceste noțiuni la nivel de guvern, sunt de părere că statul ar trebuie să țină aceste fenomene sub control. Așa fenomene economice reduc din competitivitatea economiei în general, influențează nivelul de producție, descurajează producătorii autohtoni de a desfășura activități economice în agricultură și respectiv, de a investi în acest sector foarte sensibil al economiei naționale.

Aceste fenomene influențează negativ atractivitatea domeniului agrar din Moldova pentru investitorii străini.

Prin urmare, în Republica Moldova se cere creată o structură autonomă și independentă, care ar avea și misiunea de monitorizare a prețurilor, eliminarea multiplelor verigi de intermedieri între producătorii de produse agricole și consumatori.

Imediat s-ar soluționa trei mari probleme:

1. Producătorii agricoli nu s-ar confrunta cu problemele de desfacere și și-ar majora volumele de producție.
2. Prețurile s-ar  reduce semnificativ, iar volumele de vânzări ar crește de câteva ori.
3. Ar crește accesul la o alimentare sănătoasă a tuturor categoriilor de cetățeni moldoveni.

Atâta timp, cât la guvernarea Chișinăului se vor afla persoane totalmente incompetente, piețele din Republica Moldova vor fi deținute de persoane dubioase cu protecție politică, țăranii vor degrada. Astăzi majoritatea din ei prelucrează pământul cu caii.  Dacă situația va continua, atunci peste câțiva ani prelucrarea terenurilor ar putea fi efectuată ca în comuna primitivă.

Sursa: Blogul lui Gheorghe Costandachi

Prim-ministrul Iurie Leancă, împreună cu vicepreședintele Băncii Europene de Investiţii, Wilhelm Molterer, şi şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, au vizitat livada de mere din satul Zăicana, Criuleni, unde au anunţat aprobarea unui nou proiect de investiţii în economia Republicii Moldova.

Este vorba despre proiectul „Livada Moldovei”, care prevede acordarea de către Banca Europeană de Investiții (BEI) a unui împrumut de 120 de milioane de euro, în condiții avantajoase, pentru sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii din sectorul horticol.

Prim-ministrul Iurie Leancă a menţionat că proiectul vine într-o perioadă importantă pentru agricultorii de la noi, inclusiv în contextul restricţiilor la exporturi pe piaţa din Est, dar şi a deschiderii pieţei europene pentru produsele moldoveneşti. „Noi trebuie să facem așa încât deschiderea pieței UE să fie una facilitată și, având Zona de Liber Schimb, exportatorii noștri să poată să ajungă pe piața europeană. Și nu ne limităm doar la piața UE, ci negociem și cu alți parteneri comerciali”, a subliniat șeful Executivului.

Premierul a mai menţionat că proiectul este important prin abordarea complexă a sectorului – de la producere până la vânzare. Astfel, vor fi făcute investiţii în tehnologii şi echipamente, va fi oferită asistenţă instituţiilor responsabile de certificarea, testarea şi acreditarea produselor. De asemenea, se va pune accent pe calitatea educaţiei de profil, dar şi marketing, promovarea pe noi pieţe de desfacere.

„Sunt convins că produsele moldovenești vor ajunge și pe piața consumatorului european, dar și pe alte piețe. Astfel de investiții înseamnă nu doar tehnologii foarte moderne, ci înseamnă recolte foarte bune și înseamnă că produsul nostru este foarte competitiv”, a precizat Iurie Leancă.

O inovaţie a proiectului „Livada Moldovei” este că acesta va fi disponibil şi prin intermediul companiilor de leasing. Acest fapt este important deoarece, odată cu deschiderea operațiunilor de leasing care, spre deosebire de creditul clasic, nu solicită gaj, oferă posibilităţi mai mari tinerilor antreprenori. „Prin asemenea intervenţii vrem să creştem accesibilitatea la aceste resurse, vrem ca fiecare să poată beneficia de ele, vrem să aducem o schimbare pozitivă în activitatea fiecărui antreprenor, indiferent de mărimea acestuia”, a spus Iurie Leancă.

La rândul său, Wilhelm Molterer a declarat că BEI oferă această asistenţă pentru un sector-cheie al economiei Republicii Moldova. „Fondurile respective vor contribui la creşterea nivelului de trai al cetățenilor Republicii Moldova şi va permite țării să beneficieze de Zona de Liber Schimb cu UE „, a declarat vicepreşedintele BEI.

„Sunt profund impresionat de  progresele înregistrate de ţara dvs, domnule Prim-ministru. Vă felicit  pentru ratificarea Acordului de Asociere în Parlament este un pas enorm şi un rezultat al unei munci dificile, uneori chiar foarte  dificile al procesului de reforme, iar acum obţineţi beneficii.  Acum piaţa europeană este deschisă pentru produsele din ţara voastră  şi BEI  vă oferă suport  în acest proces”, a mai spus Wilhelm Molterer.

Totodată, Şeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, a menționat în cadrul evenimentului că Uniunea Europeană a aprobat un suport financiar de 64 milioane de euro pentru Programul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (ENPARD). „Proiectul „Livada Moldovei” va constitui o bună sinergie cu acest program, care va contribui la implementarea Strategiei Agricole și realizarea unor scopuri și obiective comune de dezvoltare”, a declarat Ambasadorul UE.

Proiectul va fi pus în aplicare prin intermediul Ministerelor Finanţelor şi al Agriculturii. Contribuţia BEI va constitui 300 de milioane de euro. Pe lângă aceasta, proiectul va fi finanțat prin fonduri proprii de la beneficiarii finali, împrumuturi de la băncile comerciale locale şi, eventual, subvenţii de la diverși donatori, inclusiv Comisia Europeană, prin Facilitatea de investiții pentru vecinătate (FIV).

Diplomaţii europeni consideră că există oportunităţi pentru dezvoltarea afacerilor în Republica Moldova, însă au mari rezerve la capitolul corupţie. Declaraţii în acest sens au fost lansate în cadrul emisiunii „Politica” de la postul de televiziune TV 7, transmite IPN.

Şeful delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, a declarat în cadrul emisiunii că dacă ar veni din mediul afacerilor, ar accepta să lanseze o afacere la Chişinău, după semnarea Acordului de asociere cu UE, care oferă posibilităţi mari pentru dezvoltarea businessului. Pe de altă parte, Tapiola atenţionează autorităţile moldoveneşti privind nivelul înalt al corupţiei, care nu va fi tolerat în relaţiile de afaceri cu UE. „Dacă un exportator în UE va obţine certificate fitosanitare contra mită, valoarea lor este zero, deoarece oricum se va depista că marfa nu corespunde calităţii menţionate în documentul respectiv, iar ţara voastră ar avea probleme”, a atenţionat diplomatul.

Ambasadorul Poloniei în Republica Moldova, Artur Mihalski, a declarat că există toate premizele dezvoltării afacerilor în Republica Moldova, iar Polonia va încuraja acest lucru. El a îndemnat producătorii de mere din Republica Moldova să prea experienţa Poloniei la acest capitol şi să nu se limiteze doar la producerea merelor, dar şi la implementarea noilor tehnologii privind ambalarea, păstrarea şi transportul lor. „Fermierii moldoveni ar trebui să investească mai mult în camerele frigorifice pentru păstrarea producţiei. Şi noi am trecut prin astfel de perioade, dar s-a investit mult în calitate. Ne dorim o concurenţă loaială cu producătorii moldoveni de mere şi Polonia le va acorda tot sprijinul în acest sens” , a punctat diplomatul polonez.

Ingrid Terman, ambasadoare Suediei în Republica Moldova, a declarat că există mai multe companii suedeze care au afaceri în Republica Moldova şi nu au probleme. Tersman a precizat că Suedia va continua să ofere granturi pentru dezvoltarea micului business în Republica Moldova, în special în mediul agrar.

Invitat la această emisiune, Petru Stratan, fermier din Orhei, a declarat că pentru fermierii moldoveni, pe lângă problema banilor persistă şi problema lipsei de cunoştinţe. Pe de altă parte, în Republica Moldova „businessul şi corupţia merg mână în mână”.

Producătorii de fructe din Republica Moldova mai au de aşteptat pînă vor afla dacă Serviciul Federal rus de Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară (Rosselhoznadzor) va ridica restricţiile la importuri, impuse de la 21 iulie. „Sperăm că timp de o lună să avem o claritate în ceea ce priveşte exporturile de fructe”, a declarat pentru Moldpres ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov după întrevederea de astăzi de la Moscova cu şeful Serviciului Federal Serghei Dankvert.

„Am avut o discuţie foarte bună. Le-am explicat responsabililor de la inspecţia rusă că embargoul îşi pierde orice sens în condiţiile în care au fost introduse taxe vamale”, a menţionat ministrul. El a adăugat că s-a convenit ca timp de o lună reprezentanţi ai autorităţii fitosanitare ruse să vină la Chişinău pentru a se convinge că fructele moldoveneşti sînt de cea mai înaltă calitate şi nu conţin chimicale.

„Am avut satisfacţia de a remarca faptul că autorităţile fitosanitare ruse înţeleg că este în beneficiul ambelor părţi importul merelor moldoveneşti direct, nu prin reexportul din ţările terţe”, a mai spus Vasile Bumacov.

Federaţia Rusă a interzis, de la 21 iulie, importul de fructe şi conserve din Republica Moldova, pe motiv că ar fi fost înregistrate mai multe încălcări de livrare a producţiei şi respectare a normelor sanitare.

Ministrul Agriculturii a mai subliniat că delegaţia de la Chişinău a avut „discuţii bune” cu responsabili ai inspecţiei ruse Rospotrebnadzor, însă „nu s-a luat nici o decizie şi nu s-a stabilit nici un termen”. „Vom continua discuţiile”, a subliniat Bumacov.

La 10 septembrie 2013 Rospotrebnadzor a introdus embargo la importurile de băuturi alcoolice moldoveneşti, care nu a fost anulat în pofida faptului că Chişinăul s-a conformat tuturor cerinţelor inspecţiei ruse. De la 21 iulie au fost interzise livrările de fructe şi conserve din Republica Moldova în Federaţia Rusă.

De la 1 septembrie a intrat în vigoare şi decretul premierului rus, Dmitri Medvedev privind aplicarea taxelor vamale la importul mai multor produse din Republica Moldova, ca răspuns la adoptarea de către Parlament a Acordului de Asociere cu UE. Este vorba de 19 categorii de mărfuri, printre care carnea, vinurile, cerealele, zahărul, fructele şi mobila. Autorităţile de la Chişinău au declarat că, deocamdată, nu vor răspunde cu aceeaşi monedă la decizia Federaţiei Ruse.

Marca națională „Agricultura Ecologică – Republica Moldova” reprezintă un semn oficial, care confirmă faptul că procesul de producție este controlat de structurile de inspecție și garantează că produsul este obținut conform exigenților agriculturii ecologice.

Simbolul mărcii este o frunză în spațiu, culorile căreia se modifică de la nuanțe deschise spre cele închise. În interiorul frunzei este amplasat logotipul „eco” de culoarea verde-deschis.

În ședința de astăzi a Cabinetului de Miniștri a fost aprobat și Regulamentul de utilizare a mărcii naționale.

De exemplu, în Regulament se specifică cine este proprietarul mărcii, elementele componente, amplasarea mărcii pe etichetă și ambalaje, procedura de acordare a dreptului de utilizare și gestionarea mărcii naționale.

Prin aplicarea pe produsele agroalimentare ecologice a simbolului grafic al mărcii naționale se va asigura protejarea pieței de produse falsificate și cetățeanul va fi informat.

Producătorii de mere din sud-estul Moldovei suportă pierderi de milioane de lei din cauza interdicţiei impuse de Rusia la importul de mere. Chiar dacă acum cîteva zile Guvernul a promis fermierilor  compensaţii de un leu şi 50 de bani pentru un kilogram de mere vîndut la fabricile de conserve pînă la data de 30 septembrie, producătorii spun că acest lucru nu salvează nici pe departe situaţia. Fabricile de conserve sunt suprasolicitate, iar preţul oferit este de 55 de bănuţi pentru un kilogram. În aceste condiţii fermierii spun că o parte din roadă riscă să se altereze în livezi.

Andrei Liulica din satul Hagimus raionul Căuşeni acum cinci ani şi-a plantat o livadă de 18 hectare cu mere. Tînărul susţine că fiecare pom l-a costat un euro, iar pentru a vedea livada în roadă a cheltuit anual sute de mii de lei. Prima recoltă a strîns-o anul trecut cînd fructele gata culese au fost exportate în Rusia direct din livadă la un preţ de 4-5 lei pentru un kg. Anul acesta, pentru că livada a fost toată numai floare, recolta la hectar a depăşit 20 de tone de fructe. Prognozele erau bune spune producătorul care s-a gîndit că în acest an îşi va compensa o parte dintre cheltuieli şi va rambursa creditele luate de la bancă. Situaţia însă s-a agravat însă destul de tare odată cu impunerea embargoului de către Rusia.

Merele mari şi gustoase din Hagimus nu pot fi vîndute nicăieri. Piaţa autohtonă este suprasolicitată, iar regiunea transnistreană care este în nemijlocita apropiere de satul Hagimus nu primeşte nici un fruct. Aşa că merele aveau toate şansele să rămînă pe copaci.  După ce la începutul acestei luni Guvernul a promis compensaţii producătorilor de mere de un 1.50 lei dacă îşi vînd producţia pînă la data de 30 septembrie, fermierul din Hagimus şi-a angajat cîţiva muncitori din localitate care culeg zilnic tone de fructe și le transportă la fabrica de conserve din Căuşeni, unde le vînd cu 65 de bănuţi pentru un kg.

Bărbatul cu lacrimi în ochi se uită la producţia sinecostul  căruia constituie cel puţin 5 lei. Şi care trebuia să-i aducă în acest an un profit de aproximativ 3 milioane de lei. Pentru că sunt duse la suc, merele din pomii lui Andrei Liulica sunt scuturate jos de muncitori, după care cărate cu tractoarele 30 de km pînă la Căuşeni. Oamenii spun că pentru a-şi recupera numai cheltuielile de transport fermierul trebuie să vîndă 100 de kg de mere cu 55 de bani.

Situaţia nu este mai bună nici în gospodăria ţărănească a lui Timofei Novac, bărbatul spune că înafară de mere în acest an embargoul l-a pus la pămînt şi cu producţia de prune şi struguri de masă. Dacă anii trecuţi toată producţia era vîndută în Federaţia Rusă anul acesta va rămîne cu roada pe cîmp.

Şi Parascovia Bumbu lucrează de mai bine de 40 de ani la pămînt femeia afirmă că anul acesta statul trebuia să ofere fermierilor o alternativă în condiţiile embargoului rusesc. Ţăranii se arată dezamăgiţi de această situaţie afirmînd că dacă nu se vor lua măsuri producătorii agricoli vor renunţa la pămînt.

În raionul Căuşeni există în jur de 10 producători care deţin livezi mari de mere.

Sursa: Studio-l.md