În cadrul celui de al III-lea ciclu de instruiri referitor la comerţul pe piaţa UE în contextul Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, peste 100 de agricultori din diferite regiuni ale ţării, inclusiv din partea stângă a Nistrului, au primit sfaturi practice de la experţi internaţionali. Pentru a-şi găsi o nişă pe piaţa comunitară, fermierilor li s-a recomandat să planteze şi să cultive anume acele soiuri de fructe şi legume, care sunt solicitate de către consumatorii europeni.
Fiind rugat să aprecieze calitatea fructelor moldoveneşti, Leon Sanchez, expert al „METRO Cash&Carry”, a remarcat gustul şi aroma deosebită a merelor, prunelor şi strugurilor crescuţi de agricultorii autohtoni, dar a menţionat şi punctele slabe ale acestora. „Într-adevăr, fructele sunt foarte gustoase, însă pentru a le comercializa pe piaţa UE, ele trebuie să corespundă şi anumitor parametri ce ţin de formă, mărime, soi, cantitate de nitraţi etc.
Conform parametrilor utilizaţi de „METRO Cash&Carry”, dar şi de alte reţele comerciale internaţionale, după aspectul exterior şi după mărime, merele moldoveneşti ar fi clasificate de categoria a II-a, care este mai puţin solicitată. Consumatorii UE preferă prune de formă rotundă, pe când cele moldoveneşti sunt ovale. Şi strugurii de masă trebuie să aibă un aspect exterior prezentabil, cu o anumită formă şi mărime a bobiţelor.
Vă recomand să vă informaţi care sunt soiurile solicitate pe piaţa UE şi să plantaţi anume aceste soiuri de pomi fructiferi şi de viţă-de-vie pentru struguri de masă”, a spus expertul.
Leon Sanchez i-a familiarizat pe agricultori şi cu normele comunitare ce ţin de livrare, transport, ambalare a fructelor şi legumelor proaspete.
La finalul instruirii, producătorii au accentuat utilitatea şi orientarea practică a cursului, remarcând totodată necesitatea de a mai participa la asemenea evenimente.
Trainingurile au fost organizate de Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova împreună cu Asociaţia Businessului European, în perioada 8 – 12 septembrie 2014, la filialele Hânceşti, Edineţ, Cahul, Bălţi şi Găgăuzia ale CCI.
Seminarele au fost desfăşurate cu asistenţa Corporaţiei Financiare Internaţionale şi Guvernului Suediei, în cadrul Proiectului „Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv Republica Moldova – Uniunea Europeană. Informarea şi consolidarea capacităţilor agenţilor economici”.
Următorul ciclu de instruiri gratuite va avea loc la începutul lunii octombrie.
Unul dintre cele mai căutate produse din lume, miezul de nucă, în Moldova crește până şi pe marginea drumului. Este un produs, al cărui deficit anual pe piaţa mondială se estimează la 100 de mii de tone. Până în prezent nicio ţară nu a reușind să acopere acest gol.
Condiţiile climaterice din Republica Moldova sunt perfecte pentru cultivarea nucului şi, dacă acum trei ani ţara noastră se situa pe locul opt în lume printre exportatorii de miez de nucă, în curând, cu insistenţa fermierilor moldoveni şi cu ajutorul politicilor statului, putem fi printre primii.
Dulciurile irakiene şi spaniole, preparate cu miez de nucă de la Soroca
Victor Guţu este agricultor şi directorul Asociaţiei AMG Kernel din raionul Soroca ce întrunește 270 de membri. Fermierul deţine în total opt mii de hectare de teren pe care cultivă cereale, fructe şi legume, dar şi o frumoasă livadă de nuci care se întinde pe 750 de hectare.
Anul trecut livezile au dat prima roadă. Miezul a fost exportat în Spania şi Irak. Kilogramul de nucă în coajă a fost vândut cu doi-tei euro, iar miezul – de la cinci la zece euro. Victor afirmă că nu are probleme când ajunge să-și vândă produsul, dimpotrivă, pe moment numărul solicitărilor depășește de câteva ori capacitățile sale de producție. „Sperăm că în cinci ani, când vom obţine mai multă roadă de pe această plantaţie, vom putea exporta şi mai mult”, spune agricultorul.
captare video InfoGov
„Am început să strângem roada peste cinci ani după ce am sădit prima livada, deşi, de regulă, soiurile obişnuite de nuci rodesc în cel de-al șaptelea an. În 2013 am recoltat 700 de kilograme de nuci de pe hectar. Terenul este acoperit cu iarbă. Astfel, se păstrează mai bine calitatea miezului. Adesea, în perioada de recoltare a nucilor, plouă şi, dacă acestea cad pe pământul umed, are de suferit calitatea lor. Recoltarea se produce mecanizat”, povesteşte Victor Guţu.
Nucul moldovenesc ce rodeşte ca un smochin
Când și-a pornit afacerea, agricultorul a studiat experienţa internaţională, în special, cea franceză şi italiană. Inițial i-a fost dificil să hotărască ce fel de soiuri de nuci să planteze. Într-un final, a înţeles că trebuie să cultive şi să promoveze soiurile autohtone, deoarece ele sunt apreciate de străini. Astfel, a optat pentru soiurile rezistente la capriciile vremii de la noi, dar și care sunt dulci la gust: Cazacu, Costiujeni, Kogâlniceanu, Corjeuţi, Schinoasa şi Călăraşi. Totuși, cel mai mare potenţial îl are soiul Kogâlniceanu, care rodeşte precum un smochin, cu până la şapte nuci în „ciorchine”. În comparaţie, un soi obişnuit are cel mult trei nuci în „ciorchine”. Acesta rezistă la îngheţ şi are o productivitate medie de la două la patru tone. „Miezul de nucă de la noi este mai dulce, are o calitate gustativă mai bună şi un aspect mai frumos”, spune Victor Guțu.
Arborele care aduce profit de la rădăcină până la coajă
Tot ce creşte pe nuc aduce profit: frunzele, coaja, crengile şi, mai ales lemnul, care este foarte preţios. Coaja de nucă e utilizată la brichete, dar şi la producerea materialelor abrazive, necesare la şlefuirea motoarelor. Lemnul de nuc este folosit în industria mobilei, cea a avioanelor şi a automobilelor. Preţul lemnului de nuc poate ajunge până la 1500 de euro metrul cub. Pe termen lung, numai lemnul de nuc poate aduce venituri de aproximativ 450 de mii de euro per hectar.
Din miezul de nucă se extrage un ulei fin cu întrebuinţări multiple: alimentare, fabricarea cernelii tipografice, a lacurilor şi vopselelor, în pictură. Uleiul de nucă este un produs apreciat de doctori şi nutriţionişti, fiind o sursă extrem de bogată în antioxidanţi şi acid elagic, care împiedică multiplicarea şi dezvoltarea celulelor canceroase. Din nucile verzi, recoltate înainte de întărirea endocarpului, se prepară dulceaţă sau lichior. „Cei care vor să se cultive nuci trebuie să ştie că merită s-o facă. Evident, există şi dificultăţi. La noi lumea crede ca, dacă azi a investit un leu, a doua zi acesta trebuie să-ți aducă deja profit… Nucul este o investiţie de lungă durată. Dar prima roadă îţi acoperă toate cheltuielile, începând chiar cu procurarea puietului”, spune Victor Guţu.
captare video InfoGov
Puieţii de nuci din Moldova, plantaţi şi în Caucaz
Asociaţia deţine o pepinieră – una dintre cele mai mari din Europa, cu un potenţial de 300 de mii de altoiuri anual. În prezent, în pepinieră cresc 150 de mii de puieţi de nuc, cu care poți planta 1500 de hectare de livadă. Sunt soiuri autohtone care cuceresc lumea. Puieții sunt exportați în România, Ucraina şi chiar în Georgia caucaziană. Anul trecut 56 de mii de puieţi au mers în Ucraina, 20 de mii în Georgia şi 15 mii – în România, prețul oscilând între 6-9 euro bucata.
Cultivarea nucilor, în ascensiune
Republica Moldova exportă anual 11-13 mii de tone de nuci, ceea ce constituie două la sută din volumul exporturilor. În anul 2012, conform datelor Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, nucile reprezentau doar patru la sută din totalul exporturilor de produse horticole, însă contribuţia lor financiară era de 44 la sută din exporturi. Aproape totul se vinde în Uniunea Europeană. Potrivit Centrului de Comerţ Internaţional de la Geneva, țara noastră este unul dintre cei mai mari exportatori de nuci în Europa, după Statele Unite ale Americii, Mexic şi China.
Acum câţiva ani, Moldova oscila între locurile şase şi opt în lume la exportul de miez de nucă, dar ritmurile actuale de creștere ne pot apropia, în următorii zece ani, de locul trei-patru. În prezent, în Moldova sunt plantate circa 14 mii de hectare de nuc. Guvernul a luat mai multe măsuri pentru stimularea agricultorilor din domeniul nucifer. Astfel, fermierii care cultivă nuci beneficiază de subvenții. Iar în februarie 2014 Executivul a decis eliminarea taxei de 1,5% la exportul nucilor, care constituia o barieră în calea exporturilor şi condiționa costul exporturilor.
Agenția de Intervențe și Plăți pentru Agricultură (AIPA), desemnată în calitate de unitate de implementare care va gestiona 90 mil. de euro din cele 100 mil. de euro, oferite de Guvernul Poloniei, a explicat care va fi modalitatea de gestionare și acordare a resurselor financiare, oferite Republicii Moldova în condiții foarte avantajoase.
Directorul AIPA, Petru Maleru, a menționat vineri, în cadrul unei conferințe de presă la agenția ”INFOTAG”, că săptămâna trecută Guvernul RM a aprobat hotărârea privind programul de asistență condiționată din partea Guvernului Poloniei, care a fost deja publicată în Monitorul Oficial.
”Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, a semnat un ordin prin care a fost constituit un grup de lucru, care în termen de 40 de zile va elabora manualul operațional în care va fi stipulată procedura de recepționare a actelor și eliberare a împrumuturilor. Astfel, după data de 15 octombrie doritorii de a obține credite din aceste resurse vor putea depune dosarele de finanțare”, a spus Maleru.
În ceea ce privește prevederea stipulată în Acordul de finanțare, semnat între RM și Polonia, potrivit căreia contractul minim de finanțare este de 500 mii de euro, Petru Maleru a menționat că ”prin intermediul AIPA contractele mai mici vor fi cumulate, iar astfel va fi evitată plafonarea minimă de 500 mii de euro pentru un contract și asigurat accesul întreprinderilor mici și medii la această finanțare”.
Potrivit lui, toate dosarele vor fi depuse de solictanți la sediul central al AIPA. În cadrul Agenției va fi creată o subdiviziune specializată care va avea rolul de a gestiona sursele parvenite din creditul polonez. Procedura de examinare nu va dura mai mult de o lună, pentru ca dosarele să fie prezentate ulterior Ministerului Finanțelor care va debursa finanțarea.
”Banii însă nu vor ajunge pe contul solicitantului, dar direct pe contul furnizorului din Polonia care va livra echipamentul în RM. În același timp, resursele financiare pe care producătorii agricoli le vor restitui din acest credit vor fi plasate într-un Fond de recuperare, din care vor fi acordate credite altor producători. Astfel rata de rotație a acestui Fond va fi de trei ori”, a explicat Maleru.
El a mai menționat că din procesul de achitare a creditului pentru producătorii agricoli a fost exclus sistemul bancar, iar în acest caz împrumutul va ajunge la beneficiar în condiții extrem de avantajoase.
”Creditul va fi acordat solicitanților pentru o perioadă de 5-8 ani, cu o dobândă de până la 1,5%, cu o perioadă de grație de patru ani. Acesta este un credit acordat RM în condiții fără precedent, având scopul de a revigora un întreg sector. Domeniile prioritare vor fi sectorul zootehnic și procesarea produselor de origine animală”, a spus Maleru, care a precizat că ”resursele financiare vor fi acordate după principiul ”primul venit primul servit”.
Solicitat de reporterul ”INFOTAG” să comenteze declarațiile președintelui Federației Naționale a Fermierilor, Valeriu Cosarciuc, potrivit căruia în lipsa existenței mecanismului de finanțare, la Ministerul Agriculturii au fost deja depuse dosare în sumă de 60 mil. de euro, directorul AIPA a negat acest fapt.
”Până la moment, nici oficial, nici neoficial nu a fost depus niciun dosar pentru a obține finanțare din resursele creditului polonez”, a spus el.
Creditul de 100 mil. de euro este acordat Republicii Moldova pentru o perioadă de 25 de ani, cu rata anuală de 0,15% şi o perioadă de graţie de cinci ani. Banii vor fi folosiţi pentru restructurarea sectorului agricol, în special a fermelor specializate în producţia de produse agricole tradiţionale (lapte, carne), precum şi a altor produse agricole competitive.
Corporaţia Financiară Internaţională (IFC), membru al Grupului Băncii Mondiale, a acordat 30 milioane de dolari SUA grupului Trans-Oil pentru a promova activităţile acestuia în domeniul exportului agricol în Moldova, informează Moldpres.
Serviciul de presă al Oficiului Băncii Mondiale în Moldova precizează că banii vor fi utilizaţi, de asemenea, pentru „creşterea veniturilor producătorilor agricoli locali”.
Mecanismul de finanţare pre-export pe termen scurt pentru Trans-Oil, iniţiat de către Societe Generale Corporate & Investment Banking şi un consorţiu format din alte bănci şi investitori alternativi, precum şi finanţat parţial de către IFC, se ridică la 155 milioane de dolari. Finanţările oferite vor ajuta compania moldovenească să-şi satisfacă necesităţile sporite de finanţare a comerţului în timpul sezonului de recoltă.
Pînă la 15000 de producători agricoli care aprovizionează Trans-Oil cu cereale şi seminţe de culturi uleioase vor beneficia de pe urma oportunităţilor de venituri suplimentare şi sporirea integrării pe pieţele internaţionale cu valoare adăugată mai mare, potrivit unui comunicat al Oficiului Băncii Mondiale din Moldova.
„Acest mecanism va sprijini oportunităţile noi oferite producătorilor agricoli din Moldova de a participa în lanţurile valorice agricole globale. Exporturile sporite vor creşte sectorul agricol, creînd locuri de muncă şi asigurînd că producătorii agricoli vor avea venituri suficiente pentru a-şi susţine familiile”, a declarat Georgina Baker, liderul global pentru Soluţii în domeniul comerţului şi lanţului de aprovizionare în IFC.
Sectorul alimentar şi agroindustrial din Moldova reprezintă 50 procente din totalul exporturilor şi ocupă mai mult de o pătrime din forţa de muncă. Trans-Oil este cel mai mare comerciant de cereale şi prelucrător de ulei vegetal din ţară.
De la aderarea Republicii Moldova la Banca Mondială în 1992, peste 1 miliard de dolari SUA au fost alocaţi pentru un număr de 49 operaţiuni în ţară. În prezent, portofoliul Băncii Mondiale include opt proiecte active, suma angajamentelor totale constituind 189,9 milioane de dolari SUA. Domeniile de asistenţă includ reforma cadrului de reglementare şi dezvoltarea mediului de afaceri, educaţia, asistenţa socială, guvernarea electronică, sănătatea, agricultura, mediul şi altele. Corporaţia Financiară Internaţională a oferit investiţii în sumă de 233 milioane de dolari SUA în cadrul a 24 proiecte în diverse sectoare, iar Agenţia Multilaterală pentru Garantarea Investiţiilor a oferit garanţii în sumă de 95 milioane de dolari SUA. Ambele instituţii sînt membre ale Grupului Băncii Mondiale.
În a doua jumătate a lunii septembrie, va fi lansat primul, în Moldova, sistem de irigare reconstruit și modernizat în cadrul Programului Compact al Guvernului Statelor Unite ale Americii. Despre aceasta informează revista Guvernului „Infogov”.
Sistemul – pentru a cărui reabilitare au fost cheltuite peste 8,3 milioane de dolari – acoperă o suprafață de 760 de hectare. Acesta le va permite fermierilor să irige terenurile agricole fără pierderi de apă în rețea și cu cheltuieli minime pentru energia electrică.
Sistemul de irigare de la Criuleni este unul dintre cele zece de acest fel reconstruite și modernizate în Moldova în cadrul Programului Compact al Guvernului Statelor Unite ale Americii și pentru care au fost alocate circa 80 de milioane de dolari. Reabilitarea sistemelor de irigare prevede înlocuirea tuturor pompelor deteriorate, substituirea majorității țevilor vechi cu țevi de inox și polietilenă de densitate înaltă cu termen de utilizare de peste 50 de ani, reconstrucția clădirilor pentru stațiile de pompare și dotarea acestora cu echipament automatizat de operare etc.
În Republica Moldova există 78 de sisteme de irigare, însă acestea permit irigarea a doar opt la sută din terenurile irigabile. Sistemele de irigare au fost construite încă în anii 1960-1980, iar de atunci nu au mai fost reabilitate și modernizate.
Deși au muncit peste hotarele țării și au acumulat bani cu greu, nu au considerat rezonabil să-i cheltuiască pentru construcția caselor sau procurarea automobilelor. Au avut mai multe idei, au identificat oportunitatea potrivită și, în final, au lansat afacerea dorită. Este istoria a doi parteneri, Petru Cobîlaș și Anatol Scutaru, ambii originari din satul Prajila, raionul Florești, care s-au asociat cu scopul lansării unei afaceri – moară de măcinat porumb.
Petru Cobîlaș a activat în Rusia în domeniul construcțiilor peste 3 ani, pe când Anatol Scutaru a muncit în Cehia timp de 2 ani. După o vreme, obosiți de munca printre străini, au decis să revină acasă. „E greu să munceşti peste hotare, unde eşti privit doar ca o maşină de muncă şi nu ca un om care are sentimente, probleme, bucurii”, spun antreprenorii. Partenerii erau siguri că banii obţinuţi peste hotare trebuiau investiţi eficient în propria afacere, care, la rândul său, ar genera profituri suficiente pentru a nu fi nevoiți să mai plece la muncă în străinătate.
O parte din banii acumulați, partenerii i-au investit în procurarea clădirii destinate morii de măcinat porumb. Dar, fără suport adițional atât consultativ cât și financiar, implementarea ideii de afacere era practic imposibilă. ”Fiind informați de Consiliul Raional Florești despre existența Proiectului ”Suport în Utilizarea Remitențelor pentru Crearea Noilor Afaceri și a Locurilor de Muncă”, am contactat A.O. ”ProRuralInvest” cu scopul de a fi susținuți în procesul de lansare a afacerii” au menționat partenerii.
Pentru început, au participat la cursul de instruire ”Cum să inițiezi o afacere”, organizat în cadrul Proiectului, unde au obţinut cunoştinţe în domeniile man- agementul întreprinderilor, planificarea și finanțarea afacerilor etc. Ca urmare a instruirii, cu suportul coordonatorilor Proiectului, au înregistrat o întreprindere – SRL ”Tamos” și le-a fost elaborat un plan de afacere cu scopul obținerii finanțării pentru procurarea utilajului necesar în cadrul Programului PARE 1+1.
Fiind eligibilă la Programul PARE 1+1 și fiind considerată ca o afacere de perspectivă, ideea de înființare a unei mori de măcinat porumb a fost acceptată spre cofinanțare. Prin urmare, antreprenorii au investit 403 mii lei pentru procu- rarea utilajului de morărit și utilajului de calibrare, dintre care 200 mii lei a consti- tuit grant în cadrul Programului PARE 1+1. ”Existența oportunității de cofinanțare a afacerii, în special prin prisma acordării grantului de 200 mii lei, ne-a influențat și mai mult în decizia să creăm o afacere în Moldova și ne-a motivat să muncim la noi acasă, concomitent beneficiind de suport din partea statului și a proiectelor în derulare”, relatează partenerii.
Actualmente, antreprenorii prestează servicii de morărit a porumbului pentru locuitorii satului Prajila, precum și din localitățile din vecinătate, în acest scop fiind angajate 3 persoane. Făina de porumb pe care o produc şi-a câştigat deja faima. Calitatea înaltă a făinii de porumb se datorează utilajului performant achiziționat. Astfel, grăuntele de porumb parcurge o cale mai lungă până a se transforma în făină. Antreprenorii s-au specializat în producerea a două tipuri de făină, mai dură și mai fină, în dependență de solicitările clienților.
”Dispunem și de teren agricol, pe care cultivăm porumb, utilizat ca materie primă pentru producerea făinii de porumb. Concomitent achiziționăm grăunțe și de la producătorii de porumb din regiune. Făina este comercializată la piața din or. Florești”, au menționat partenerii.
Partenerii nu intenționează să se oprească aici. Pentru viitor, planurile de extindere ale acestora includ achiziționarea echipamentului nou de ambalare a făinii pentru a asigura oferirea pe piața autohtonă a făinii proprii de calitate. „Ne-am documentat şi cunoaștem exact că, odată cu inițierea activității de ambalare a producției de făină obținute, vom reuși să dezvoltăm afacerea creată, care va genera noi locuri de muncă și profituri mai importante”, au spus, în încheiere, partenerii.
Acest material a fost elaborat și editat în cadrul Proiectului ”Suport în Utilizarea Remitenţelor pentru Crearea Noilor Afaceri şi a Locurilor de Muncă”, finanțat de Uniunea Europeană, co-finanțat de Cooperarea Cehă pentru Dezvoltare și implementat de Caritas Republica Cehă și A.O. ”ProRuralInvest”, și este destinată persoanelor cu intenții de a crea și dezvolta noi afaceri, precum și specialiștilor și consultanților.
Viceprim-ministrul, ministrul Economiei, Andrian Candu, şi ministrul Economiei al Republicii Turcia, Nihat Zeybekci, au semnat, astăzi, Acordul de Liber Schimb dintre cele două state.
Obiectivele Acordului vizează promovarea comerţului reciproc, dezvoltarea relaţiilor economice dintre ţări, asigurarea condiţiilor corecte pentru desfăşurarea unei concurenţe loiale în comerţul bilateral, contribuirea la eliminarea barierelor în calea comerţului, precum şi crearea condiţiilor pentru efectuarea investiţiilor, în special pentru dezvoltarea investiţiilor mixte în cele două state.
Semnarea Acordului de Comerţ Liber cu Turcia generează multiple avantaje şi oportunităţi comerciale pentru exportatorii autohtoni de mărfuri industriale. Datorită anulării şi reducerii taxelor vamale, concomitent cu asigurarea unor perioade de tranziție pentru cele mai sensibile mărfuri, antreprenorii din ţara noastră vor accesa mai uşor noi piețe de desfacere. În baza Acordului vor fi liberalizate schimburile comerciale între ambele ţări pentru circa 9 mii de poziţii tarifare.
La data intrării în vigoare a Acordului toate taxele vamale de import, precum și orice taxe cu efect echivalent aplicate produselor industriale, vor fi anulate, cu excepția unor mărfuri industriale originare din Turcia, precum încălţăminte, mobilier, produse din plastic ş.a., pentru care Republica Moldova a solicitat instituirea unor perioade de tranziție de la 3 la 7 ani.
Pentru produsele agricole, Acordul prevede acordarea concesiilor reciproce de către ambele părți. Astfel, au fost negociate contingente tarifare pentru produsele de interes sporit, inclusiv pentru anumite perioade ale anului (off-season), în limita cărora va avea loc reducerea în proporție de 100% a taxei vamale în regimul clauzei naţiunii celei mai favorizate (MFN).
Precizăm că, în procesul definitivării Acordului s-a ţinut cont de prioritățile și interesele economice ale țărilor, inclusiv volumul schimburilor comerciale, gradul de sensibilitate a pieţelor interne vis-a-vis de unele categorii de mărfuri de import, precum și forma de liberalizare a comerțului cu acestea.
Cabinetul de miniştri a aprobat două acte normative care stabilesc regulile de punere în aplicare a Acordului de Asociere RM-UE, în partea ce ţine de regimul de comerţ liber între statele comunitare şi Republica Moldova. Este vorba de Regulamentul privind administrarea contingentelor tarifare la importul/exportul mărfurilor în/din Republica Moldova şi Regulamentul cu privire la completarea, autentificarea, eliberarea şi controlul ulterior al certificatelor de origine preferenţială a mărfurilor.
Primul Regulament va asigura accesul mărfurilor moldoveneşti pe piaţa comunitară în regim preferenţial, ceea ce va oferi noi oportunităţi de comerţ pentru producătorii autohtoni şi dezvoltarea economică a ţării. De menţionat, că mărfurile din UE vor putea fi importate în ţara noastră în limita contingentelor prevăzute care au fost stabilite pentru a asigura echilibrul necesar pe piaţa internă.
De asemenea, Regulamentul conţine prevederi care vor duce la transpatentizarea exporturilor. Astfel, asigurarea evidenţei cantitative a contingentelor tarifare în mod electronic va reduce riscul de eschivare de la plăţile vamale, iar publicarea datelor privind cantităţile disponibile pentru import în regim on-line va contribui la îmbunătăţirea condiţiilor pentru mediul de afaceri, asigurând oportunităţi egale pentru antreprenorii care desfăşoară activitate economică în afara ţării.
Potrivit hotărârii Guvernului, Serviciul Vamal se abilitează cu funcţia de gestionare a contingentelor tarifare pentru importul și exportul mărfurilor în/din Republica Moldova, iar autorizaţiile pentru import și export la anumite grupuri de mărfuri specificate în regulament se eliberează de Camera de Licenţiere.
Cel de-al doilea document stabileşte cadrul normativ al aplicării şi funcţionării procedurii de autentificare şi eliberare de către organele vamale ale Republicii Moldova a certificatelor de origine a mărfurilor, precum şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească solicitanţii de certificate de origine preferenţiale a mărfurilor destinate exportului.
Federația Rusă încalcă prevederile Acordului de Liber Schimb cu Republica Moldova prin aplicarea taxelor vamale la importul produselor moldovenești. Moldova, însă, nu intenționează să încalce angajamentele pe care le are în raport cu Rusia și să aplice măsuri similare. Despre aceasta a declarat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă vice-premierul, ministrul Economiei, Andrian Candu.
Potrivit agenției ”INFOTAG”, ministrul a precizat că subiectul va fi discutat la Consiliul economic al CSI, pe data de 26 septembrie la Moscova, precizând că deja au fost demarate consultările cu alți colegi din CSI, dar și din UE.
”Rusia încalcă atât prevederile Acordului de Liber Schimb cu CSI, cât și a regulile stabilite de Organizația Mondială a Comerțului. Suntem implicați la moment într-un proces intens de discuții cu toate părțile. Cert este că noi nu vom lua măsuri împotriva cuiva, mai ales dacă aceste măsuri ar urma să afecteze și consumatorul local. A veni cu astfel de măsuri, înseamnă ca prețurile la unele produse să crească, sau acestea chiar să nu se regăsească pe rafturi. Acest lucru indiscutabil va afecta consumatorul, care în secolul 21 trebuie să beneficiere de drepturile sale. De aceea, noi nu vom aplica contramăsuri împotriva F.Ruse”, a spus Candu.
Potrivit lui, Moldova nu și-a epuizat încă toate argumentele pentru a convinge Rusia că măsurile luate sunt pur politice și nu au niciun fundament economic.
Andrian Candu a menționat că Moldova nu este singura țară față de care Rusia impune embargouri, precizând că Rusia a interzis și importul produselor din UE pe piața sa.
”Nu suntem singuri și am putea să ne unim eforturile pentru a face față acestei situații”, a spus Candu.
Șeful Delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola, a accentuat angajamentul UE pentru susținerea unui sistem bazat pe reguli, precizând că aceasta este o garanție a stabilității.
Premierul rus Dmitri Medvedev a semnat pe 1 august un decret privind introducerea de taxe vamale produselor importate din Republica Moldova nivelul tarifelor unice ale Uniunii Vamale (Rusia-Belarus-Kazahstan). Decizia a intrat în vigoare la 1 septembrie 2014. Moscova a avertizat anterior Chișinăul că ar putea să renunțe la regimul de liber-schimb din cadrul CSI în raport cu Moldova, după ce aceasta a ratificat și semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.
