Directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă (APE), Victor Chirilă, consideră necesar ca guvernarea de la Chişinău să insiste pe crearea unui spaţiu economic comun cu regiunea transnistreană şi să atragă expertiza europeană în acest proces. Acest fapt, potrivit expertului, ar duce la apropierea celor două maluri ale Nistrului şi la rezolvarea treptată a conflictului transnistrean, în condiţiile în care negocierile politice au ajuns în impas.

În cadrul unui club de presă dedicat problematicii transnistrene, organizat de către APE la Agenţia IPN, Victor Chirilă a menţionat că instituirea unui spaţiu economic comun este susţinută pe ambele maluri ale Nistrului. În acelaşi timp, locuitorii de pe malul drept nu acceptă acordarea unei autonomii privelegiate regiunii transnistrene. „Politicienii trebuie să propună idei care par irealizabile acum”, a subliniat expertul.

Victor Chirilă susţine că Republica Moldova nu se va integra în UE dacă nu va reuşi să rezolve conflictul transnistrean. În aceste condiţii, directorul executiv al APE îi întreabă pe politicienii liberal-democraţi, care promit integrarea în UE peste 5 ani, cum văd rezolvarea acestui conflict şi dacă întrevăd vreo posibilitate de compromis între Chişinău şi Tiraspol.

Victor Chirilă subliniază că malul drept al Nistrului este principalul partener comercial al regiunii transnistrene, iar ramura de transport de mărfuri este mai dezvoltată în regiune decât în restul ţării. Transportatorii transnistreni sunt mulţumiţi de faptul că pot să-şi ia licenţele de la Chişinău şi nu depind de Tiraspol. Expertul crede că anume prin crearea unui spaţiu economic unic Chişinăul poate, fără să implice Tiraspolul, să promoveze cadrul legal al ţării şi standardele europene la care încearcă să se alinieze Republica Moldova.

Potrivit lui Victor Chirilă, dacă guvernarea constituţională va reuşi crearea acestui spaţiu economic unic, va fi văzută altfel şi de către partenerii externi, care îi vor acorda o susţinere şi mai mare.

Directorul executiv al APE este de părere că, pentru a avea succes această idee a creării spaţiului economic comun, este nevoie ca guvernarea să vină nu doar cu conceptul, ci să convoace şi partenerii externi, care pot acorda o susţinere financiară cel puţin echivalentă celei pe care o acordă acum Rusia regiunii transnistrene.

Datoriile unei serii de agenți economici din industria alimentară, agricultură și complexul vinicol pot fi achitate cu 90 de zile mai târziu de termenul stabilit. Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a Moldovei (BNM), a probat această hotărâre în condițiile în care Rusia a impus restricții la livrările de produse agricole și vinicole moldovenești în Federația Rusă.

Într-un comunicat al BNM, citat de agenția „INFOTAG”, se menționează că cerințele cu privire la evaluarea de către bănci a datoriilor unor categorii de debitori au un caracter provizoriu.

Băncile vor trece la pierderi creditele acordate debitorilor sus-menţionat, dacă perioada de întârziere a plăţilor de rambursare a creditelor va depăşi 450 zile şi nu 360 zile, precum prevede Regulamentul cu privire la clasificarea activelor și angajamentelor condiționale.

Totodată, hotărârea Consiliului de Administrație al BNM va fi în vigoare doar până la 31 decembrie 2015. Derogările provizorii de la Regulamentul în vigoare sunt aplicabile doar creditelor eliberate până la 31 iulie 2014 și debitorilor a căror activitate de bază constituie cultivarea, prelucrarea, conservarea sau comercializarea fructelor și legumelor, producția, prelucrarea, conservarea cărnii și a produselor din carne, viticultura, vinificaţia şi comerţul cu produsele vitivinicole.

În opinia BNM, decizia în cauză le va oferi debitorilor vizaţi timp suplimentar pentru a se adapta la noile condiţii de comerţ cu Federaţia Rusă. Potrivit unor estimări preliminare, prevederile hotărârii se vor aplica unui număr de circa 1,6 mii de debitori, cu un volum total de credite de 4,6 miliarde lei.

În luna iulie Rosselhoznadzor a aplicat interdicție la importurile de conserve, fructe și legume moldovenești în Federația Rusă. Anterior, Rospotrebnadzor a interzis livrările de produse vinicole moldovenești. Iar din 1 septembrie, autoritățile ruse, în mod unilateral și contrar prevederilor privind liberul schimb în CSI, pun în aplicare taxe vamale la mărfurile din R.Moldova. În aceste condiții, producătorii agricoli și procesatorii au solicitat sprijin guvernului, care le-a fost promis și la nivel de prim-ministru, și la nivel de BNM.

Ex-premierul Republicii Moldova, omul de afaceri Ion Sturza a comentat pe o reţea de socializare situaţia agricultorilor moldoveni care întâmpină mai multe greutăţi după introducerea restricţiilor comerciale faţă de produsele moldoveneşti de către Federaţia Rusă. Acesta susţine că înţelege foarte bine furia şi disperarea fermierilor şi a celor din industria de prelucrare, deoarece şi el a rămas cu sume importante blocate în agricultură şi prelucrare în Moldova. Cu toate acestea, fostul premier îndeamnă agricultorii să nu cadă pradă emoţiilor, mai ales manipulării „marginalilor şi fosilelor politice”, transmite IPN.

„Ei văd deja prada, aceasta este Republica Moldova. Mai puneţi-vă pofta în cui, băieţi! Doar prin dialog civilizat cu autorităţile se pot găsi soluţii pentru a amortiza şocul creat de embargou. Evoluţia evenimentelor a arătat că problema nu constă în opţiunea europeană a moldovenilor, dar în alegerea între a trăi demn şi civilizat, împreună cu lumea civilizată sau a trăi cu steaua roşie în frunte, aşa cum o doresc pseudo-patrioţii de pe Bâc…”, susţine Ion Sturza.

„Cu cât mai aproape de Chişinău vor veni tractoarele din nord, cu atât e mai probabil să ne vină „tancurile” cu steluţe roşii din sud!” , a subliniat omul de afaceri.

Premierul Iurie Leancă a discutat în seara zilei de ieri, 7 august, la Bălți, despre măsurile de ameliorare a situației din domeniul agricol, cu un grup de fermieri care și-au scos tehnica agricolă în drum, în semn de protest față de restricțiile impuse de Federația Rusă la importul de fructe moldovenești.

Premierul a îndemnat fermierii să se întoarcă în câmp și să își strângă roada, deoarece fabricile sunt gata să proceseze marfa.

Iurie Leancă le-a dat asigurări fermierilor că vor primi compensații până în luna octombrie a anului curent. Totodată, pentru roada din toamnă, Guvernul va invita importatorii din Egipt, Qatar și alte state interesate de procurarea fructelor moldovenești să efectueze o vizită în Republica Moldova – o masură menită să-i ajute pe fermieri să-și găsească cât mai repede cumpărători.

„Eu personal și colegii mei din Cabinetul de miniștri ne dorim să soluționăm aceste probleme, dar pentru aceasta, avem nevoie să ne așezăm la o masă de negocieri, pentru ca împreună să găsim cea mai bună ieșire din situație”, a subliniat Iurie Leancă.

Șeful Cabinetului de miniștri a reiterat că Guvernul Republicii Moldova pledează pentru un dialog constructiv cu Federația Rusă.

Impunerea de taxe vamale pentru produsele importate din Rusia şi deschiderea unor noi pieţe de desfacere pentru produsele agricole moldoveneşti sunt unele din propunerile pentru depăşirea consecinţelor restricţiilor impuse de Rusia, lansate în cadrul emisiunii „Loc de dialog” de la postul public „Radio Moldova”, transmite IPN.

Analistul politic, Roman Mihăeş, a declarat în cadrul emisiunii că Chişinăul ar trebui să impună taxe vamale pentru produsele importate din Federaţia Rusă. „Magazinele noastre abundă de mărfuri de provenienţă rusească, care le substituie pe cele moldoveneşti. Este o nedreptate ca produsele moldoveneşti exportate în Rusia să fie taxate, dar nu şi cele ruseşti care ajung la noi. Constrângeri în acest sens din partea Moscovei vor mai fi şi se vor amplifica înainte de scrutinul parlamentar”, a precizat Mihăeş.

Analistul sugerează că producătorii moldoveni ar trebui să se orienteze spre China, unde „este o piaţă de desfacere enormă cu un miliard şi jumătate de consumatori”.

Ion Balan, vicepreşedinte al comisiei parlamentare pentru agricultură, a insistat în cadrul aceleaşi emisiuni că producătorii moldoveni trebuie să-şi orienteze exporturile pe piaţa europeană şi a prezentat exemplul agricultorilor din sud, care au început să exporte prune în România şi struguri de masă în Polonia. „Deocamdată, nu exportă la cele mai bune preţuri, dar nu vor rămâne în pierdere”, a spus parlamentarul. Balan a mai adăugat că în acest an roada de mere este una foarte bogată şi, dacă producătorii îşi vor vinde producţia la preţuri mici, întreprinderilor autohtone de prelucrare, oricum vor avea profit.

Deputatul s-a pronunţat pentru ca Guvernul să ofere subvenţii producătorilor pentru pierderile suportat în urma embargourilor ruseşti, însă susţine că aceste subvenţii trebuie să fie oferite tuturor producătorilor de fructe, nu doar producătorilor de mere.

Deputatul liberal-reformator, Anatol Arhire, s-a pronunţat pentru subvenţionarea producătorilor de fructe şi a sugerat că banii ar putea veni din partea Uniunii Europene. „Sunt convins că partenerii noştri europeni nu ne vor lăsa de izbelişte şi vor găsi 150-200 de mln de Euro pentru a depăşi situaţia”, a conchis Arhire.

Premierul Iurie Leancă a declarat joi, în cadrul unei întâlniri cu producătorii agricoli din nordul ţării, că Republica Moldova deocamdată nu va întreprinde acţiuni similare în raport cu mărfurile ruseşti. „Deşi există o presiune asupra noastră, noi am decis că cel puţin deocamdată nu vom întreprinde acţiuni de răspuns. Nu vom declara că votca rusească este nocivă, cum au spus despre vinul moldovenesc, nu vom interzice importul de produse ruseşti. Am lăsat portiţa deschisă până la 1 septembrie şi sper că raţiunea va triumfa la Moscova şi vom avea relaţii comerciale normale”, a menţionat Iurie Leancă.

Peste 1700 de hectare de culturi agricole au fost afectate în urma ploilor din 5 august curent.

Potrivit Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, au avut de suferit suprafeţe de culturi agricole în 25 de localităţi din Floreşti, Căuşeni, Hînceşti, Ocniţa, Cimişlia, Orhei, Soroca, Criuleni, Ungheni şi Teleneşti.

Cel mai mult au fost afectate semănăturile de floarea soarelui (549 ha), porumb (526 ha), sfeclă de zahăr (255 ha), livezi, vii, grîu, soia şi legume.

Totodată, acoperişul Institutului de Fitotehnie „Porumbeni” din raionul Criuleni a fost deteriorat, pe o suprafaţă de 30 metri pătraţi, iar o porţiune de drum local de 1,1 km din Hînceşti a fost înnămolit.

Comisiile pentru situaţii excepţionale locale urmează să estimeze suma pagubelor suprafeţelor afectate.

Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, ploile cu grindină vor reveni în zilele de odihnă.