Comisar european: „Ajunse pe piaţa europeană, produsele moldoveneşti vor avea acces în toată lumea”

0

Declaraţia a fost făcută de comisarul European pentru Sănătate şi Protecţia Consumatorilor, Tonio Borg, în cadrul întrevederii cu Premierul Iurie Leancă. Oficialii au discutat despre decizia Uniunii Europene de a dubla, din toamna anului curent, cotele de import a unor categorii de fructe şi legume moldoveneşti, informează Biroul comunicare şi relaţii cu presa al Executivului.

Premierul şi comisarul european au vorbit despre punerea în aplicare a foii de parcurs în vederea sporirii calităţii produselor moldoveneşti pentru ca acestea să fie exportate pe piaţa comunitară. Oficialii au mai analizat necesitatea creării unui fond de emergenţă pentru producătorii autohtoni.

Premierul a menţionat că vizita oficialului este decisivă pentru Republica Moldova. Iurie Leancă l-a asigurat pe oficialul de la Bruxelles că reformele vor continua în Republica Moldova şi că vor fi luate toate măsurile necesare pentru ca produsele moldoveneşti să se regăsească pe rafturile din UE. „Accederea pe piaţa europeană a produselor moldoveneşti înseamnă şi sporirea interesului investitorilor faţă de agricultura moldovenească”, a declarat şeful Executivului.

La rândul său, Tonio Borg a menţionat că perspectiva produselor moldoveneşti, după aplicarea standardelor europene, va depăşi limitele geografice ale UE.

„Standardele europene în alimentaţie sunt foarte înalte. După ce vor ajunge pe piaţa europeană, produsele moldoveneşti vor avea acces în toată lumea. Acesta va fi un semnal pentru toate ţările lumii”, a declarat comisarul. Comisarul european a vizitat astăzi o fabrică de mezeluri din suburbia Chişinăului, despre care a spus că este conformă tuturor cerinţelor europene şi că poate face concurenţă producătorilor din UE.

Premierul Iurie Leancă a lansat solicitarea, cu privire la dublarea cotelor pentru legumele şi fructele moldoveneşti pe piaţa UE, în primăvara anului curent. După eliminarea cotelor pentru vinul moldovenesc, dublarea cotelor pentru fructe şi legume, urmează să fie analizate perspectivele de accedere pe piaţa europeană a mezelurilor moldoveneşti şi a ouălor de găină.

Rusia a anunțat motivul embargoului la conservele moldovenești

0

Autoritățile sanitare ruse au anunțat motivul care a dus la interzicerea importului de conserve din fructe și legume produse în țara noastră.

Potrivit Rospotrebnadzor, producătorii moldoveni nu respectă normele de marcare şi identificare a mărfii, iar greutatea indicată pe ambalaj nu corespunde realităţii.

Federaţia Rusă a sistat săptămâna trecută toate importurile de fructe din Moldova. Serviciul Sanitar rus a anunțat că decizia vine în urma multiplelor încălcări în livrarea produselor.

De asemenea, la începutul acestei luni au fost interzise și importurile de carne procesată din ţara noastră.

Prima plasă antigrindină la vie în Moldova, aplicată la Pelinei, Cahul

0

Ion Loghin, agricultor, viticultor, patron al gospodăriei „Pelinița Loghin”, se trage dintr-o familie de țărani. Dragostea pentru cultivarea viței-de-vie i-a fost implantată în sufletul său încă de mic copil de către tatăl său. Aceasta este o afacere de familie, care durează deja de câteva generații la rând, scrie Sorina Rementova pentru Gazeta de Sud.

„A rămas ceva de la tata, „vița” din mine care zace demult și nu o pot scoate. Tot ce fac, fac cu suflet, fac cu mândrie de neam, pentru că consider că cultivarea acestei ramuri în Republica Moldova e o mândrie și o bucurie sufletească”, a precizat Ion Loghin. Potrivit lui, în această afacere nu doar banii sunt importanți. Un agricultor adevărat e acela care simte cu sufletul aceste plante, îi e drag felul cum aceasta crește, cum „respiră”, cum se dezvoltă. „Doar atunci când fiecare dintre noi va simți aceste lucruri, cât de puțin, vom avea o agricultură prosperă”, a conchis agricultorul.

Hotărârea de a aplica plasa antigrindină la via pe care o deține i-a venit după ce mai mulți ani la rând aceasta a fost afectată dezastruos de grindină și de alte calamități naturale, precum și de unele păsări care stricau recolta.

Și Sergiu Munteanu, șef al Direcției agricultură și alimentație, a declarat că, în anii precedenți, în raionul Cahul au fost afectate circa 4000 ha de terenuri agricole, dintre care 450 ha pe teritoriul satului Pelinei. Au fost cauzate prejudicii materiale de 63 mln. de lei, 80% din terenuri constituind plantații de viță-de-vie.

gazetadesud.md
gazetadesud.md

Așteptări legate de piața UE

Una din problemele majore cu care se confruntă viticultorul la momentul actual este comercializarea la un nivel foarte scăzut a strugurilor. „Sperăm că, o dată cu semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, să avem o piață mai largă de desfacere a produselor, deoarece deja de câțiva ani aplicăm tehnologii europene la cultivarea viței-de-vie, de aceea și așteptările noastre sunt pe măsură”, a precizat Ion Loghin. Din spusele sale, o altă problemă este lipsa forței de muncă, ceea ce constituie un adevărat impediment în obținerea unor rezultate frumoase, deoarece via are nevoie de o îngrijire minuțioasă, fapt ce presupune o muncă enormă.

În urma eforturilor depuse o perioadă mai îndelungată de timp, Ion Loghin a reușit obținerea unor granturi din partea Guvernului Statelor Unite, prin proiectul ACED din cadrul programului USAID, reușind să aplice plasa antigrindină pe o suprafață de un hectar. Agricultorul deja poate observa o serie de avantaje ale acesteia, câștigul primordial fiind protecția sută la sută a recoltei, atât împotriva grindinei, cât și împotriva păsărilor. De asemenea, în timpul lucrărilor în verde, plasa se eliberează foarte ușor din dispozitivele din plastic și se amplasează cu ușurință la loc. Durata de exploatare a plasei poate fi nelimitată, dacă se respectă toate normele de păstrare a acesteia. Potrivit viticultorului, toamna e necesară strângerea plasei într-un loc sigur, din cauza problemelor de securitate.

Un dezavantaj al plasei antigrindină poate fi considerat prețul excesiv de mare, fapt ce demonstrează că nici un agricultor care deține 10-20 hectare de terenuri nu își va putea procura și instala o plasă pentru această suprafață, fără ajutorul Guvernului sau al altor organizații, costul la un hectar de teren constituind aproximativ 50000 de lei. „Totuși, părerea mea este că oricât de mari ar fi cheltuielile, se merită, deoarece, datorită plasei antigrindină, agricultorul are doar de câștigat și, cu trecerea timpului, el își va recupera banii”, susține Ion Loghin. Pe lângă plasa antigrindină, agricultorul a achiziționat și o stație meteo, care arată indicii favorabili sau nefavorabili pentru agricultură.

Întrebat dacă se mai prevede și acoperirea altor suprafețe de viță-de-vie din raion cu plasa antigrindină, Sergiu Munteanu ne-a declarat că speră că foarte curând plasa va fi subvenționată de către Guvern, fapt care ar putea permite acest lucru.

Rusia interzice şi conservele de legume produse în ţara noastră

0

După anunţul embargoului de fructe, Moscova interzice şi conservele de legume produse în ţara noastră. Anunţul a fost făcut de Agenţia Rosselhoznadzor, pentru agenţia Interfax. De vineri, Rospotrebnadzor a interzis importul de conserve din fructe şi legume, fabricate în Moldova, scrie presa din Rusia.

Potrivit presei de la Moscova, Rospotrebandzor invocă mai multe încălcări ale legislaţiei din domeniul apărării drepturilor consumatorilor, dar şi discrepanţe faţă de standardele de pe piaţa rusească.

Autorităţile de la Chişinău au declarat pentru Publika TV că ştiu despre această interdicţie, dar deocamdată nu au fost anunţaţi oficial, de către ruşi.

Anterior, Rospotrebnadzor a anunţat că ar putea interzice importul de conserve din roşii, fabricate de „Sorvest-Agro”, porumbul dulce produs de „Alfa-Nistru”, mazărea verde de la „Natur Bravo” şi compoturile întreprinderii „Coval&Co”.

Asociaţia producătorilor de conserve din Moldova a calificat atunci această decizie ca fiind una politică.

Rusia a interzis importul fructelor din Moldova. Ce spune șeful Rosselhoznadzor

0

Federaţia Rusă a sistat temporar importul de fructe din Republica Moldova, a comunicat pentru IPN directorul general al Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, Ion Sula, care a avut o discuţie telefonică cu conducerea Serviciului fitosanitar rus. Şeful adjunct al Rosselhoznadzor, Aleksei Saurin, l-a anunţat că Rusia sistează importurile deoarece sunt încălcate cerinţele privind livrările de produse moldoveneşti pe piaţa rusă.

„Argumentele lor sunt că, la început de sezon, în 4 loturi de fructe au fost depistate molia orientală”, a precizat Ion Sula.

Potrivit oficialului, restricţiile vor afecta în mare parte afacerea porducătorilor de fructe, întrucât 90% din merele din Moldova sunt exportate pe piaţa rusă. Interdicţia aplicată vizează şi livrările de caise, piersici, nectarine, vişine. Sunt interzise şi perele, gutuile. De asemenea, pasagerii care sosesc din Republica Moldova nu vor putea avea fructe în bagaje, inclusiv în bagajele de mână.

Ridicarea interdicţiei ar fi posibilă după ce experţii ruşi vor face o evaluare a stării fitosanitare din Republica Moldova. În anul 2006, o evaluare similară a durat 6 luni.

Prim-ministrul Iurie Leancă a dispus autorităţilor de resort să pregătească, în regim de urgenţă, o analiză detaliată privind cadrul juridic ce vizează relaţiile comerciale cu Rusia şi să vină cu soluţii. Aceste acţiuni vor fi discutate şi cu producătorii şi exportatorii de produse agroalimentare din Republica Moldova, la începutul săptămânii viitoare.

Preşedintele comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă, a comentat interdicţia ruşilor, menţionând că, din punct de vedere economic, aceasta nu afectează Republica Moldova acum foarte mult. La capitolul export vor fi pierderi de circa 2%. Deputatul consideră este nevoie de o comunicare mai intensă cu partenerii ruşi.

La începutul lunii iulie, 17 tone de caise din Republica Moldova au fost returnate de către inspectorii Rosselhoznadzor din Rusia, în urma verificării fitosanitare, deoarece a fost descoperită molia orientală. Autoritatea rusă a precizat că pe parcursul anului trecut, pe perioada de recoltare a fructelor, 13 loturi de fructe din Moldova au fost infectate cu molie orientală, iar faptul că aceste cazuri se repetă demonstrează că livezile din Moldova au probleme fitosanitare.

FOTO. La Olăneşti va fi deschisă o nouă linie modernă de prelucrare şi ambalare a fructelor

0

Noua linie modernă de prelucrare şi ambalare a fructelor se află pe teritoriul livezii superintensive ce aparține companiei „Farm Prod”. Aceasta urmează să fie dată în folosință în toamnă. Aici, Premierul a văzut cum funcționează frigoriferul lansat în anul 2013, cu o investiție de 15-18 milioane lei.

Datorită acestui frigider, de exemplu, cireşele pot fi păstrate şi o lună după încheierea sezonului.

Directorul întreprinderii, Iurie Tulei, a spus că are livezi de meri, piersici, pruni şi cireşi, pe o suprafaţă de 90 de hectare, și că folosește tehnologii europene, ceea ce îi permite să obțină o recoltă foarte bună. Pentru anul în curs, producătorul planifică să recolteze circa 12-15 tone de prune şi 40 de tone de mere la hectar.

După ce a vizita livezile, Premierul a spus că această întreprindere este un model de dezvoltare a afacerilor. „Astfel de antreprenori demonstrează că prin iniţiativă şi multă muncă se poate face agricultură performantă în Republica Moldova”, a menţionat Iurie Leancă.

Șeful Executivului urmează să vizitele la Ștefan Vodă o plantație de viță-de-vie modernă și o fabrică dotată cu tehnologii inovatoare de producere a vinului.

Speranța-Con cere claritate în ˝importul și producerea de zahăr din Moldova˝

0

Întreprinderile modoveneşti de conserve nu fac lobby pentru importul de zahăr din trestie, ci pledează pentru libera concurenţă în importul de zahăr de sfeclă, a declarat Asociaţia Producătorilor de Conserve (Speranța-Con).

Potrivit agenţiei „INFOTAG”, citând Declaraţia acesteia, asociaţia neagă acuzaţiile Uniunii Producătorilor de Zahăr (UPZM) despre faptul că întreprinderile de conserve încearcă că „distrugă ramura producerii de zahăr”.

„Asociaţia este indignată de faptul că cotele la importul de zahăr sunt alese preponderent de producătorii de zahăr. De exemplu, conform datelor oferite de Camera de Licenţiere în 2013 Sudzucker Moldova a ales peste 90% din cotele la importul liber de zahăr şi a adus din Belarus peste 30 mii tone de zahăr, pe care apoi le-a revândut pe piaţa internă”, se vorbeşte în documentul citat.

Speranța-Con atrage atenţie la faptul că producătorii de conserve niciodată nu s-au pronunţat, nu se pronunţă şi nu se vor pronunţa pentru distrugerea ramurii de producere a zahărului în Moldova.

Asociaţia menţionează că în ţările vecine, unde tradiţional este cultivată sfecla de zahăr în cantităţi mari, este permis importul liber de zahăr de sfeclă fără crearea unor scheme complicate de cote şi taxe, care practic exclud concurenţa liberă pe piaţă şi menţin preţurile exagerate.

Speranța-Con precizează că în ultimii cinci ani 15 întreprinderi din domeniu au majorat volumul de producere până la 500 mil. cutii de produse. Întreprinderile investesc milioane de euro în dezvoltarea capacităţilor sale. În 2014 investiţiile companiei moldo-americane S.A. „Orhei-Vit” au ajuns la 5 mil. de euro.

Volumele vânzărilor întreprinderilor din ramura conservelor ajung anual la 1,5 mlrd. de lei.

Asociaţia remarcă cooperarea fructuoasă şi susţinerea producătorilor autohtoni de zahăr, indicând că din anumite cauze unele întreprinderi au refuzat să mai procure zahăr de la Sudzucker Moldova.

„Asociaţia conlucrează de succes cu Moldova Zahar şi Magt Vest, menţionând calitatea înaltă a producţiei acestora şi a manierei de gestionare a afacerii”, se vorbeşte în Declaraţie.

Speranța-Con insistă asupra studierii de către structurile de profil a situaţiei de pe piaţa de producere importare a zahărului.

„Considerăm că investigaţiile trebuie să clarifice situaţia, în circumstanţele în care producătorii de zahăr importă marfa din Belarus şi România la un preţ de 7.8 lei/kg, pentru ca mai apoi să vândă acest zahăr pe piaţa internă cu 11-12 lei/kg”, menţionează asociaţia.

Speranța-Con consideră „anormală” situaţia când „populaţia unuia dintre cele mai sărace state din Europa plăteşte mai mult pentru zahăr decât locuitorii majorităţii statelor din Uniunea Europeană”. Din această cauză Asociaţia consideră că „situaţia de pe piaţa zahărului trebuie modificată cardinal”.

„INFOTAG” precizează: Volumele vânzărilor întreprinderilor din ramura conservelor din RM ajung anual la 1,5 mlrd. de lei.

Presa rusă: „Uniunea Europeană și Uniunea Vamală vor ruina Moldova”

0

„Uniunea Europeană și Uniunea Vamală vor ruina Moldova” – acesta este sensul subtitlului unui material publicat joi în publicația rusă „Nezavisimaia Gazeta”.

Potrivit agenției „INFOTAG”, în opinia autorului articolului, Moldova a cărei agricultură câștiga venituri mai înainte, pe lângă vin, din exporturile de mere și struguri, „se poate considera falită”.

„După ce Uniunea Europeană a instituit măsuri de restricție la exporturile cu o serii de produse agricole din R.Moldova și Rusia a refuzat să cumpere de la ea fructe, producția de mere va trebui redusă de cinci ori. De asemenea, vor fi afectați strugurii, perele, roşiile și usturoiul, care sunt în UE produse strategice și importurile cu acestea sunt limitate prin cote. Iar Moscova a găsit în acestea viermele oriental dăunător. În situația aceasta, companiile ruse refuză să încheie contracte cu partenerii moldoveni”, se spune în material.

Datele ONU arată că în anul 2013 Republica Moldova a exportat în Rusia 180 mii tone de mere din volumul total al exporturilor cu acestea, de 194 mii t (93% din totalul exporturilor de mere). La importurile de mere, Moldova s-a clasat pe locul doi. Polonia a livrat în același an 705 mii t – peste o jumătate din importurile rusești. În cazul în care vor avea probleme cu exporturile de mere către Rusia, fermierii moldoveni vor avea nevoie de piețe de desfacere noi. Dar pentru aceasta va fi nevoie de timp, în care recolta culeasă să fie păstrată undeva. Capacitățile frigorifice ale Republicii Moldova însă sunt prevăzute pentru 25–30 mii t de mere din cele 200 mii t care mai sunt pe pomi.

„Totuși, fermierii din autonomia găgăuză au ajuns într-o situație privilegiată: Rusia cumpără de la aceștia fructe, legume, dar și vin. Aceasta are legătură, el mai probabil, cu orientarea prorusă a regiunii”, constată publicația.

Pe de altă parte, mulți în Moldova consideră că eventualul embargou are legătură cu semnarea de către Chișinău a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, după care „Moscova nu îi va lăsa iluzii Moldovei”. Cel puțin, până la alegerile parlamentare care vor avea loc pe 30 noiembrie. În acest caz, până în toamnă, populația își va dea seama că „în est țara a pierdut totul, iar în vest nu a obținut nimic mai mult decât un regim fără vize”.

„Și atunci, majoritatea electoratului ar putea să voteze pentru cei de stânga”, conchide autorul articolului.

„De altfel, la ultimele alegeri comuniștii au obținut majoritatea mandatelor din parlament, dar nu au putut forma majoritatea parlamentară, și atunci a apărut actuala Coaliție de guvernare, care a obținut Acordul de Asociere cu UE și regimul de intrare fără vize în UE pentru cetățenii Moldovei”, se arată în publicație.

Autorul scrie că, deși Chișinăul a fost atenționat la Bruxelles în repetate rânduri că R.Moldova nu va deveni membră a UE în perspectiva imediată, premierul Iurie Leancă iarăși pune problema calității de membru în contextul eventualelor modificări ale configurației guvernării în Moldova.

„Și asta pentru că cei de stânga, dacă vor câștiga, le-ar putea întoarce pe toate înapoi, făcând, a câta oară, o cotitură spre Rusia”, concluzionează ziarul.

IATĂ ce recoltă totală de grâu se așteaptă pe țară

0

Roada de grâu este mare decât cea de anul trecut. Preşedintele Asociaţiei producătorilor de cereale, Nicanor Buzovoi, a declarat pentru IPN că este mai mult grâu şi calitatea acestuia este mai bună. Potrivit reprezentanţilor ministerului agriculturii şi industriei alimentare, se preconizează o recoltă de aproximativ 3,3 tone de boabe la hectar.

Nicanor Buzovoi a spus că ploile din ultima perioadă împiedică recoltarea grâului, iar producătorii speră că acestea vor înceta. Pe unele terenuri, umezeala sporită deja a început să afecteze boabele.

Peste 300 de mii de hectare cu grâu au fost semănate anul acesta, iar recolta totală pe ţară se aşteaptă că va fi de peste un milion de tone. Recolta de anul trecut a atins cel mai mare nivel din ultimii ani – un milion de tone, iar productivitatea a fost de aproximativ 3 tone la hectar. Anul trecut un kilogram de grâu era vândut cu până la 2,20 bani.

Cât priveşte porumbul, potrivit estimărilor autorităţilor, urmează să se adune circa 3,5 tone la hectar, mai puţin ca anul trecut, când s-au strâns în medie 4 tone la hectar. Nicanor Buzovoi spune că vor avea o roadă mai bună de porumb agricultorii care l-au semănat mai devreme, întrucât porumbul semănat mai târziu a fost afectat de perioada cu temperaturi mai scăzute.