Guvernul a aprobat un proiect pentru modificarea Legii asociațiilor obștești, Legii cu privire la fundaţii, Legii patronatelor și a Legii sindicatelor.

Potrivit noilor modificări, o asociație va putea fi creată având cel puțin trei membri. Totodată, documentul prevede sporirea transparenţei în activitatea acestora astfel încât normele privind publicitatea activității asociației să fie prevăzute în statut, prezentarea raportului anual de activitate doar de către asociațiile obștești care au obținut statutul de utilitate publică sau au primit fonduri publice în anul precedent etc.

Proiectul derivă din Planul de Acțiuni al Guvernului pentru anul 2014 și are drept scop ajustarea cadrului legal privind activitatea organizaţiilor necomerciale la normele internaţionale, precum și eliminarea erorilor și lacunelor din legislație.

Documentul urmează să fie dezbătut în Parlament.

Cabinetul de miniştri a aprobat un proiect de lege cu privire la executarea activităţilor necalificate cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri – persoanele angajate cu ziua. Proiectul stabileşte drepturile şi obligaţiile beneficiarilor şi persoanelor ce prestează activităţi necalificate cu caracter ocazional/sezonier, în derogare de la Codul Muncii.

Documentul își propune să diminueze fenomenul de folosire informală a forţei de muncă şi de a asigura respectarea drepturilor persoanelor care îndeplinesc activităţi cu caracter ocazional sau sezonier în Republica Moldova.

Potrivit proiectului de lege, durata activităţii ocazionale executate de un zilier este de minimum o zi şi nu trebuie să depăşească 90 de zile într-un an calendaristic pentru acelaşi beneficiar. Totodată, durata zilnică nu poate depăşi opt ore de muncă şi respectiv 5 ore pentru lucrătorii minori până la 16 ani, 7 ore pentru cei cu vârsta de la 16 până la 18 ani care au capacitate de muncă.

Legea obligă angajatorul să achite plata pentru lucrările efectuate la sfârşitul fiecărei zile de muncă sau la sfârşitul săptămânii, conform înţelegerii dintre beneficiar şi ziler. Nivelul remuneraţiei trebuie să nu fie mai mic decât cel mimim garantat al salariului în sectorul real pe oră şi să nu depăşească 150% din cuantumul salariului mediu lunar prognozat pe economie, aprobat anual de Guvern.

Conform prevederilor legii, beneficiarii trebuie să asigure zilierii cu echipament individual de protecţie, iar în cazul unor accidente de muncă, aceştea urmează să acţioneze în conformitate cu Legea securităţii şi sănătăţii în muncă. De asemenea, legea stabileşte că beneficiarul trebuie să achite plata impozitului pe venit datorat pentru activitatea prestată de ziler, în corespundere cu legislaţia fiscală în vigoare. Totodată, zilerul este în drept să se asigure individual în sistemul public de asigurări sociale de stat pe bază de contract încheiat cu Casa naţională de Asigurări Sociale, precum şi în sistemul de asigurare obligatoriede asistenţă medicală, în baza unui contract încheiat cu Compania Naţională de Asigurări în Medicină.

Inspectoratul de Stat al Muncii şi organele de control financiar vor monitoriza respectarea legii, iar în cazul constatării încălcărilor, vor fi aplicate sancţiuni conform Codului Contravenţional şi Codului Fiscal.

Proiectul de lege urmează să fie examinat şi aprobat de Parlament.

Cabinetul de miniștri a aprobat simplificarea procedurii de înregistrare a afacerii pentru persoanele juridice și întreprinzătorii individuali. Proiectul de lege propune și reducerea termenului de înregistrare a afacerii, de la cinci la trei zile lucrătoare.

„Proiectul de lege pune accent pe eficientizarea activităţii ghişeului unic la înregistrare, pe stabilirea unui tarif unic de înregistrare a activității, dar și pe perfecționarea legislației privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător. Astfel, cei care care doresc să-și înregistreze afacerea mai rapid și mai simplu, vor putea beneficia de oportunitățile mecanismului ghișeului unic”, a explicat ministrul Justiției, Oleg Efrim.

Potrivit proiectului de lege, solicitantul se va prezenta o singură dată la ghișeul unic pentru iniţierea şi/sau desfăşurarea afacerii pentru depunerea și recepționarea informaţiei privind înregistrarea de stat. Tot la ghișeu va fi verificată denumirea persoanei juridice, vor fi perfectate actele de constituire, va fi eliberat extrasul din Registrul de Stat, iar informația va fi publicată în Buletinul Oficial electronic al Camerei Înregistrării de Stat.

Alegerea opţiunii privind înregistrarea de stat în cadrul mecanismului ghişeului unic sau în afara acestuia este la discreția solicitantului înregistrării. Taxele pentru înregistrare şi serviciile prestate urmează să fie reglementate expres într-o anexă la Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali. Informațiile din Registru de stat al persoanelor juridice şi al întreprinzătorilor individuali vor putea fi vizualizate gratuit, de oricine, pe pagina web a Camerei Înregistrării de Stat.

Proiectul de lege urmează să fie votat de Legislativ.

Ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, însoțit de un grup de vinificatori, va efectua, la sfârșitul acestei luni, o vizită în SUA.

Potrivit agenției „INFOTAG”, pe agenda vizitei figurează și o întâlnire a ministrului Bumacov cu reprezentanți ai Oficiului de Taxe și Comerț (Alcohol and Tobacco Tax and Trade Bureau) din cadrul trezoreriei americane (Ministerul Finanțelor), părțile urmând să semneze un memorandum de înțelegere.

Totodată, mai multe companii din Republica Moldova vor avea posibilitatea să intre în contact cu distribuitorii americani, în încercarea de a-și vinde vinurile pe piața SUA. Este vorba de Chateau Purcari, Cricova, Chateau Vartely, Lion-Gri, Albastrele Wines, Ampelos, Asconi, Vinăria Bostavan, Castel MIMI, Vinaria din Vale și Asociația micilor producători de vinuri

În acest scop, pe 28 iulie, la Washington, va avea loc o prezentare a 34 de soiuri de vin moldovenesc, la eveniment fiind invitați comercianți din SUA și reprezentanți ai presei. De asemenea, pe 31 iulie, la New York, va avea loc un seminar de degustare, în timpul căruia un specialist american va explica specificul fiecărui soi de vin.

Curăţarea albiei râului Prut, proiect iniţiat anul trecut, a ajuns până la Cantemir, fiind redeschisă navigaţia internă pe sectorul Cahul – Cantemir, pe o lungime de 70 km. Portul fluvial Ungheni a investit circa 800 de mii de lei în lucrările de curăţare a acestui segment.

Astăzi, 14 iulie, la Cantermir a venit prima barjă cu 500 de tone de pietriş din România. 36 de ore durează transportul de marfă pe cale navală de la Brăila până la Cantemir şi 16 ore de la Giurgiuleşti la Cantemir. Patru barje, cu o capacitate de 500 – 600 de tone, vor fi puse la dispoziţia agenţilor economici pentru a putea fi folosite din aprilie până în octombrie, când se termină sezonul de navigaţie fluvială pe Prut.

Acest tip de transport a fost neglijat până în 2009, a spus Petru Codreanu, căpitanul Portului Giurgiuleşti. „Ne bucurăm că acum situaţia este alta. Porturile vamale aduc mulţi bani în buget. De exemplu, devamarea unei barje poate să aducă 2 mii, chiar şi 3 mii de euro”, a spus Petru Codreanu.

Prezent la eveniment, ministrul transporturilor şi infrastructurii drumurilor, Vasile Botnari, a spus că anul trecut, după o stagnare de 25 de ani, în premieră a fost relansată navigaţia pe Prut, care a ajuns până la Cahul. Lucrările de curăţare a şenalului navigabil vor continua, astfel încât la anul să se ajungă la Leova şi mai apoi la Ungheni.

Potrivit ministrului, producătorii agricoli vor avea posibilitatea să-şi transporte recolta prin Portul Giurgiuleşti. De asemenea, pe Prut vor putea fi importate materiale de construcţii necesare pentru reabilitarea şi construcţia drumurilor din regiunea de sud a Moldovei. „Anual vor putea fi transportate 300 mii tone de mărfuri şi agenţii economici vor avea mai multe opţiuni”, a subliniat Vasile Botnari. Acest tip de transport este considerat unul sigur, eficient din punct de vedere al consumului de energie şi mai „prietenos” mediului.

Extinderea complexului portuar în vecinătatea localităţii Giurgiuleşti, până la Cantemir, a permis Republicii Moldova să evolueze de la un stat care nu are ieşire la mare, cu perspective mici de dezvoltare, la un stat mai atractiv pentru investiţii şi comerţ, a remarcat ministrul. Oficialul a mai spus că în Republica Moldova sunt acum mai multe căi navigabile interne de importanţă internaţională. Potrivit calculelor ministrului, la transportarea mărfurilor pe cale fluvială costurile sunt de 7 ori mai mici decât cu transportul auto.

În acest an, până la 50 de mii de tone de materiale de construcţie urmează să fie transportate în Republica Moldova pe cale navală, iar în perspectivă până la 300 de mii de tone. Fiecare agent economic negociază individual cu întreprinderile de stat sau cu societăţile private preţul pentru transportarea mărfurilor. Anual, în bugetul statului intră de la 20 mln până la 30 mln de lei doar din devamări, spun specialiştii.

În cadrul conferinței „Devalorizarea leului – stagnare a economiei şi creştere a preţurilor”, organizată de Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova, vicepreşedintele organizaţiei Alexandru Slusari a declarat că politica Băncii Naţionale este una netransparentă şi nu mai inspiră încredere odată ce Guvernatorul Băncii Naţionale a dat asigurări că cursul de schimb al leului se va stabiliza curând, ceea ce nu s-a întâmplat. „Dorin Drăguţanu a pierdut orice credibilitate după ce şi-a dezminţit prognozele pe care le-a făcut”, spune Slusari.

„Dorin Drăguţanu a pierdut orice credibilitate după ce şi-a dezminţit prognozele pe care le-a făcut. Aici sunt două variante. Sau el a făcut acele afirmaţii ştiind din start că nu va fi aşa sau nu poate controla situaţia. Dacă BNM nu poate controla această situaţie pentru ce au fost declaraţiile pe care le-a făcut anterior”, se întreabă acesta, potrivit publicației Economist.

Slusari afirmă că din cauza majorării preţului la motorină cu aproximativ un leu la litru, agricultorii au avut pierderi de 200 de milioane lei, dacă se mai adaugă produse de import precum fertilizanţi, pesticide, piese de schimb şi semințe, acestea sunt şi mai mari. În total, din cauza devalorizării leului, agricultorii au pierdut în acest an aproximativ un miliard de lei şi este vorba doar de pierderi la procurarea inputurilor, dar dacă luăm în calcul echipamentele, utilajele, tehnica agricolă, liniile de sortare care se achiziţionează pentru modernizarea afacerii, pierderile sunt şi mai mari. Doar situaţia climaterică favorabilă din acest an face ca situaţia să nu devină catastrofală.

„Dacă situația în ceea ce priveşte evoluţia leului nu se va stabiliza şi nu vor fi luate decizii care să schimbe lucrurile, în curând pot fi luate decizii de a organiza acţiuni de protest”, afirmă reprezentanţii Confederaţiei Naţionale a Patronatului din Republica Moldova.