România şi alte state UE caută soluţii de depozitare a unei cantităţi de circa 70.000 tone de fructe produse de fermierii din Republica Moldova, în special mere şi prune, precum şi a viitoarei recolte de struguri din statul vecin, până când acestea pot fi vândute pe piaţa europeană fără taxe vamale.

„Se caută acum – toate instituţiile statului fac eforturi, din România, dar şi din alte state membre – pentru a încerca să depozităm o parte din fructele din Republica Moldova până la momentul vânzării fără taxe vamale (…) În special vorbim de mere şi de prune, acestea sunt zonele care sunt afectate acum în Republica Moldova, şi, cu siguranţă, va veni luna septembrie, atunci când va trebui să discutăm şi de struguri”, a declarat ministrul Agriculturii din România, Daniel Constantin, citat de Mediafax.

El a precizat că, după o primă estimare, în Republica Moldova sunt în prezent aproximativ 70.000 de tone fructe, iar România poate păstra, în depozitele statului sau cu ajutorul firmelor private, în jur de 15.000 de tone din această cantitate.

„Este un efort conjugat pe care conducătorii statului român îl fac în permanenţă, dar şi comisarul european pentru Agricultură (Dacian Cioloş-n.r.) pentru a veni în sprijinul fermierilor din Republica Moldova ca urmare a dificultăţilor pe care aceştia le au de a exporta pe piaţa pe care o aveau până acum, pe piaţa Federaţiei Ruse. Sunt facilităţi pe care piaţa unică le oferă, şi anume intrarea în vigoare a unui contingent de produse care pot intra pe piaţa UE fără taxe vamale. Acel contingent se presupune că va intra pe piaţă undeva la 1 octombrie, încă se discută la Bruxelles”, a mai spus Constantin.

Premierul Iurie Leancă a anunţat, marţi, că Guvernul va intensifica discuţiile cu statele vecine pentru a promova exportul produselor moldoveneşti.

În acelaşi timp, directorul Agenţiei Naţionale pentru Securitatea Alimentelor, Ion Sula, a anunţat că Republica Moldova va solicita Organizaţiei Mondiale a Comerţului adoptarea unor sancţiuni împotriva Rusiei, după interzicerea importurilor de fructe şi legume pe piaţa rusă.

Decizia de a solicita sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse ar putea fi luată în decurs de o săptămână, responsabil fiind Ministerul Economiei de la Chişinău.

Republica Moldova şi Israelul vor intensifica colaborarea în domeniul agriculturii. Un Memorandum în acest sens a fost semnat astăzi la Chişinău între ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov şi şeful delegaţiei statului Israel, Uzi Landau, Ministru al Turismului.

Documentul a fost semnat la finalul celei de-a patra şedinţe plenare a Comisiei interguvernamentale moldo-israeliene pentru cooperare comercial-economică, al cărei Preşedinte din partea R. Moldova este Vasile Bumacov.

Potrivit Ministrului Agriculturii, cele două state vor colabora nu doar în domeniul agriculturii şi comerţului, ci şi în cele ce ţin de antreprenoriat, sectorul energetic, dezvoltarea resurselor acvatice, telecomunicaţii şi tehnologii informaţionale.

„Cele mai moderne tehnologii sunt elaborate în Israel, ceea ce este foarte important pentru colaborarea cu Republica Moldova. De la Israel putem prelua tehnologii performante pentru economisirea resurselor energetice. Şi la capitolul irigare, Israelul a înregistrat progrese mari”, a declarat Bumacov.

La rândul său, oficialul israelian, a menţionat că ţara sa este deschisă pentru importurile din Republica Moldova şi că speră să fie lansate noi idei de afaceri în cooperarea moldo-israeliană.

Precum v-am informat,o delegaţie din Israel alcătuită din zece oficiali de rang înalt a sosit luni la Chişinău cu ocazia desfăşurării celei de-a IV-a şedinţe a Comisiei interguvernamentale moldo-israeliene pentru cooperare comercial-economică, care s-a încheiat prin semnarea Memorandumului şi o conferinţă de presă.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a anunţat miercuri că majoritatea membrilor Consiliului său Director, incluzând toate statele membre dar şi mai mulţi acţionari non-UE, a informat echipa managerială de la BERD că, pentru moment, nu va mai putea aproba noi proiecte de investiţii în Federaţia Rusă, transmite Reuters, citat de economica.net.

Decizia BERD este o lovitură pentru Rusia, cel mai mare beneficiar de finanţare din partea instituţiei. În primele şase luni ale acestui an, aproximativ 19% din investiţiile BERD au fost realizate în Rusia iar restul de 81% în celelalte 34 de ţări în care BERD are operaţiuni. În prima jumătate a acestui an, BERD a investit o sumă record de 3,6 miliarde de euro în ţările unde are operaţiuni.

BERD a precizat, într-un comunicat de presă, că va continua să-şi gestioneze portofoliul de proiecte existente precum şi relaţia cu clienţii din Rusia. De asemenea, instituţia va continua să aibă un birou în Rusia.

La finele săptămânii trecute, preşedintele Băncii Europene de Investiţii (BEI) a anunţat şi el că instituţia pe care o conduce nu va mai asigura finanţarea programată pentru proiectele din Rusia, atât în acest an cât şi în următorii ani, în condiţiile în care liderii europeni au decis să extindă sancţiunile împotriva Moscovei.

Reuniţi miercurea trecută la Bruxelles, liderii europeni au decis îngheţarea programelor derulate în Rusia de Banca Europeană de Investiţii şi de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

BERD, deţinută de 64 de ţări şi două instituţii interguvernamentale, susţine dezvoltarea economiilor de piaţă şi a democraţiei. De la începutul activităţii sale, BERD a investit aproximativ 6,2 miliarde euro în peste 330 de proiecte în România, mobilizând pentru aceste proiecte peste 12 miliarde euro din alte surse de finanţare.

„Nerespectarea de către Republica Moldova a infrastructurii calităţii a oferit suficiente motive Federaţiei Ruse să aplice restricţii la importul produselor moldoveneşti”, consideră directorul Centrului Analitic Independent Expert-Grup, Adrian Lupuşor.

Solicitat de „INFOTAG”, expertul a menţionat că restricţiile impuse de Rusia nu au venit pe neaşteptate, precizând că atât autorităţile, cât şi producătorii agricoli şi societatea civilă se aşteptau la o astfel de acţiune.

„Prin urmare, aceste restricţii nu ar trebui să ne surprindă. Cu siguranţă, pentru unele produse motivele invocate sunt întemeiate, pentru că într-adevăr există probleme pe intern legate de certificarea calităţii produselor exportate în Rusia”, a spus expertul.

În opinia lui, dacă Moldova ar putea asigura calitatea produselor, ambalării şi etichetării acestora, atunci Rusia nu ar avea motive pentru a stabili astfel de interdicţii.

„De fapt, noi suntem cei care oferim motive Federaţiei Ruse pentru a aplica aceste restricţii, iar Rusia este cea care decide când să le aplice. Acum, în contextul apropierii RM de UE, evident că Rusia utilizează aceste pârghii în interese politice”, a spus directorul Centrului.

El a menţionat că cea mai mare problemă pentru asigurarea calităţii este lipsa laboratoarelor sau dotarea insuficientă a acestora.

„Acum, autorităţile trebuie să stabilească cel puţin două priorităţi. În primul rând să modernizeze sistemul de infrastructură al calităţii, ceea ce înseamnă implementarea standardelor europene de calitate recunoscute pe plan mondial şi modernizarea laboratoarelor de certificare a producţiei. A doua prioritate ţine de diversificarea pieţei de desfacere, pentru că pentru unele produse principala piaţă de desfacere este Rusia”, a spus sursa citată.

Potrivit lui, pierderile provocate de restricţiile impuse de Rusia la importul produselor moldoveneşti vor fi mai mici, decât în cazul restricţiilor impuse în 2013 la importul vinului, având în vedere că majoritatea exporturilor către Rusia sunt de fapt reexporturi.

„Prin urmare, efectele nu vor fi atât de dramatice. Sunt întreprinderi logistice care importă legume şi fructe din alte ţări europene şi le reexportă în Rusia. Aceste reexporturi formează circa 60% din totalul de exporturi, respectiv aceste restricţii nu vor afecta atât de mult producătorii agricoli din RM”, consideră Adrian Lupuşor.

Prim-ministrul Iurie Leancă a discutat astăzi cu mai mulți producători și exportatori de fructe și legume, dar și cu cei din industria de prelucrare, despre măsurile ce ar urma să fie întreprinse imediat ca urmare a interdicției impuse de Federația Rusă. La întrevedere au participat și ministrul Agriculturii Vasile Bumacov, reprezentanți ai altor ministere responsabile și ai agențiilor specializate, informează Biroul de comunicare al Executivului.

Șeful Executivului a anunțat că Guvernul va intensifica discuţiile cu statele vecine pentru a promova exportul produselor moldoveneşti. Totodată, a precizat că piața belarusă este deschisă în continuare pentru produsele noastre. În context, Premierul a spus că în a doua jumătate a lunii septembrie, la Chișinău, este așteptat în vizită Preşedintele belarus, Alexandr Lukaşenko. Premierul a mai menţionat că Republica Moldova nu doreşte să piardă piaţa rusească. „Dacă analizaţi relaţia noastră cu Federaţia Rusă pe parcursul ultimelor patru ani şi jumătate, veţi constata că ne-am comportat totdeauna ca parteneri responsabili, nu am antagonizat poziţia Moscovei nici din punct de vedere al relaţiilor bilaterale, nici sub aspectul intereselor ei în regiune”, a declarat Iurie Leancă.

Prim-ministrul a mai declarat că Acordul privind Zonă de liber schimb cu UE va începe să fie pus în aplicare începând cu 1 septembrie, adică mai devreme decât se preconiza inițial. „Decizia, deşi neplăcută, nu ne-a luat prin surprindere. Am început cu Ministerul Economiei, cel al Agriculturii şi Industriei Alimentare, împreună cu partenerii noştri din Uniunea Europeană, să pregătim condiţiile ca, atunci când Zona Liber Schimb va fi valabilă, să puteţi folosi contingentele la mere, prune, struguri, roşii. Ideea noastră a fost să punem în aplicare această Zonă de liber schimb începând cu 1 octombrie. Acum, fiindcă a fost luată decizia de la Moscova, am convenit ca Zona de liber schimb să fie pusă în aplicare din 1 septembrie. Aceasta înseamnă că, pâna la 1 septembrie, trebuie să vă ajutăm să fiţi gata să puteţi vinde mere, struguri, în Polonia şi România. În ultima perioadă au avut loc mai multe discuţii cu oficialii europeni, inclusiv cu Comisarul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş şi cel al Sănătăţii şi Protecţiei Consumatorilor, Tonio Borg, care a vizitat recent Republica Moldova. Totodată, avem înţelegeri cu mai multe reţele comerciale din Europa unde ar putea să fie comercializate produsele noastre, inclusiv vinurile, și vom extinde această listă”, le-a spus Iurie Leancă producătorilor agricoli.

Aceștia, la rândul lor, au salutat decizia anunțată ieri de Premierul Iurie Leancă. „Am primit foarte bine inițiativa Dumneavoastră de a oferi câte un măr pe zi elevilor, copiilor din grădinițe, tinerilor din Armata Națională. Astfel de măsuri ne vor ajuta să ieșim din situație. Am susținut parcursul european și eram conștienți că urmau să apară dificultăți impuse de Rusia. Noi suntem pregătiți să vindem produsele pe alte piețe, inclusiv pe cea arabă”, au spus producătorii veniți la întâlnirea cu șeful Executivului.

Părțile au convenit să fie creat un grup de lucru format din reprezentanți ai Ministerelor Agriculturii, Economiei și Finanțelor, din producători și procesatori pentru a definitiva un set de măsuri. Totodată, s-a ajuns la înțelegerea ca Guvernul să se axeze pe două priorități: să asigure accesul la noi piețe și să examineze posibilitatea suplimentării Fondului de subvenționare.

În final, Iurie Leancă a spus că discuțiile au fost utile. „O soluție imediată la situaţia creată sunt cele 20 de milioane de lei pentru a oferi câte un măr pe zi în grădinițe, școli, Armata Națională, taberele de odihnă, și urmează să stabilim un proces de transfer transparent. Totodată, discutăm cu colegii noștri de la Bruxelles, București, Varșovia, Germania, astfel încât să putem amortiza acest efect al deciziei luate de cei de la Moscova”, a declarat șeful Cabinetului de miniștri.

Interdicția la importul de fructe și conserve moldovenești pe piața rusă a fost instituită de către autoritățile de la Moscova la 21 iulie 2014.

Ministrul Agriculturii a stat de vorbă cu jurnalista Valentina Ursu de la Radio Europa Liberă despre embargoul impus de Rusia exporturilor moldovenești. Noi am urmărit cu atenție dialogul celor doi și vă propunem să citiți principalele idei ale discuției.

Europa Liberă: Domnule ministru, Rusia a zis și a făcut. Nu a fost o surpriză, știați despre avertismentele care veneau din partea Moscovei referitor la aceste interdicții pentru fructele din Republica Moldova. Ce e de făcut?

Vasile Bumacov: „Noi am făcut ceea ce a fost în puterile noastre până a se întâmpla, noi doar toată iarna am examinat posibilitatea de ambalare-sortare. Cei de la Moldova Fruct au lucrat intens, au reușit să asigure montarea a 12-14 instalații de sortare și ambalare. Am mărit subvențiile, dar acum în situația dată deja trebuie să depunem alte eforturi fiindcă o parte din partenerii de dezvoltare nu au dorit să discute acest lucru până nu s-a întâmplat, deci, noi când le spuneam că, iată, vom avea problemă, vom fi blocați.

Europenii au dublat cota, cu unii am început a negocia modalitatea de compensații, iar ceilalți au spus că atunci când se va întâmpla. Acum domnul prim-ministru va invita donatorii, astăzi a discutat cu comisarul european ca și cotele în Uniunea Europeană să fie puse în acțiune nu de la 1 octombrie, dar de la 1 septembrie. Suntem multe lucruri de făcut. Va trebui să suplinim Fondul de Subvenționare în Agricultură în așa mod încât să asigurăm sută la sută subvențiile fiindcă mulți au investit în aceste linii de sortare, de ambalare și e o povară financiară destul de grea.”

Europa Liberă: Domnule ministru, dar cine garantează totuși calitatea producției care penetrează alte piețe de desfacere?

Vasile Bumacov: „Calitatea producției întotdeauna o garantează și trebuie să o garanteze producătorul, nu structurile, laboratoarele, producătorul, el este cel care trebuie să asigure calitatea.”

Europa Liberă: Și producătorul din Moldova garantează astăzi sută la sută calitatea producției sale?

Vasile Bumacov: „Nu întotdeauna, fiindcă noi am fost într-un sistem unde produsul nu era cerut să fie ambalat. Problema, discuția astăzi nu ține atât de calitate, cât de aspectul produselor, de ambalare, sortare. Iată, despre aceasta este vorba, ceea ce producătorii noștri cu mult greu se ajustează. Fiindcă noi ne-am deprins să credem că produsele noastre sunt cele mai gustoase, cele mai bune și tot timpul le-am comercializat în lăzi de 30 de kg, fără a depune mare efort. Cu părere de rău, ceea ce noi am prevăzut s-a întâmplat și va trebui să depunem eforturi duble ca să rezolvăm problema.”

Europa Liberă: Ați estimat cumva la cât se vor ridica pierderile în caz că fructele, legumele din Moldova nu mai ajung pe piața Federației Ruse?

Vasile Bumacov: „Noi am făcut evaluările în caz că nu vom putea comercializa această producție. Noi am început calculele de la introducerea taxelor vamale care erau anunţate, practic, să fie introduse ilegal şi puteau fi pierderi de peste 30 de milioane de dolari. Dar dacă toată producţia va fi interzisă, sigur că depăşim 150 de milioane la capitolul pierderi.”

Europa Liberă: Rusia a declanşat totuşi acest conflict unilateral. Chişinăul poate să internaţionalizeze, să zic aşa, această dispută economică moldo-rusă?

Vasile Bumacov: „Sigur că poate şi sigur că trebuie. Noi nu am făcut acest lucru atâta timp cât nu au fost afectate exporturile de mere şi prune în Federaţia Rusă. Chiar dacă am avut motiv să facem acest lucru, am contat mai mult pe relaţii omeneşti, relaţii de parteneriat. Dar dacă s-a ajuns la această situaţie, sigur.”

Europa Liberă: Când dispare acest disconfort economic care se face simţit?

Vasile Bumacov: „Va dispărea atunci când vor face ceea ce au făcut vinificatorii noştri, care au depins 80% de piaţa Federaţiei Ruse. După criza din 2006 aceşti exportatori astăzi sută la sută sau orientat spre alte pieţe şi habar nu au de toate discuţiile şi problemele pe care le creează Federaţi Rusă. Exportatorii ar trebui să acceseze alte pieţe, şi noi vom face totul pentru a-i susţine, guvernul va discuta aceste probleme şi va acorda asistenţă importantă în aşa mod ca să uităm acest coşmar.”

Europa Liberă: Un coleg de al dumneavoastră, domnul Ioniţă, spunea că a fost lipsă de dialog între părţi şi acesta ar fi motivul că s-a ajuns la ce s-a ajuns.

Vasile Bumacov: „Nu este adevărat. Şi îmi pare rău că politicienii spun aşa lucruri. Noi am comunicat tot timpul, am corespondat tot timpul, la prima dorinţă am mers la Moscova, am discutat. Atunci când, înainte, cei care încălcau din partea Republicii Moldova, chiar dacă încălcările nu erau grave, erau pedepsiţi şi îi scoteam din lista exportatorilor.

Noi am fost deschişi, am făcut tot ce s-a cerut de la noi şi vom face şi în continuare. Nu este adevărat că a fost lipsă de comunicare mai ales cu Rosselhoznadzor. În privinţa Rospotrebnadzor ce pot să vă spun? Dacă atunci când în sala de şedinţe a Rospotrebnadzor domnul Onişcenko declara că birocraţii din Moldova nu vor să vină la Moscova să discute, atunci este clar că este imposibil ceva să demonstrezi.”