De câţiva ani buni, localnicii din cinci sate ale raionului Căuşeni nu mai au linişte din cauza porcilor mistreţi care şi-au făcut un obicei din a le invada grădinile, transmite postul Studio-L TV.

După vizitele animalelor sălbatice, pământurile arată ca şi cum ar fi proaspăt arate. Oamenii susţin că de vină ar fi Agenţia de stat Moldsilva care a dat în arendă în anul 2005 unui agent economic 1400 de hectare de pădure, iar anual aceştia se înmulţesc cu sutele şi le distrug ogoarele.

Ţăranii spun că toate organele de control din republică cunosc despre asta numai că nimeni nu i-a măsuri concrete în acest sens. Numai un singur agent economic din satul Leuntea a suportat pierderi din cauza mistreţilor în acest an de aproximativ 80 de mii de lei. Fermierul insistă ca statul să-i recompenseze paguba materială.

[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=q1uum6i64W0″ height=”300″]

Un incendiu devastator a făcut scrum o crescătorie de porci din localitatea Cucuruzenii de Sus, raionul Orhei.

Focul a izbucnit noaptea trecută. În grajdurile porcăriei se aflau 21 de animale – scroafe de fătat, dar şi purcei cu greutatea de 50-100 de kilograme. Niciun animal nu a supravieţuit dezastrului. Flăcările s-au extins cu repeziciune și din cauza materialelor ușor inflamabile cu care era acoperită crescătoria, stuh şi ardezie, transmite Radio Orhei.

Paznicul nu se afla pe teritoriu în momentul izbucnirii incendiului. Acesta ar fi lipsit nu mai mult de o jumătate de oră, aflându-se acasă, la o distanţă de vreo 150 de metri de la locul incidentului. La întoarcere a găsit crescătoria cuprinsă de flăcări imense, iar ardezia trosnind pe acoperiş.

Cauzele şi circumstanţele incendiului urmează a fi stabilite. Pompierii examinează două versiuni: una – despre un posibil scurtcircuit şi alta – despre o probabilă incendiere intenţionată.

Argumentele Federaţiei Ruse privind necesitatea denunţării unor acorduri economice cu Republica Moldova pentru a preveni reexporturile din Uniunea Europeană sunt neîntemeiate. Concluzii în acest sens au fost formulate de către un grup de experţi în cadrul emisiunii „Fabrika” de la postul de televiziune Publika TV, transmite IPN.

Nicolae Osmochescu, doctor în drept internaţional, a declarat că potenţiala denunţare a acordurilor bilaterale contravine atât legislaţiei internaţionale, cât şi celei din Federaţia Rusă, care stipulează că stingerea unui tratat internaţional este posibilă în condiţiile când una dintre părţi a violat prevederile acestui tratat, iar Chişinăul n-a încălcat aceste prevederi prin asocierea cu Uniunea Europeană. „Văd o încercare a Moscovei de a se abate de la normele economice internaţionale. Moldova va fi în drept să apeleze la diferite tribunale şi organizaţii internaţionale pentru a contesta eventuala denunţare a unor acorduri de către Federaţia Rusă”, a conchis Osmochescu.

Victor Juc, doctor habilitat în politologie, a declarat în cadrul aceleaşi emisiuni că aceste acţiuni ale Rusiei au fost previzibile şi nu este exclus ca aceasta să ceară şi suspendarea unor acorduri semnate de Republica Moldova în cadrul CSI. „Nu este aşa de uşor de a denunţa un acord semnat în cadrul CSI. Iar dacă acest lucru se va întâmpla la solicitarea Federaţiei Ruse, aceasta va însemna căderea Comunităţii”, a conchis Juc.

În altă ordine de idei, expertul susţine că Federaţia Rusă nu poate avea nimic împotriva faptului ca Moldova să se asocieze la Uniunea Europeană, concomitent cu statutul său de membru al SCI, pentru că însăşi Rusia face parte concomitent din câteva structuri internaţionale de acest gen.

Ion Leahu, ex-membru al Comisiei Unificate de Control, a opinat că autorităţile de la Kremlin nu ar fi interesate de negocieri cu Chişinăul şi nu este exclus că vor apărea şi alte decizii dure din partea Moscovei, inclusiv impunerea restricţiilor pentru muncitorii migranţi din Moldova în ajunul alegerilor parlamentare.

Premierul rus Dmitri Medvedev, a declarat că Rusia trebuie să ia urgent măsuri pentru a-şi apăra piaţa de invadarea mărfurilor europene , după ce Republica Moldova a semnat şi a ratificat Acordul de Asociere cu UE. Iar unul din vicepremierii ruşi a admis posibilitatea denunţării unor acorduri semnate de Moldova în cadrul CSI, din aceeaşi cauză.

Potrivit Rosselhoznadzor, în special, în perioada 1 ianuarie – 1 iulie 2014, la efectuarea controlului veterinar de stat al operațiunilor de comerț extern au fost depistate 707 nereguli, iar 142 de loturi au fost întoarse expeditorilor, dintre care 74 – în țările UE, relevă InfoMarket.

Cele mai multe loturi de mărfuri trimise înapoi au provenit din Ucraina – 40. Câte 14 loturi au fost returnate Germaniei și Moldovei. Urmează Letonia și Olanda – câte 9, Polonia -8, Ungaria – 6, Lituania, Italia, Suedia – câte 5; Austria, Belgia, Franța, China, Serbia – câte 3, Danemarca – 2 etc.

Cele mai frecvente nereguli țin de livrarea mărfurilor de companii care nu au dreptul să prelucreze, păstreze sau livreze mărfuri în Uniunea Vamală; livrarea producției de către companiile în cazul cărora sunt în vigoare anumite restricții; necorespunderea numerelor sigiliilor indicate în documentele de însoțire a mărfii, livrarea producției cu data fabricării neindicată în documentele de însoțire; reexport, etc.

Consiliul Uniunii Economice Eurasiatice va studia pe 16 iulie eventualele măsuri de salvgardare în comerțul cu Moldova, care a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, a anunțat luni prim-vicepremierul Guvernului Rusiei, Igor Șuvalov, în timpul unei consfătuiri la președintele guvernului Rusiei, Dmitri Medvedev.

Potrivit agenției „INFOTAG”, cu referire la presa rusă, conform spuselor oficialului, „materialele au fost trimise pentru a fi pregătite pentru analiză”.

Declarațiile lui Șuvalov vin în replică la cerința premierului Medvedev privind adoptarea, în timpul apropiat, a unei decizii de protecție a pieței ruse în legătură cu aderarea Republicii Moldova la Zona de Liber Schimb cu UE.

„Având în vedere factorul de timp și ratificarea acestui act (Acordul de Asociere – „n.r.”) de către parlamentul Moldovei, și viitoarea ratificare din partea parlamentului European, noi va trebui să luăm decizia în timpul cel mai apropiat”, a subliniat demnitarul rus.

Medvedev a amintit că mecanismele necesare sunt prevăzute în actele normative ale Uniunii Vamale (UV) și ale OMC. Conform spuselor sale, hotărârea va fi aprobată după dezbateri cu partenerii din UV.

R.Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană la 27 iunie, iar la 2 iulie parlamentul republicii a ratificat actul. Încă până la semnare, Rusia își anunțase intenția „de a-și apăra piața care ar putea fi prejudiciată în cazul în care Moldova va adera la Zona de Liber Schimb cu UE”.

Serviciul Federal de Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară „Rosselhoznadzor” a suplinit lista exportatorilor de fructe din Republica Moldova pe piaţa Federaţiei Ruse cu încă 60 de agenţi economici. Astfel, numărul total al exportatorilor de fructe moldoveneşti pe piaţa rusească va fi de peste 300.

Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, a declarat pentru IPN că, dacă iniţial se discuta despre 50 de exportatori de fructe, anul trecut Rosselhoznadzor a a inclus pe listă 242 de companii, iar acum a extins lista la peste 300. „Dacă suntem corecţi, sunt şi ei corecţi, şi este logic să fie pedepsiţi cei care nu respectă normele”, a subliniat ministrul agriculturii.

Cantitatea de fructe moldoveneşti exportate pe piaţa Federaţiei Ruse ar putea să ajungă în acest an la 180 de mii de tone.

Serviciul Federal de Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară din Rusia a decis interzicerea importului de carne procesată din țara noastră începând cu 5 iulie, invocând încălcarea cerinţelor fitosanitare ale Uniunii Vamale de către companiile moldoveneşti.

Rosselhoznadzor a luat decizia după ce compania Tehnostel Car a livrat în Belarus 15 loturi de 500 de tone de slănină afumată, dintre care patru au fost reţinute pentru că nu ar fi fost prelucrate corespunzător, relatează Mediafax.

Mai mult, Rosselhoznadzor susţine că firma menţionată nu dispunea de autorizare pentru export pe piaţa statelor din Uniunea Vamală, ceea ce reprezintă o încălcare gravă a normelor sanitare internaţionale.

În aceste condiţii, Serviciul Federal de Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară din Rusia a solicitat Agenţiei Naţionale privind Siguranţa Alimentelor (ANSA) din Republica Moldova să desfăşoare controale la întreprindere.

Amintim că Rosselhoznadzor a interzis și importurile de bovine, carne de vită și produse din carne din România, acuzând o epidemie de ‘encefalopatie spongiformă bovină’ (ESB), cunoscută ca boala vacii nebune, transmite ITAR-TASS. Conform comunicatului Rosselkhoznadzor publicat marți seara, interdicția se aplică și la proteinele procesate de origine animală, la hrana animalelor provenită din astfel de proteine, la făina de carne și la resturile din oase.

Autoritatea federală sanitar veterinară din Rusia (Rosselkhoznadzor) a interzis importurile de bovine, carne de vită și produse din carne din România acuzând o epidemie de ‘encefalopatie spongiformă bovină’ (ESB), cunoscută ca boala vacii nebune, transmite ITAR-TASS, citat de Agerpres.

Conform comunicatului Rosselkhoznadzor publicat marți seara, interdicția se aplică și la proteinele procesate de origine animală, la hrana animalelor provenită din astfel de proteine, la făina de carne și la resturile din oase.

„Epidemia de ‘encefalopatie spongiformă bovină’ în România a fost înregistrată de Oficiul Internațional de Epizootii (OIE)”, se arată în știrea publicată de ITAR TASS.

În aprilie, Rospotrebnadzor a suspendat importurile de produse lactate de la șase companii din Ucraina, un semn al înrăutățirii relațiilor comerciale dintre cele două țări după anexarea Crimeii de către Rusia.

Rospotrebnadzor a afirmat într-un comunicat că, în urma efectuării testelor de laborator, a constatat faptul că produsele încalcă reglementările privind lactatele.

Pe de alte parte, autoritățile naționale sanitare veterinare române contrazic informațiile menționate, afirmând că Rusia nu importă bovine, carne de vită și produse din carne din România, iar ‘epidemia’ la care se face referire este de fapt un caz izolat, atipic de ESB, care nu pune în pericol sănătatea omului. De asemenea, în România nu s-a înregistrat niciodată forma clasică de ‘encefalopatie spongiformă bovină’ (ESB), au afirmat reprezentanții ANSVSA.

La începutul lunii iunie, România a primit din partea Organizației Internaționale de Epizootii (OIE) certificatul prin care i se recunoaște statutul de țară cu risc neglijabil pentru ‘boala vacii nebune’.

România a efectuat analize timp de șapte ani pentru a putea primi acest standard din partea OIE, ‘standardul de top din cele trei pe care le emite’.

Din cele 178 de state membre OIE, doar 25 au standardul de risc neglijabil la fel ca al României, 20 au risc controlat, iar restul țărilor sunt cu risc nedeterminat.