E OFICIAL. Ministrul Valeriu Lazăr şi-a depus demisia. Andrian Candu îi ia locul

0

Ministrul economiei, Valeriu Lazăr, şi-a depus demisia din această funcţie. Partidul Democrat a făcut demersurile de rigoarea pentru ca în funcţia de ministru al economiei să fie numit Andrian Candu, vicepreşedinte al Parlamentului şi vicepreşedinte al PDM. Anunţul a fost făcut de către preşedintele PDM, Marian Lupu, într-o conferinţă de presă după şedinţa Biroului permanent extins al PDM de miercuri, 2 iulie, transmite IPN.

Marian Lupu a spus că solicitarea a lui Valeriu Lazăr a venit din propria iniţiativă şi nu urmare a unor disensiuni, conflicte sau supărări. Liderul PDM a spus că, deocamdată, fracţiunea partidului nu a decis cine va lua locul lui Andrian Candu în conducerea Parlamentului.

Valeriu Lazăr a spus că a venit cu cererea de demisie încă acum un an, însă, deoarece a fost implicat în mod direct în negocierile privind Acordul de Asociere, care prevede şi Acordul de Liber Schimb, a amânat această decizie până la ratificarea acordului, care a avut loc miercuri, 2 iulie. „Este o decizie personală, luată ceva timp în urmă, dar am simţit nevoia să-mi duc acest mandat dat de către partid până la capăt”, a spus Valeriu Lazăr. Acesta a mai spus că este de 20 de ani la Ministerul Economiei şi de 5 ani în această funcţie care este una extenuantă. El a mai spus că fiecare om are nevoie de schimbare şi că va rămâne în spaţiul public.

Candidatura lui Andrian Candu pentru funcţia de ministru al economiei a fost propusă de chiar Valeriu Lazăr. Prezent la conferinţă, Andrian Candu, a spus că este vorba de unul dintre cele mai importante ministere. „Este o provocare pentru mine şi faptul că ministerul a fost condus de către o persoană ca Valeriu Lazăr care are calităţi extraordinare, experienţă şi capacităţi mari. Nu este ceea ce m-am gândit eu că o să fac ultima perioadă a mandatului, dar politica din Republica Moldova demonstrează că trebuie să fii gata de orice întorsătură. Este o provocare pentru mine, chiar dacă sunt vreo 5 sau 6 luni de activitate a Guvernului, sunt şi perioade pline de provocări, şi probabil avem înainte şi o toamnă mai fierbinte”, a declarat Candu.

Demersurile procedurale au fost expediate către premierul, Iurie Leancă, şi către preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timfoti.

Valeriu Lazăr a deţinut funcţia de ministru al economiei în guvernele Filat 1 şi Filat 2, precum şi în actuala componenţă a Guvernului Leancă. În Ministerul Economiei lucrează din anul 1994. Este vicepreşedinte PDM.

Andrian Candu a devenit vicepreşedinte al Parlamentului în mai 2013. Este, de asemenea, vicepreşedinte PDM.

Oamenii de afaceri din Moldova vor fi instruiţi în domeniul comerţului liber cu UE

0

Agenţii economici din Moldova vor obţine consultanţă în domeniul comerţului liber cu Uniunea Europeană, în cadrul unui proiect lansat de către Camera de Comerţ şi Industrie, cu susţinerea Asociaţiei Businessului European.

Potrivit preşedintelui Camerei de Comerţ şi Industrie, Gheorghe Cucu, penetrarea pieţei europene nu este un proces atât de facil precum pare, iar contextul creat de Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv (DCFTA) este puţin cunoscut de către agenţii economici. Pe parcursul a 7 luni se preconizează crearea unui sistem de servicii permanente de consultanţă, prin intermediul căruia întreprinzătorilor, în special reprezentanţilor micului business, le vor fi explicate aspecte practice ale prevederilor acordului.

„Pentru realizarea acestui obiectiv, am lansat şi o Linie Fierbinte. Totodată, vor fi organizate seminare practice şi de informare, precum şi alte activităţi pentru companiile din diferite ramuri ale economiei naţionale”, a comunicat Gheorghe Cucu, transmite IPN.

Şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, a menţionat că UE nu crede în minuni, ci în acţiuni, în oameni şi în dorinţa lor de a-şi construi propriul viitor. „Acordurile semnate au creat un nou cadru de cooperare. Deja depinde de agenţii economici, de cetăţenii şi de Guvernul Republicii Moldova cum vor fi valorificate aceste oportunităţi”, a subliniat oficialul european.

Ambasadorul Suediei în Republica Moldova, Ingrid Tersman, a asigurat Republica Moldova de toată susţinerea Guvernului Suediei. „Să ştiţi că aveţi parteneri de încredere în vederea implementării DCFTA, care este un instrument pentru modernizarea Republicii Moldova. Aceasta este prima campanie de informare ce vizează companiile de pe întreg teritoriul Republicii Moldova”, a afirmat diplomatul.

Preşedintele Asociaţiei Businessului European, Silvia Radu, a spus că întreprinderile participante la proiect vor avea posibilitatea să preia practicile europene, să-şi găsească parteneri de afaceri. Iar Eugen Osmochescu, reprezentant al Corporaţiei Financiare Internaţionale, s-a referit la necesitatea implementării reformelor comunitare, fapt ce va contribui la crearea unui mediu de afaceri sigur, atractiv pentru investitori.

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în ianuarie-martie 2014, exporturile de mărfuri destinate ţărilor UE au însumat 318,8 mln dolari SUA (cu 22,5% mai mult faţă de ianuarie-martie 2013), deţinând o cotă de 55,6% în totalul de exporturi (44,1% în ianuarie-martie 2013). Importurile din ţările Uniunii Europene s-au cifrat la 549,1 mln dolari SUA (cu 6,9% mai mult decât în ianuarie-martie 2013), deţinând o pondere de 45,1% în totalul de importuri (41,3% în ianuarie-martie 2013).

Preţul la pâine s-ar putea micşora din toamnă

0

Anul acesta avem o recoltă mult mai mare la grîu comparativ cu anii precedenţi, de aceea nu este exclus să avem şi preţuri mai mici la pîine. Declaraţiile au fost făcute ieri de ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov.

Aflat în vizită la o companie agricolă din raionul Vulcăneşti, care deţine 960 de hectare de grâu, Bumacov a menţionat că anul curent recolta a crescut de la 2,9 tone la hectar la 3,3 t/ha, transmite Moldpres.

„Avem un an agricol foarte bun, sperăm că contribuţia sectorului agrar va depăşi 25 de miliarde de lei. De pe cele 310 mii ha de grâu se aşteaptă o recoltă globală de circa un milion de tone. În condiţiile în care avem grâu de calitate, nu mai suntem nevoiţi să importăm şi astfel putem vorbi de preţuri mai mici şi la pâine”, a afirmat Bumacov.

Prezent la recoltarea grâului, Premierul Iurie Leancă a menţionat că Acordul de Liber Schimb cu UE, care a fost semnat vineri la Bruxelles, va crea condiţii prielnice pentru ca produsele moldoveneşti să facă faţă concurenţei.

„Trebuie să exportăm nu doar materie primă, dar şi produse cu valoare adăugată. Investiţiile la nivel local reprezintă mai multe locuri de muncă, care în cele din urmă contribuie la creşterea economiei naţionale”, a spus şeful Executivului.

Anul acesta va fi o recoltă-record şi la orz – de circa 2,5 tone la hectar, dar şi la rapiţă, de circa 3 t/ha.

Recolta de piersici din acest an este mai mică decât anul trecut

0

Recolta de piersici este de aproximativ două ori mai mică în acest an decât în 2013, susţine Marcel Bobeică, director comercial al uneia dintre cele mai mari companii agricole din ţară.

Potrivit lui Bobeică, recolta de fructe în livezile deţinute de companie a scăzut în anul curent de la opt tone la hectar la trei t/ha.
„Recolta de piersici s-a micşorat în acest an din cauza condiţiilor meteo nefavorabile şi a polenizării mai slabe. În 2013, deşi am avut o roadă bogată, cererea a fost mai mare decât oferta”, a subliniat Bobeică.

La rândul său, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, a declarat că în anul curent va fi o roadă mai mică şi la caise şi zarzăre, la fel din cauza condiţiilor meteo, transmite Moldpres.

Totodată, Bumacov a menţionat că Guvernul va investi în procesul de sortare, răcire şi ambalare a fructelor pentru ca această producţie să se racordeze standardelor UE. Ministrul a adăugat că „speră ca 2014 să fie anul când mulţi producători vor încerca să exploateze piaţa europeană”.

Conform datelor oficiale, în Republica Moldova sunt 7.300 de hectare de livezi de piersic. În prezent preţul unui kilogram de piersici variază între zece şi 25 de lei.

Moldova rămâne din nou fără rachete antigrindină

0

Moldova riscă să rămână din nou fără rachete antigrindină, iar o suprafaţă mai mare de culturi agricole ar putea fi afectată, aşa cum s-a întâmplat şi anul trecut. Şi asta pentru că Serviciul Antigrindină nu dispune de rachete suficiente, iar autorităţile nu au bani pentru a acoperi acest deficit. Până acum, de grindină au fost afectate peste 300 de hectare de culturi agricole, anunță postul TV7.

În perioada aprilie-iunie, angajaţii de la cele 115 staţii de lansare a rachetelor antigrindină din ţară au lansat aproape trei mii de proiectile din cele 5 mii 600 disponibile. Chiar şi aşa, din cauza restricţiilor, grindina a afectat sute de hectare de livezi şi culturi agricole din nordul ţării.

Ion Garaba, director, Serviciul Antigrindină: «Pe sectorul protejat au fost afectate doar 300 de hectare. Din 462 de situaţii, doar în şapte situaţii au fost căderi de grindină. Pe teritoriul neprotejat, s-au înregistrat peste cinci mii de hectare».

Specialiştii Serviciului Antigrindină susţin că nu pot prognoza, pe termen lung, care vor fi căderile de grindină. Iar ca urmare, este greu de evaluat cantitatea necesară de rachete.

Ion Garaba, director, Serviciul Antigrindină: «Dar totuşi, da, suntem în faţa unui pericol real şi numărul stocat să fie insuficient şi drept consecinţă să fie înregistrate afectări de grindină anume din lipsă de rachete, cum cu regret am avut situaţie analogică şi anul trecut».

Serviciul Antigrindină a solicitat autorităţilor să ofere surse financiare suplimentare pentru procurarea a încă două mii de rachete, însă autorităţile au informat despre faptul că nu au bani pentru a acoperi acest deficit. O rachetă antigrindină costă 6.300 de lei. Totodată, menţionăm, că cele 115 staţii antigrindină au capacitatea de a proteja un milion 600 de hectare de terenuri agricole.

FOTO. În sudul țării a început campania de recoltare a cerealelor

0

Prim-ministrul Iurie Leancă s-a aflat ieri, 30 iunie, în sudul țării, unde a văzut cum are loc recoltarea cerealelor, dar și a rapiței. Totodată, a vizitat mai multe livezi.

Inițial, Iurie Leancă a mers la compania agricolă „Ghevlandri” din raionul Vulcănești, care deține 960 de hectare de grâu, 170 de hectare de orz și 200 de hectare de rapiță. Iurie Leancă a inspectat plantațiile, fiind într-o combină de utlimă generație.

Producătorii spun că în acest an așteaptă să adune o roadă bogată: 45 de chintale de grâu la hectar, câte 24 de rapiță și 36 de orz.

În aceeași localitate, Prim-ministrul a vizitat și o livadă de nectarine, care se întinde pe o suprafață de 26 de hectare, dar și o livadă de pruni și o plantație de viță-de-vie.

Ulterior, Iurie Leancă a mers la Taraclia, unde a vizitat gospodăria agricolă „Agrogled”. Aici, șeful Cabinetului de miniștri a urcat într-o combină ghidată prin GPS ca să vadă cum are loc recoltarea culturii de rapiță.

„Este foarte important să avem o recoltă bună, un sistem bun ca fermierul, producătorul să aibă acces la piață. În acest an avem o recoltă bogată și trebuie să depunem toate eforturile necesare ca agricultorii să-și poată scoate investițiile și să își promoveze produsele pe noi piețe”, a spus Premierul.

Totodată, Iurie Leancă a subliniat că Acordul de Liber Schimb cu UE, care a fost semnat vineri la Bruxelles, va crea condiții prielnice pentru ca produsele moldovenești să facă față concurenței. „Trebuie să exportăm nu doar materie primă, dar și produse cu valoare adăugată. Investițiile la nivel local reprezintă mai multe locuri de muncă, care în cele din urmă contribuie la creșterea economiei naționale”, a mai spus șeful Executivului.

La rândul său, ministrul Agricuturii și Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, a declarat că în acest an va fi obținută o recoltă bogată de cereale.

„Avem un an agricol foarte bun, sper că contribuția sectorului agrar va depăși 25 de miliarde de lei”, a declarat Vasile Bumacov.

În acest an se așteaptă o recoltă de circa un milion de tone de grâu de pe cele 310 mii de hectare .

Verde la pescuit

0

De astăzi, 1 iulie, ia sfârşit perioada de prohibiţie şi se poate pescui în toate bazinele piscicole naturale din ţară. Interdicţia a durat trei luni, de la 1 aprilie. Şeful Secţiei resurse de apă şi subsol a Ministerului Mediului, Andrei Ursachi, a declarat pentru IPN că cei care vor dori să pescuiască în lacurile şi râurile aflate în gestiunea statului vor trebui să deţină permis de pescuit, iar cei care vor dori să pescuiască în bazinele arendate vor trebui să se conformeze regulilor stabilite de către arendaş.

Permisul de pescuit poate fi procurat de la Serviciul Piscicol din capitală, dar şi de la toate filialele din teritoriu. Pentru un an, permisul costă 300 de lei, iar pentru o zi costul este de 30 de lei. Pentru pensionari preţul este de 150 de lei pe an sau 15 lei pentru o zi.

Pescuitul fără permis este interzis, amenda fiind de 200 de lei. În cazul în care pescarii vor folosi substanţe interzise la pescuit, vor fi sancţionaţi penal, cu amendă de la 4 mii la 14 mii de lei sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore.

Pentru pescuitul în bazinele acvatice arendate nu este nevoie de permis dela stat. Taxa pentru pescuit este stabilită de arendaş. În legislaţie nu este reglementată o sumă. De asemenea, arendaşul are dreptul să nu permită pescuitul în bazinul acvatic gestionat.

În Republica Moldova sunt peste 4600 de lacuri. Dintre acestea majoritatea sunt date în arendă. Cel mai des, cei care obţin permis pescuiesc în râul Prut, Nistru, lacul de acumulare Stânca-Costeşti, Dubăsari şi râuleţe mici.

Afacerea cu legume a familiei Caraman din Brăviceni

0

Aşa se întâmplă, că locutorii satelor noastre, în special cei mai tineri, aflaţi la început de cale, se confruntă cu o situaţie, când sunt nevoiţi să facă o alegere: sau să rămână în sat, sau să plece în „căutarea norocului” peste mări şi ţări, informează MAIA.

A trecut prin această perioadă dificilă şi Dumitru Caraman, din Brăvicenii Orheiului. Şi-a pus şi el în gând să plece undeva, peste hotarele raionului şi ale ţării, acolo, unde poate că îl aşteaptă „viitorul luminos”. I-a fost dat, însă, să-l întâlnească în sat pe Vlad Cociorvă, un antreprenor începător pe atunci, mai târziu devenit şi primar al localităţii. Viitorul primar l-a şi convins (prin mai multe exemple), că şi prin alte părţi nu mai aleargă cânii cu colaci în coadă şi că ar fi cazul să încerce pe loc, acasă, să pornească o afacere.

La început businessul era unul foarte modest. O seră mică, construită chiar în spatele casei. Dar, fiindcă Dumitru şi soţia sa Caterina, sau dovedit a fi oameni harnici şi pricepuţi în creşterea legumelor, cu încetul, dar şi cu ajutorul unui proiect polonez, implementat de acelaşi neobosit primar Vlad Cociorvă, afacerea familiei Caraman s-a dezvoltat şi a început a genera şi venituri. Banii obţinuţi se investeau în construcţie, astfel, ca după câţiva ani, din cei 30 de ari de pe lângă casă, 20 de ari erau ocupaţi de sere. Evident, că odată cu extinderea suprafeţelor a crescut şi volumul legumelor crescute şi comercializate de familia Caraman. Respectiv, s-a majorat şi venitul familiei.

maia.gov.md
maia.gov.md

Facem aici o paranteză, pentru a vă povesti, că odată cu extinderea businessului, se mărea şi familia. Acum părinţii, Dumitru şi Caterina cresc cinci copii. Cei mai mari sunt deja de ajutor. Zic de ajutor, fiindcă munca-n sere nu-i o ocupaţie dintre cele uşoare. Dar fiindcă băiatul şi fiicele acestor părinţi sunt harnici şi îndemânatici, ei reuşesc să facă la timp şi calitativ toate lucrările de creştere şi îngrijire a plantelor şi în rezultat cresc o recoltă bogată. De câteva săptămâni, zilnic în sere se recoltează zeci de kilograme de castraveţi, iar acum câteva zile s-a început şi culesul roşiilor. Piaţa de desfacere-i pe loc. Toată lumea cunoaşte că în această gospodărie sunt crescute cele mai gustoase legume, astfel familia ne având probleme cu comercializarea producţiei.

Între timp, au dispărut şi frământările de altă dată ale capului familiei, Dumitru Caraman. Azi el nu mai este cu gândul la plecare în ţări străine. Venitul de pe urma ocupaţiei permanente este suficient pentru a acoperi necesităţile gospodăriei şi ale copiilor. De ce atunci, ar trebui Dumitru să-şi lasă soţia şi copii şi să plece în căutarea unor iluzii inexistente?

Ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov a aflat povestea acestei familii vizitând gospodăria fermierului şi luând cunoştinţă de lucrurile bune şi intenţiile de viitor ale lui Dumitru şi Caterina, care au de gând să-şi extindă afacerea.

„Ar fi bine ca mai mulţi locuitori ai satelor noastre să urmeze exemplul acestor şi altor gospodari, s-a dat cu părerea ministrul, – ei ne demonstrează că şi pe loc, la noi acasă omul, dacă are dorinţă, poate să-şi schimbe viaţa spre bine”.

Râul Nistru va fi populat cu specii de pește care produc icre negre

1

Peste câțiva ani, pescarii din R. Moldova care prind pește în râul Nistru s-ar putea pomeni în plasă cu pești „uriași”, de un metru lungime. Mii de pești de specia Nisetru se vor întoarce „acasă” pentru a depune icre în apele fluviului. Peștele este prețios, fiind inclus în Cartea Roșie, dar și pentru faptul că produce icre negre care se vând cu peste o mie de euro pentru un kilogram, scrie ziarulnational.md.

Academicienii din R. Moldova și-au propus în anul 2009 să repopuleze râul Nistru cu specii de pește incluse în Cartea Roșie. Au fost pregătite mai multe proiecte, iar unul a fost finanțat din Fondul Ecologic și a ajuns să fie realizat cu succes. În Nistru au fost eliberați 50 de mii de puieți de Nisetru cu o greutate medie de 80 de grame, însă la maturitate peștii ar putea atinge și 50 de kilograme.

Peste cinci ani vor depune icre

Proiectul a fost dezvoltat în colaborare cu Institutul de Zoologie al Academiei de Științe a Moldovei, iar cercetătorii sunt nerăbdători să vadă rezultatele. „Lucrările au fost efectuate în sectorul inferior al râului Nistru, în aval de barajul Dubăsari. Puieții au fost eliberați în apă și au migrat în mare. Acolo vor crește și neapărat se vor întoarce în Nistru pentru a-și depune icrele. Abia în 4-5 ani vom aprecia rezultatele acestui proiect. Dar este important că încercăm să menţinem în stare naturală această specie de pește, care este pe cale de dispariție, fiind vânată pentru prețioasele icre negre”, spune Marin Usatâi, șeful Laboratorului de Ihtiologie și Acvacultură din cadrul Institutului de Zoologie.

Crescuți la Tiraspol

Puieții de Nisetru eliberați în Nistru au fost crescuți de un agent economic din Tiraspol care și-a dezvoltat o afacere de milioane din reproducerea speciilor de sturioni. Ferma transnistreană poate furniza anual pe piață până la 50 de tone de pește și cinci tone de icre negre. Deliciul culinar ajunge pe rafturile magazinelor din străinătate cu eticheta „Made in Moldova”. „Peștii eliberați în Nistru au fost crescuți de acest agent economic, respectându-se cele mai moderne tehnologii. Au fost alimentați cu hrană specială importată din Europa. Am avut o colaborare frumoasă pe care sper să o menținem, deși nu mai avem planificate astfel de proiecte în viitorul apropiat”, a adăugat Marin Usatâi.

Centru de reproducere construit pe bani europeni

Șeful Serviciului Piscicol, Iurie Ursu, a declarat pentru Ziarul NAȚIONAL că este tot mai aproape de realizare proiectul privind construcția primului centru de reproducere a peștelui în dreapta Nistrului. A fost deja elaborat studiul de fezabilitate, proiectul este gata și în prezent se duc tratative cu un posibil investitor. „Costul proiectului a fost estimat la șapte milioane de euro. Am identificat un investitor din Europa cu care am avut deja o întâlnire. În luna iulie, ne vedem pentru a doua oară și poate la toamnă vom ști dacă semnăm contractul de investiții”, a precizat Ion Ursu. În viitorul centru de reproducere urmează a fi crescuți și puieți din categoria sturionilor care vor fi eliberați în Nistru și Prut.