Ucraina ar putea semna partea economică a Acordului de Asociere cu UE mai devreme de 27 iunie, când urmează să o facă Republica Moldova și Georgia, anunță Ukrinform.

Despre aceasta a anunțat în cadrul unui briefing de presă ministrul ucrainean de externe Andrey Deshchitsa.

˝Inițial se plănuia că semnarea părții economice a Acordului va avea loc la 27 iunie. Este ziua când îl vor semna Moldova și Georgia. Însă, după cum știți, președintele Poroșenko și-a exprimat dorința ca acest document să fie semnat cât mai curând posibil. Noi trebuie să avem niște consultări cu UE, pentru a decide când totuși va avea loc ceremonia de semnare˝, a declarat Deshchitsa.

Anterior, nou-alesul președinte Petr Poroșenko declarase că partea economică a Acordului de Asociere cu UE trebuie semnată imediat după ceremonia de inaugurare prezidențială.

Ucraina a semnat partea politică a Acordului pe 21 martie la Bruxelles.

Republica Moldova și Ucraina reprezintă un risc pentru economia Rusiei, iar aceasta ar putea duce la modificarea actualului regim de comerț cu aceste două țări. Despre aceasta a anunțat premierul Federației Ruse, Dmitri Medvedev, în cadrul unei ședințe a Executivului pe care îl conduce, anunță vestifinance.ru.

„În următorii ani vom lucra pe fondul instabilității continue și deteriorarea situației pe anumite piețe. Nu sunt excluse aparițiile unor noi riscuri asociate cu modificări ale regimului schimburilor comerciale cu unele țări din CSI. Este valabil atât în cazul Ucrainei, cât și Republicii Moldova”, a spus Medvedev.

Premierul rus a mai declarat că Federația Rusă urmează să se concentreze în special pe Uniunea Economică Eurasiatică (UEE) și uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.

Amintim că joia trecută Vladimir Putin, Aleksandr Lukaşenko şi Nursultan Nazarbaiev au semnat la Astana, capitala Kazahstanului, acordul de constituire a UEE.

În curând va fi luată în considerare posibilitatea extinderii Uniunii, prin admiterea Armeniei. De asemenea, se are în vedere pregătirea ”foii de parcurs” pentru adaptarea legislației Kîrgîzstanului la cadrul juridic al Uniunii vamale și Spațiului economic comun.

Cele trei ţări asumă obligaţii pentru garantarea circulaţiei libere a mărfurilor, serviciilor, capitalului, forţei de muncă, precum şi pentru crearea unor politici comune în domeniile energiei, industriei, agriculturii şi transporturilor.

Kremlinul ține să sublinieze că tratatul semnat joi pune bazele celei mai mari piețe comune în spațiul CSI, de 170 milioane de consumatori, potrivit postului Radio France Internationale.

Uniunea Eurasiatică, ale cărei baze au fost discutate acum doi ani, are ca scop unificarea economiilor și monedelor fostelor țări sovietice, dar și adoptarea unor politici comune în ceea ce privește vizele și imigrația.

Autorităţile Republicii Moldova trebuie să ajusteze circa 300 de acte normative pentru a putea aplica pe deplin prevederile Acordului de Asociere cu Uniune Europeană. Viceministrul economiei, Octavian Calmâc, a comunicat, la un club de presă, că producătorii moldoveni vor trebui să asigure standarde europene. Or, aceştia nu au deocamdată tehnica necesară şi nici bani pentru a investi în ea, transmite IPN.

„Piaţa din est este mai puţin capricioasă în ceea ce ţine de calitate. Pe când consumatorii europeni doresc să cumpere produsul ambalat direct de la producător. Lucrăm acum în acest domeniu. Vrem să atragem investiţii, dar accesăm şi credite avantajoase pentru a dezvolta sectorul de procesare”, a subliniat oficialul.

Octavian Calmâc a mai spus că implementarea Acordului de Asociere va atrage investitori în Moldova. Dar aceasta nu se va răsfrânge negativ asupra producătorilor moldoveni. Produsele europene importate constituie circa 5% din tot consumul din ţară, pe când pericolul cel mai mare o reprezintă importul din est, 40% din consum vine prin regiunea transnistreană şi din Ucraina. „În Moldova se importă circa 50 de mii de tone de carne. Pentru UE este pusă o cotă de 5 mii de tone. Este foarte puţin. Producătorii moldoveni solicită carne din UE, este de o calitate mai bună şi o pot procesa, făcând salamuri mai scumpe”, a subliniat viceministrul.

Octavian Calmâc a remarcat că omul simplu nu va simţi schimbări imediat după semnarea Acordului de Asociere. Schimbările vor surveni treptat, fiind cu efect de lungă durată.

Şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, a spus, la acelaşi club de presă, că în Moldova, dar nu numai, şi în alte state din Parteneriatul Estic, se lansează foarte multe informaţii false despre ceea ce înseamnă să te asociezi la UE. Ambasadorul a menţionat că moldovenii nu-şi vor pierde identitatea şi tradiţiile asociindu-se la UE. Motto-ul Uniunii Europene este: „Uniţi prin diversitate”, iar aceasta înseamnă protejarea tuturor minorităţilor naţionale şi respectarea drepturilor lor.

Moldovenii nu vor fi impuşi să treacă la religia catolică, cum se speculează. Pirkka Tapiola a spus că împărtăşeşte o altă religie, pe când soţia sa este catolică. „Nici măcar în aceste condiţii, nu am fost nevoit să mă convertesc la catolicism”, a subliniat diplomatul. Şeful Delegaţiei UE a adăugat că Uniunea Europeană are un singur interes în Moldova – ca ţara să fie una stabilă, iar aceasta înseamnă dezvoltarea democraţiei.

Un mit, potrivit oficialului european, este faptul că UE ar urmări să întrerupă relaţiile comerciale dintre Moldova şi Rusia sau statele din CSI. Pirkka Tapiola a subliniat că este falsă această informaţie, iar Acordul de Asociere nu atentează la statalitatea ţării şi Chişinăul va putea negocia acorduri comerciale cu alte state.

Uniunea Europeană susţine şi financiar implementarea Acordului de Asociere. Peste 2 săptămâni, la Chişinău se va organiza o conferinţă investiţională, la care se aşteaptă că vor participa peste 100 de investitori din UE şi nu numai, astfel se încearcă atragerea lor în diverse sectoare din ţară.

˝Situația este absurdă și banală în agricultura Moldovei. Moldovenii importă tot ce s-ar putea cultiva aici în țară. Această situație îi aranjează pe cei care dețin monopolul acestui domeniu în mâinile lor. Este mult mai simplu să creezi condiții ca să nu fie convenabil de crescut legume și fructe, să împiedici pe cei care își doresc acest lucru, deoarece banii investiți în importuri masive de produse agricole din țările vecine aduce bani de zeci de ori mai mulți. Moldovenii au ajuns sa importe și verdeața˝, scrie economistul Gheorghe Costandachi pe blogul său.

Redăm mai jos integral articolul scris de domnia sa despre actuala situație din domeniul agrar și politicile întreprinse de autorități.

˝De la semnarea actului de independență și până în prezent nicio guvernare nu și-a asumat responsabilitatea de definire a priorităților economice principale de dezvoltare țării.

După cum ne arată toate rezultatele cercetărilor și analizelor dezvoltării macroeconomice a Moldovei, inclusiv a tuturor scenariilor naţionale, agricultura trebuie să devină domeniul prioritar al viitorului. A fost şi este agricultura un domeniu prioritar pentru guvernările precedente? Aceasta-i întrebarea principală. Este foarte evident de răspuns la această întrebare cu un NU, dacă luăm în considerare faptul că Moldova importă mai mult de 78% din produsele agroalimentare comercializate pe piaţa internă.

Sunt de părere că unul dintre cele mai mari şi importante atuuri, ignorat o vreme de alte guvernări, este cel legat de agricultură. Trebuie de luat în considerare că după semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și a Acordului de liber schimb, Moldova va beneficia de importante ajutoare financiare și asistență destinată dezvoltării domeniului agrar. Desigur unele partide politice care astăzi stau în fruntea economiei opun rezistență. Motivul este unul, că acestora li se taie încet izvoarele de bani ușori, ba chiar și schemele de delapidare a acestora.

În toţi aceşti ani, fermierii moldoveni s-au confruntat cu mari întârzieri la plata subvenţiilor, iar anul trecut 2013 o mare parte din posibilitățile de a primi subvenții au fost pur și simplu pierdute din cauza mendrelor personale ale unui ministru al economiei. Este vorba despre suma de 40,0 milioane euro (700,0 milioane lei), bani europeni, care moldovenii iau ratat din cauza guvernării proaste a ministerului economiei din Moldova. Din cauza aceasta fiecare fermier nu primit subvenție de aproximativ 1,5 mai mare decât cea acordata din bugetul de stat.

Anul 2014 mai vine și cu o criză totală a relațiilor comerciale dintre Moldova și Rusia, fapt ce ar reduce exporturile de produse agricole în această țară la 85-90%. Aceasta s-ar extinde în următorii ani pe întreg teritoriu al CSI, dat fiind aptul că începând cu 1 ianuarie 2015 va intra în vigoare și Acordul de constituire a Uniunii Vamale Eurasiatice.

Faptul că Moldova va deveni țară asociată Uniunii Europene deschide foarte mari alternative de piață și oportunități imense de dezvoltare a domeniului agrar.

Însă ca acesta să aibă succes în dezvoltare, guvernul trebuie să-și traseze și să determine foarte clar și decisiv domeniile strategice de dezvoltare economică, or fără o așa strategie agricultura Moldovei nu are nicio șansă de a ieși din mocirla în care stă de 22 de ani.

După cum ne demonstrează analizele de perspectivă efectuate de experți internaționali, Moldova poate deveni o țară ce ar putea alimenta peste 60% din populația UE cu produse agricole ecologice pure. Însă pentru aceasta este nevoie de voință politică, iar interesele personale să fie înlocuite cu cele ale cetățenilor.

Una din prioritățile de dezvoltare a economiei naționale trebuie să devină domeniul agriculturii. Aceasta trebuie de definitivat prin lege și declarat ca prioritate. Pentru aceasta trebuie trecute câteva etape:

La prima etapă trebuie să fie clarificate toate relațiile fiscal-bugetare din domeniul agriculturii.

La a doua etapă trebuie să se elaboreze o strategie corectă de subvenționare a agricultorilor

La a treia etapă să fie adoptat un pachet de legi prin care să fie format un sistem eficient de asigurare a activităților din agricultură și zootehnie.

La etapa a patra ar trebuie să fie creată o bancă agricolă care să permită fermierilor accesul la finanțare adecvată ci nu una bazată pe jefuire ca în prezent.

La etapa a cincea statul ar trebuie pe toate căile să contribuie la consolidarea terenurilor agricole, la facilitarea sistemului de aprovizionare cu carburanți și cu tehnică agricolă după un sistem bine echilibrat.

În final statul trebuie să asigure mecanisme reale de desfacere a produselor agricole.

Numai în așa, fel în viitorii 5-10 ani, Moldova ar deveni țara produselor ecologice, s-ar reduce importul de legume și fructe care cresc la noi și s-ar forma un sistem fiabil care ar funcționa perfect. Însă pentru asta se cere ca puterea centrală să dorească, să poată și ia în considerare părerile experților și a propriilor fermieri.˝

Sursa: Costandachi.eu

Ministrul Economiei, Valeriu Lazăr a declarat ieri după şedinţa guvernului că nu este sigur că cei care au ieşit miercuri la protest sunt agricultori, transmite Infotag.

„Acum fermierii sunt în câmp şi muncesc. Cei care protestează urmăresc interese politice. Cunosc revendicările acestora, inclusiv solicitarea de demisie a ministrului Economiei. Dacă demisia mea va contribui la soluţionarea problemelor agricultorilor, atunci sunt gata mâine să-mi depun demisia. Dar nu sunt sigur că asta îi va ajuta pe agricultori”, a spus Lazăr.

În ceea ce priveşte proiectul de lege privind modificarea pieţei produselor petroliere, Lazăr a declarat că deja de doi ani proiectul se află la Cancelaria de Stat, precizând că nu cunoaşte motivele pentru care acesta nu este promovat mai departe.

„Ministerul Economiei şi-a făcut datoria. Dar în general, noi nu considerăm că oferirea dreptului fermierilor de a importa produse petroliere va soluţiona problema. În opinia noastră ar fi mai util dacă ANRE împreună cu guvernul va modifica metodologia de calcul pentru produsele petroliere”, a spus el.

Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, susţine integral solicitarea fermierilor pentru ca aceştia să aibă dreptul de a importa singuri motorină.

Potrivit agenţiei „INFOTAG”, ministrul a menţionat miercuri după şedinţa guvernului că nu vede niciun motiv pentru care fermierii nu ar putea importa produse petroliere pe care să le utilizeze la prelucrarea terenurilor agricole.

„Nu cred că diferenţa de preţ va fi foarte mare, însă faptul că agricultorii vor avea acest drept, înseamnă foarte mult. Anterior, guvernul a adoptat o decizie în acest sens însă nu cunosc unde se află proiectul în cauză. M-am interesat, dar nu am primit un răspuns. Situaţia mă depăşeşte”, a spus evaziv ministrul, solicitând presei să investigheze acest caz.

Bumacov susţine că în permanenţă poartă discuţii cu reprezentanţii agricultorilor, însă a precizat că „problemele abordate de fermieri nu sunt de competenţa ministerului”.

„Este normal că agricultorii au această posibilitate de a se expune. Eu sunt gata să-i ajut, dar nu totul depinde de minister”, a spus Bumacov, comentând protestul de miercuri al agricultorilor din Piaţa Marii Adunări Naţionale.

În perioada 19-23 mai 2014 colaboratorii din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor au efectuat un şir de controale inopinate la mai multe unităţi de procesare a cărnii roşii şi cărnii de pasăre în raioanele Anenii Noi şi Ialoveni, în urma cărora a fost sistate activitatea a 3 şi respectiv 2 unităţi, cu întocmirea ordonanţei de suspendare a activităţii.

La aceste întreprinderi au fost depistate neconformităţi ce ţin de starea de igienă precum şi nerespectarea întocmai a fluxului tehnologic. Alte nereguli ţin de depozitarea materiei prime de origine animală cât şi a ingredientelor ce se utilizează în procesul tehnologic.

Astfel, agenţii economici urmează să întocmească un plan de modernizare/restructurare a unităţii, care ulterior va fi coordonat cu Subdiviziunile teritoriale pentru siguranţa alimentelor în vederea remedierii neconformităţilor depistate în urma controalelor.