Asociaţiile de agricultori îndeamnă fermierii din Republica Moldova să participe miercuri, 28 mai, la ora 11.00, la un miting de protest în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău pentru a-şi exprima dezacordul faţă de politicile guvernării în domeniul agriculturii.

Preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor, Valeriu Cosarciuc, a îndemnat fermierii, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă la agenţia „INFOTAG”, să fie solidari, să lase pentru o zi munca în câmp şi să vină la protest pentru a determina autorităţile să le audă vocea, având în vedere că agricultura este o prioritate naţională pentru economia Republicii Moldova.

„Săptămâna trecută la Chişinău s-a aflat în vizită Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, care a găsit timp pentru a se întâlni cu agricultorii şi a discuta despre beneficiile Acordului de Liber Schimb pentru agricultura moldovenească. Cu regret, însă, autorităţile noastre nu au timp să se întâlnească cu noi pentru a discuta problemele agricultorilor”, a spus Cosarciuc.

Potrivit lui, fermierii susţin calea de integrare europeană a R.Moldova, însă doresc ca şi politicile guvernului să fie comparabile cu cele ale UE.

Preşedintele Uniagroprotect, Alexandru Slusari, a menţionat că la mitingul de miercuri, la care vor participa în jur de 4-5 mii de agricultori, vor fi lansate doar lozinci cu caracter economic.

„Mitingul va fi lipsit de sprijin politic, deşi am avut mai multe solicitări din partea partidelor politice pentru a obţine susţinerea noastră. Singura politică pe care dorim s-o promovăm este cea agrară”, a spus Slusari.

Directorul adjunct al Federației Naționale a Agricultorilor „Agroinform”, Iurie Hurmuzachi, a menționat că nesoluţionarea problemelor îi adună pe agricultori la protest.

„Am depus multe eforturi pentru a ne întâlni cu autorităţile, însă fără rezultat. Sperăm că după acest protest va începe soluţionarea problemelor în agricultură”, a spus Hurmuzachi.

Directorul executiv al Asociației „Moldova-Fruct”, Iurie Fala, a menționat că „agricultorii moldoveni nu pot intra cu sapa în UE”.

„Trebuie să ne modernizăm, iar pentru aceasta avem nevoie de susținerea autorităților”, a spus Fala.

Reprezentanţii agricultorilor susţin că principalele revendicări ale fermierilor vor fi modificarea legislaţiei privind piaţa produselor petroliere, astfel încât fermierii să poată importa singuri produse petroliere, sporirea competitivităţii, modernizarea agriculturii, demonopolizarea pieţei produselor agricole, transparenţă din partea autorităţilor în promovarea politicilor în agricultură. Agricultorii și-au exprimat speranța că mesajul lor va fi auzit de autorități.

Conform datelor furnizate de Agenţia de Intervenţie şi Plăţi în Agricultură, până la 20 mai, curent, au fost înregistrate 1768 de cereri de acordare a subvenţiilor, în valoarea totală de 339,4 mln. lei. În perioada de referinţă, au fost încheiate 762 de contracte de acordare a sprijinului financiar, fiind autorizate spre plată cererile de acordare a subvenţiilor în mărime de aproximativ 107,2 mln. lei.

De menţionat că în perioada similară a anului 2013, la situaţia din 15 mai 2013, la AIPA au fost înregistrate 1120 de cereri de acordare a subvenţiilor, în valoare totală de 135,7 mln. lei.

Comparând cifrele înregistrate în anul curent, cu cele din anul precedent, având în vedere că Regulamentele de subvenţionare, atât în anul 2013, cât şi în anul 2014, au intrat în vigoare la 26.02.2013 si, respectiv, la 24.02.2014, se constată o creştere semnificativă a cererilor de acordare a subvenţiilor din fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli, cu peste 200 mln. lei, faţă de anul 2013.

În pofida sumelor şi a numărului mari de solicitanţi de subvenţii, graţie suportului oferit agricultorilor din Fondul de subvenţionare s-a reuşit extinderea suprafeţelor cu plantaţii multianuale, suprafaţa totală plantată de viţă de vie, la situaţia din 20 mai curent, constituind aproximativ 422,66 ha, dintre care cele mai frecvente soiuri plantate în cadrul măsurii date, sunt Moldova – 55%, Sauvignon – 16%, Muscat – 9%, Arcadia – 7%, etc.
Au fost renovate şi construite sere pe o suprafaţă de 8,09 ha, dintre care 4,65 reprezintă cele construite şi 3,50 sere renovate.

S-a procurat tehnică şi echipament agricol – 1095 de unităţi. Reutilate şi modernizate 40 de ferme zootehnice, dintre care 15 ferme de bovine, 9 ferme de păsări, 7 ferme apicole, 6 ferme de porcine, 3 ferme de ovine.

În cadrul măsurii 7, Stimularea procurării animalelor de prăsilă şi menţinerii fondului lor genetic, au fost procurate animale în număr de 4963 de capete, preferinţă fiind acordată mioarelor şi caprinelor cu 2876 de capete şi scrofiţelor neînsămânţate 1215 capete din totalul menţionat.

Din punct de vedere numeric dar şi valoric, marea parte a fondului de subvenţionare a fost valorificat de producătorii mici şi mijlocii, dintre care Gospodării ţărăneşti în număr de 460 beneficiari, Societăţi cu Răspundere Limitată – 244 şi Societăţi pe Acţiuni – 53 de solicitanţi, Cooperative – 14, alte forme organizatoricojuridice – 14.

Republica Moldova a stabilit cote pentru producţia europeană care poate fi importată pe piaţa moldovenească. Astfel, după intrarea în vigoare a prevederilor Zonei de comerţ liber, anual în Moldova vor putea ajunge doar până la câte 4 mii tone de carne de porc şi de pui. Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, a vorbit despre aceasta la o întâlnire cu producătorii agricoli din Moldova, transmite IPN.

De asemenea, UE va putea importa în Moldova 1000 de tone de lactate şi 1700 de tone de produse procesate. Dulciuri vor putea fi importate în cantitate de 640 de tone, iar zahăr – 5400 de tone.

Cotele pentru UE au fost stabilite în funcţie de exportul făcut anterior pe piaţa moldovenească. Produsele europene vor ajunge treptat pe piaţa moldovenească. Aceste măsuri au scopul să protejeze producătorii autohtoni.

Dacian Cioloş a specificat că prevederile Acordului de Liber Schimb nu sunt bătute în cuie pentru totdeauna, pentru că există o clauză care prevede că odată la 3 ani acesta este revăzut şi pot fi modificate anumite aspecte. De asemenea, dacă o parte decide să renunţe la acest acord, o poate face oricând anunţând cu 6 luni înainte intenţia sa. „Însă UE nu are în istoria sa vreun caz ca un stat să renunţe la relaţiile comerciale cu Uniunea”, a subliniat comisarul european.

Oficialul a specificat că UE pentru prima dată a liberalizat total piaţa sa pentru vinul dintr-o ţară care nu este membru, doar Moldova a obţinut acest statut.