Locuitorii din Băcia, județul Hunedoara, România, și-au ridicat o stână eco în perimetrul unui fost grajd pentru viței. Oamenii și-au instalat panouri solare, au investit în reabilitarea drumului și și-au făcut singuri aducțiunea la apa potabilă. În plus, ciobanul împreună cu soția lui locuiesc într-un apartament ridicat special pentru ei, scrie republikaverde.ro.

Stâna ecologică aparține Asociației Bălțata Românească Băcia, formată din 40 de membri, și este situată la câțiva kilometri de satul Băcia. Asociația, care și-a început activitatea în 2005, a ales să își ridice stâna modernă și eco într-un fost CAP pentru viței. “Locația am ales-o în fosta tabăra de vară pentru tineretul bovin al CAP-ului, care era într-o stare deplorabilă. Am început de la zero”, a declarat pentru Ziarul Hunedoreanului Sorin Muntean, unul dintre acționarii asociației.

Atât pășunea, cât și strunga unde se mulg oile au atestat ecologic. “Ca să ne atestăm eco, ne trebuia un frigider în care să punem cheagul şi ca să tragem curentul până aici costa miliarde. Astfel am mers pe ideea de panouri solare de la care se alimentează interiorul stânii. Pentru apă caldă, în acest an am achiziționat instalația care produce apă caldă, printr-un boiler de 160 de litri”, a explicat Muntean. Pe lângă panourile solare, membrii asociației au investit în reabilitarea drumului, în aducțiunea de apă potabilă din magistrala care alimentează Deva, printr-o conductă lungă de doi kilometri.

Stâna eco are o brânzărie modernă, un beci unde se ține aceasta, un apartament pentru cioban și soția lui, care locuiesc permanet acolo, o cameră pentru ciobanul sezonier, o terasă de vară și un staul unde sunt adăpostite oile iarna. “Laptele, în funcție de numărul oilor, se aduce în brânzărie, se strecoară și se lasă la închegat între 40 și 100 de minute. Apoi se pune pe plită, unde se lasă cinci, șase ore până e gata telemeaua. După ce brânza e gata se pune în saramură de pe o zi e alta, să ia sare. Apoi se depozitează în butoi, cu sare, între rânduri. Totul sută la sută natural”, a detaliat ciobănița Ana Agapciuc.

Dacă Zona de comerţ liber dintre Moldova şi UE nu se va aplica în regiunea transnistreană, nu va exista nicio aşa-numită „blocadă”, deoarece comerţul între UE şi această regiune va continua în termeni ne-preferenţiali. Aceasta presupune aplicarea taxei conform clauzei naţiunii favorizate asupra bunurilor importate din regiune pe piaţa UE. Declaraţia a fost făcută de către Luc Devigne, negociator principal al EU pentru Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA) UE-Moldova, parte integrantă a Acordului de Asociere, care s-a întâlnit la Tiraspol cu Nina Ştanski, reprezentantul politic al părţii transnistrene, transmite IPN.

Potrivit unui comunicat de presă al Delegaţiei UE la Chişinău, vizita oficialului european în stânga Nistrului a avut ca scop de a discuta consecinţele DCFTA pentru regiune, în contextul semnării în viitorul apropriat şi a intrării provizorii în vigoare a acestuia ca parte a Acordului de Asociere. Aceasta a fost a treia vizită a lui Luc Devigne la Tiraspol pentru a oferi părţii transnistrene consultaţii informale la această temă. Însă nu a fost făcut nici un progres spre identificarea potenţialelor aranjamente în cadrul cărora întreprinderile economie transnistrene ar putea continua să beneficieze de accesul preferenţial pe piaţa UE în cadrul DCFTA.

Luc Devigne a specificat că DCFTA va înlocui regimul Preferinţelor Comerciale Autonome, care va fi suspendat în decembrie 2015 şi în cadrul căruia agenţii economici transnistreni se bucură în prezent de acces preferenţial pe piaţa UE. DCFTA oferă nu doar continuarea beneficiilor curente în cadrul regimului preferenţial, dar reprezintă o îmbunătăţire a accesului din prezent pe piaţa UE a bunurilor şi serviciilor din Moldova, în special pentru alimentele procesate şi produsele agrare.

Exporturile transnistrene în UE ajung până la 40%. Luc Devigne a subliniat că după încheierea regimului preferenţial, agenţii înregistraţi de Tiraspol vor putea să se bucure şi în continuare de accesul pe piaţa UE doar dacă Comitetul de Asociere, stabilit în cadrul Acordului de Asociere, va decide că DCFTA poate fi implementat în regiune, odată ce vor fi confirmate toate asigurările în acest sens din partea Moldovei, ţara fiind parte contractantă în cadrul acordului.

În vederea aplicării legale a preferinţelor comerciale extinse la agenţii economici din regiune, orice aranjament concretizat privind aplicarea DCFTA va trebui discutat de către cele două părţi, în Chişinău şi, respectiv, în Tiraspol. UE este pregătită să participe în acest proces.

În această săptămână vom avea parte de vreme ușor instabilă, iar temperaturile vor mai coborî cu câteva valori.

Nu scăpăm de ploi nici astăzi. Cerul va fi variabil, iar meteorologii prognozează precipitații pe întreg teritoriul țării. Vremea s-a răcit cu câteva grade, iar maxima zilei de astăzi va fi de +16 grade Celsius. Noaptea se vor înregistra +11 grade. Vântul va sufla mai intens, cu până la 12 m/s.

Marți norii se risipesc de pe cer și locul lor va fi luat de soare. Nu sunt prognozate ploi, iar temperaturile vor atesta o ușoară creștere. Ziua vom avea o maximă de +18 grade Celsius, iar noaptea vor fi 7 grade. Vântul va pierde din intensitate și va sufla moderat, cu până la 6 m/s.

Pentru ziua de miercuri, meteorologii anunță vreme frumoasă. Soarele va străluci întreaga zi pe cer, iar maximele vor continua să crească. Ziua vom avea +20 de grade Celsius, iar nopatea se vor înregistra +8 grade. Vântul va sufla moderat.

În a doua jumătate a săptămânii temperaturile vor crește până la +26 de grade Celsius, dar vom avea parte și de ploi.

Indicele volumului fizic al producției agricole în Moldova a crescut cu 7,4%, în trimestrul I, 2014, comparativ cu perioada similară a anului 2013.

Agenția „INFOTAG” comunică, cu referire la datele Biroului Național de Statistică, că sporul s-a datorat creșterii producției în sectorul zootehnic, care a avut o cotă de 99% în producția agricolă, în ianuarie-martie.

Astfel, producția de carne de vită și de pui (în greutate vie) a sporit cu 11,7%, până la 32,7 mii t. Totodată, la întreprinderile agricole s-a înregistrat o creștere a acesteia cu 20,5%, până la 14,3 mii t, iar în gospodăriile particulare – cu 5,3%, până la 18,4 mii t.

Producția de lapte de asemenea a crescut, cu 3,7%, constituind 76,9 mii t. Majoritatea absolută (93,9%) „se obține” din gospodăriile țărănești – 72,2 mii t (+1,8%), iar l-a întreprinderile agricole s-a atestat o sporire bruscă, cu 45,7%, până la 4,7 mii t.

S-a înregistrat o descreștere în producția de ouă, cu 7,4% – până la 104,3 mil. Dintre acestea, 63,4 mil. s-au obținut la fabricile avicole (-15,2%), care reduc producția din cauza lipsei piețelor de desfacere și, ca urmare, a prețurilor mici în republică. La populație se atestă o creștere de 8,1%, până la 40,1 mil. bucăți.