Exportul de băuturi alcoolice a crescut, chiar dacă Rusia ne-a pus embargou

0

Republica Moldova a exportat în anul 2013 produse alcoolice în valoare totală de 226,7 milioane de dolari SUA, cu 7,6 la sută mai mult faţă de anul precedent, informează Moldpres cu referire la date ale Biroului Naţional de Statistică.

Livrările pe pieţele externe au crescut în pofida embargoului instituit de Federaţia Rusă, din 10 septembrie, la importul de vinuri moldoveneşti pe piaţa rusă. În consecinţă, livrările de băuturi alcoolice din Moldova în Rusia s-au redus în 2013 cu puţin peste un sfert faţă de anul 2012.

Statisticile oficiale relevă o schimbare în topul celor mai importante pieţe de desfacere pentru băuturile alcoolice moldoveneşti. Astfel, în anul trecut pe prima poziţie s-a clasat Belarus după o creştere cu 15 la sută a importurilor de producţie alcoolică din Moldova, la o valoare de 23,4 milioane de dolari SUA. Pe poziţia a doua a coborât Federaţia Rusă.

Printre principalele destinaţii pentru livrările de băuturi alcoolice au fost şi Ucraina, Kazahstan, SUA, Georgia, Polonia, Cehia şi România. Cele mai mari creşteri ale exporturilor din R. Moldova s-au înregistrat pe pieţele din Ucraina (+39,6 la sută), Georgia (+75,6%), Cehia (+69%).

SUBVENȚII AGRICOLE 2014. Tot ce trebuie să știi pentru accesarea banilor

0

Pentru anul 2014, a fost aprobat Fondul de subvenționare, în mărime de 500 mln. lei, care urmează a fi utilizat pentru 10 măsuri de sprijin.

Ziariștii de la publicația Timpul au întocmit un plan de recomandări și informații utile pentru fermierii care vor să obțină finanțări pentru afacerile lor.

Astfel, pentru a putea beneficia de subvenții trebuie să țineți cont de următoarele:

Condițiile de eligibilitate

Anul curent își pot depune dosarul toți producătorii agricoli care sunt înregistraţi, activează şi realizează investiţia pe teritoriul controlat de autorităţile R. Moldova, inclusiv pe teritoriul raionului Dubăsari situat după traseul Râbniţa-Tiraspol şi, care nu se află în proces de insolvabilitate.

De subvenţii beneficiază producătorul agricol care:

– a efectuat investiţia ce corespunde obiectivelor şi domeniilor de acţiune aferente fiecărei măsuri de sprijin financiar;

– a efectuat investiţia în orice localitate a ţării, cu excepţia or. Chişinău şi or. Bălţi;

– nu au efectuat investiţia în totalitate din grant;

– este deţinător legal al bunului imobil în/pe care se efectuează investiţia şi proprietar al bunurilor imobile ce constituie obiect al investiţiei. Pentru terenurile agricole în scopul sădirii unor plantaţii multianuale, termenul de arendă va fi de cel puţin 15 ani, iar pentru terenurile agricole destinate înfiinţării plantaţiilor de arbuşti fructiferi, a plantaţiilor de culturi aromatice, inclusiv pentru construcţia serelor, solariilor, tunelurilor, termenul de arendă nu va fi mai mic de 5 ani;

– nu are restanţe la achitarea impozitelor şi taxelor faţă de bugetul public naţional.

Cererea și actele necesare pentru obținerea subvențiilor

Pentru obţinerea subvenţiilor sunt necesare următoarele documente:

– cererea-tip de acordare a sprijinului financiar pentru măsura respectivă, care va conţine numerele cadastrale ale bunurilor imobile în/pe care se efectuează investiţia sau, după caz, numărul şi data înregistrării în primărie a contractelor de arendă, cu anexarea extrasului din registrul primăriei de evidenţă a contractelor de arendă;

– copia de pe certificatul de înregistrare, cu anexarea declaraţiei de constituire, pentru gospodăriile ţărăneşti;

– planul de afaceri elaborat pentru o perioadă de cel puţin 3 ani;

– declaraţia pe propria răspundere privind veridicitatea datelor şi a documentelor prezentate;

– documentul care atestă pregătirea profesională în domeniul ce vizează investiţia, sau în domeniul economic, doar pentru producătorii agricoli – persoane juridice;

– certificatul ce atestă faptul că producătorul agricol este membru al unei asociaţii profesionale de profil şi/sau al unei organizaţii profesionale pe produs;

– copia de pe raportul financiar pe anul precedent celui de gestiune pentru persoanele juridice, cu excepţia producătorilor agricoli înfiinţaţi în anul 2014;

– copia de pe acordul de reeşalonare a datoriilor, încheiat în modul stabilit, în cazul existenţei datoriilor la achitarea impozitelor şi taxelor faţă de bugetul public naţional;

– alte documente suplimentare aferente fiecărei măsuri de sprijin.

Depunerea și examinarea cererilor de acordare a subvenției

Toate cererile de acordare a subvenției, însoțite de actele aferente, se depun la Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, prin intermediul secțiilor serviciilor teritoriale din raza de amplasare a proiectului investițional, care sunt 10 la număr, cu acoperire pe întreg teritoriul republicii.

În decurs de 10 zile, din momentul recepționării cererii, dosarele sunt trimise la oficiul central. Direcția administrare și control în decurs de 10 zile lucrătoare, va efectua verificarea calității dosarelor prezentate, corespunderea lor criteriilor de eligibilitate, cu transmiterea ulterioară:

– Spre autorizare, în cazul cererilor mai mici de 400 mii lei;

– Inspecții suplimentare, în cazul dosarelor ce depășesc suma de 400 mii lei, iar în cazul cererilor pentru înființarea plantaților multianuale – 200 mii lei.

Totodată, pot fi supuse inspecţiilor suplimentare la decizia directorului Agenţiei şi cererile în privința cărora există dubii asupra corespunderii obiectivelor şi domeniilor de acţiune sau veridicității actelor depuse.

Perioada de depunere a cererii de sprijin este 1 martie 2014 – 31 octombrie 2014

Notă: Producătorii agricoli care, în perioada 2010-2014, au prezentat date neveridice şi documente false în vederea obţinerii subvenţiei sau au admis înstrăinarea investiţiei, casarea, defrişarea plantaţiilor multianuale supuse subvenţionării, conform perioadelor de timp specificate în prezentul Regulament, sunt obligaţi să restituie imediat suma subvenţiei, cu includerea acestora în Lista de interdicţie a producătorilor agricoli.

Măsurile de sprijin, 2014

Măsura 1. Stimularea creditării producătorilor agricoli de către instituţiile financiare, inclusiv de către asociaţiile de economii şi împrumut.

Măsura 2. Stimularea asigurării riscurilor de producţie în agricultură.

Măsura 3. Stimularea investiţiilor pentru înfiinţarea plantaţiilor multianuale, inclusiv sisteme antiîngheţ şi instalaţii antigrindină, defrişarea plantaţiilor multianuale supuse casării şi promovarea producţiei vitivinicole.

Măsura 4. Stimularea investiţiilor pentru producerea legumelor pe teren protejat (sere de iarnă, solarii, tuneluri).

Măsura 5. Stimularea investiţiilor pentru procurarea tehnicii şi utilajului agricol, precum echipamentului ce formează sisteme de irigare.

Măsura 6. Stimularea investiţiilor pentru utilarea şi renovarea tehnologică a fermelor zootehnice.

Măsura 7. Stimularea procurării animalelor de prăsilă şi menţinerii fondului genetic al acestora.

Măsura 8. Stimularea investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii postrecoltare şi procesare.

Măsura 9. Stimularea consolidării terenurilor agricole.

Măsura 10. Stimularea irigării terenurilor agricole.

Sursa: Timpul.md

Automatele de comercializare a laptelui crud cuceresc Europa. Cum funcționează afacerea

0

Laptele crud comercializat prin automate speciale atrage o clientelă europeană generoasă pe zi ce trece. Susținătorii de peste ocean ai acestui tip de produs deja se uită cu invidie la colegii lor de pe bătrânul continent.

Orientarea europenilor către automatele de comercializare a laptelui crud nu este o noutate. Asemenea aparatură de distribuție în sistem en-detail a laptelui crud, nepasteurizat, poate fi găsită peste tot în Franța, Croația, Elveția, Austria, Olanda și realmente mai în toate zonele Italiei.

Într-o postare publicată pe portalul TakePart.com, Rebecca McCray, bursier Fulbright care studiază sistemul de justiție penală în Slovenia, a scris un articol despre un business de acest tip care manageriază plasarea de automate de lapte în zona de periferie a Ljubljanei.

Acolo, producătorul de lapte Marko Bitenc realimentează automatul cu lapte proaspăt o dată pe zi. Deoarece el deține și întreține automatul, nu există niciun intermediar între fermier și consumator, ci doar câteva butoane și furtune speciale aseptice.

Lactomatele (mlekomats), așa cum sunt denumite ele în Slovenia, permit păstrarea câtorva dintre cele mai importante măsuri de siguranță alimentară. Spre exemplu, dacă temperatura laptelui urcă peste limita impusă a Administrația slovenă pentru Alimentație și Siguranță, vânzările se opresc automat, iar telefonul lui Bitenc emite un avertisment sub formă de mesaj-text. O lampă cu ultraviolete deja pornește și sterilizează furtunele dedicate alimentării automatului.

McCray pur și simplu iubește automatele, ca modalitate sigură de achiziționare a laptelui crud, produs local și achiziționat cu numai cu un euro pe litru.

„Laptele vândut prin lactomat nu are nicio legătură cu omologul său american. Deja începe să fie ˝normal˝ ca laptele american să aibe o culoare albăstruie și să se asemene mai mult cu apa. Mi-e ciudă că mai scap uneori pe jos chiar și câte o picătură din laptele de la lactomat”, scrie americanca pe portalul amintit anterior.

Wake Up World, EcoWatch și NaturalNews au utilizat povești precum cea a Rebeccăi pentru a ilustra diviziunea dintre atitudinile europene și cele nord-americane vizavi de lactatele nepasteurizate. Șapte state din SUA și mai toate din Canada interzic vânzarea de lapte crud, din cauza potențialului de diseminare în rândul populației a unor boli, cum este și cazul listeriozei. În alte state, vânzarea lactatelor crude impune un efort serios din partea fermierilor, efectiv de a «naviga în ape repezi» în ceea ce privește legislația. Un pas greșit generează raiduri în ferme de genul arestărilor din firme, procese dure și chiar închisoare.

Don Schaffner, un profesor de științe alimentare din cadrul Rutgers Univeristy, nu vede cum automatele de lapte ar putea înlătura riscurile inerente ingerării de lapte crud. „Cu siguranță este bună ideea de a avea un automat de lapte care oprește vânzările dacă temperatura crește”, a comentat acesta pe e-mail, „cu toate acestea, anumiți patogeni cum este și cazul L. Monocytogenes poate crește și la temperaturi de nivelul refrigerării”.

Într-adevăr, elementele de control au descoperit doi patogeni într-un aparat de lapte din nordul Italiei.

Cu toate acestea, susținătorii laptelui crud comercializat prin automatele plasate în Europa (printre care și McCray) nu văd în aceste lactomate o sursă de eliminare a riscurilor, ci mai degrabă o șansă de a-și asuma aceste riscuri și de a savura gustul unui lapte crud, doar prin apăsarea unui buton.

Afacerea cu lapte crud în România

În 2012, Cristian Lungu, un fermier de peste Prut, era să intre în faliment din cauza unui preț de 3,2 lei (românești) litrul de lapte crud comercializat prin automatele sale de lapte.

Cristian Lungu este un crescător de vaci de lapte cu reală viziune de business. În 2012, acesta avea curajul să spună că păstrează prețul laptelui la 3,2 lei litrul de lapte crud vândut prin lactomatele sale, chiar dacă unora acesta li se părea unul destul de mare. Chiar și așa, 3,2 lei în 2012 era să-l bage pe fermier în faliment. În Slovenia nu se plânge însă nimeni că achiziționează de la mlekomate laptele cu un euro pe litru. Cel puțin nu americanca.

Fermierul explica la sfârșitul lui 2012 pentru Recolta.eu că, din acest preț de 3,2 lei pe litru, se putea face profit… însă cu ceva timp în urmă. Tocmai din acest motiv a și putut achiziționa trei dozatoare specializate, de genul celor deținute de Bitenc.

În 2013, Cristian Lungu deținea 32 de bovine Holstein și o suprafață arabilă în lucru de 48,9 ha, din care 12 ha aflate în proprietate. Conform ultimelor calcule, Cristian Lungu a investit în ferma sa din comuna Dascălu peste 200.000 de euro.

Sursa: Recolta.eu

METEO. Cum va fi vremea în primele zile din aprilie

0

Începem săptămâna cu vreme frumoasă și maxime generoase. Meteorologii prognozează pentru astăzi cer senin și însorit. Maxima zilei va fi de +19 grade Celsius. În orele nocturne se vor atesta +4 grade. Vântul va sufla moderat, cu până la 8 m/s.

Marți, vremea nu se schimbă radical. Cerul va fi acoperit de câțiva nori trecători, iar soarele ne va încălzi cu razele sale jucăușe. Temperaturile mai coboar câteva valori și vom avea o maimă de +16 grade Celsius. Noaptea se vor atesta +7 grade. Vântul din nou s eva înteți și va sufla cu până la 12 m/s.

Miercuri vom avea parte de vreme stabilă și frumoasă. Cerul va fi variabil și însorit, iar maxima zilei va fi de +16 grade. Noaptea se vor înregistra +6 grade. Vântul va sufla moderat, cu până la 10 m/s.

Potrivit prognozelor Serviciului Hidrometeorologic de Stat, în a doua parte a săptămânii vreme va fi instabilă. Vom avea averse slabe, iar temperaturile vor coborî ușor.

Rusia vrea să facă din Crimeea un ˝paradis agricol˝

0

Federația Rusă are planuri mari legate de viitorul teritoriului nou anexat. Crimeea va primi un statut economic special, urmând ca pe teritoriul peninsulei să fie dezvoltate în special turismul și agricultura, anunță postul Radio Mayak.

De asemenea, ministerul agriculturii din Rusia anunța optimist zilele trecute că „adăugarea” recentă a Peninsulei Crimeea la teritoriile țării va însemna un plus de 2 milioane de tone de cereale la producția totală a țării în acest an. Ministerul se așteaptă ca producția totală de cereale din Rusia să se ridice la 97 de milioane de tone.

De ce optimist? Pentru că ultima dată când Crimeea a avut o asemenea producție de cereale a fost în anul 2011 – anul trecut regiunea a produs doar 800.000 de tone de cereale, iar în anul 2012 – 900.000 de tone.

Agrobroker.ro scrie că nu doar producția de cereale este domeniul în care Rusia se pregătește de schimbări în Crimeea – guvernul rus a și pregătit un program preliminar de dezvoltare a regiunii în domeniile turismului, producției de vin și de carne.

Investitorii plănuiesc să atragă fonduri de până la 5 miliarde USD în regiune, iar din această sumă circa 1 miliard USD va fi dedicată dezvoltării producției de carne. Suma va fi alocată în următorii trei-patru ani.

Industria cărnii din Crimeea este și în momentul de față un sector relativ puternic. Anul trecut regiunea a produs 180.000 de tone de carne, circa 3% din producția totală a Ucrainei. Industria cărnii de pasăre este cea mai dezvoltata în regiune: aproximativ 8% din producția totală de carne de pasăre din Ucraina a anului 2013 a fost produsă în Crimeea.

Crimeea va primi statutul de „zona economică specială”, iar experții locali vor primi stimulente puternice pentru dezvoltarea sectorului cărnii de porc din zonă. Experții avertizează, însă, că acest pas ar atrage o bună parte din investițiile în industria cărnii din celelalte zone ale Rusiei, ceea ce ar putea încetini dezvoltarea acesteia.

Lucrările de primăvară – muncă în zadar din cauza scumpirilor

0

Pentru Constantin Percembli primăvara a venit cu noi griji privind lucrările de primăvară despre care spune că sunt exagerat de costisitoare, iar munca agricultorilor din această perspectivă este una sisifică.

Agricultorul din Găvănoasa, Cahul, spune că dragostea față de agricultură este una dulce-amăruie din cauză că an de an se confruntă cu scumpiri nejustificate, care taie tot mai mult din dorința de a produce ceva. Constantin Percembli deține 300 de hectare care vor fi cultivate cu porumb, orz, grâu și floarea-soarelui, dar și zece hectare de livadă cu piersici.

Peste cinci mii de lei pentru un hectar

„Pe spatele agricultorului este pusă cea mai grea povară, cea a scumpirii combustibilului și a valutei străine. Numai pentru combustibil cheltuiesc vreo patru sute de lei la hectar, iar ierbicidele și semințele se vând în euro. De exemplu, un sac de semințe de floarea-soarelui, care ajunge pentru 2,5 ha, îmi golește buzunarele de 140 de euro, plus cheltuiesc pentru ierbicide vreo 70 de euro la hectar. Nu mai vorbesc că trebuie să-l plătești pe cel care prelucrează terenul și alte necesități care apar cu nemiluita, iar prețurile sunt parcă din altă lume. Dacă aș spune o cifră, ar fi de peste cinci mii de lei pentru efectuarea lucrărilor de primăvară pentru un hectar”, a explicat Constantin Percembli.

Munca sisifică

Agricultorul spune că livada îi aduce și mai multe bătăi de cap, numai pentru stropirea acesteia cheltuiește vreo 18 mii de lei. Cheltuielile mari, prețurile mici la piersici și lipsa pieței de desfacere i-au făcut pe mai mulți prieteni să defrișeze livezile, iar acum nea Constantin spune că a rămas printre puținii care cred că vor câștiga bănuți din livada de piersici. „Cum vine primăvara, alergăm ca furnicuțele să găsim bani pentru a investi, dar cu ce ne alegem? Vindem floarea-soarelui cu trei lei și nici măcar nu ne acoperim cheltuielile pe care le facem la această etapă, dar câte mai sunt… Lucrările de primăvară pentru agricultori sunt, de fapt, o muncă sisifică”, consideră Constantin Percembli.

„Ne trebuie o mână de ajutor”

Dezamăgit de faptul că iar trebuie să contracteze credite și de prețurile mari, agricultorul arată cu degetul la autorități. „În România se dau câte 200 de euro pentru prelucrarea unui teren agricol și așa cred și eu că ne-am descurca. Autoritățile se implică peste tot, iar noi nici nu avem acces la finanțare. De când spun că o bancă țărănească ce ar oferi credite la măcar 5% ar fi ca o gură de aer pentru fermieri. Ar apărea pofta țăranului pentru pământ, tinerii nu ar mai fugi din sat peste hotare dacă ar vedea că ar fi convenabil. Ne trebuie o mână de ajutor”, susține fermierul din Găvănoasa.

Constantin Percembli spune că este greu să mergi înainte și să faci agricultură când prețurile la combustibil, dar și ieftinirea leului lovesc direct în agricultori.

MAIA recomandă tehnologii noi și produse autohtone

Reprezentanții Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) spun că în cazul lucrărilor la terenurile agricole este necesar ca fermierii să se orienteze spre utilizarea tehnologiilor de conservare a energiei. „Majoritatea statelor nu oferă subvenții sau fonduri directe agricultorilor pentru cheltuielile de combustibil. Doar în Germania există politica de stabilire a prețurilor preferențiale la combustibil pentru agricultori, însă este vorba de un tip de motorină special utilizat în cazul tractoarelor. Agricultorii trebuie să se orienteze spre utilizarea tehnologiilor de conservare a energiei”, a declarat responsabilul din cadrul MAIA, Ivan Guci.

Referitor la prețul în euro pentru semințe și erbicide, Ivan Guci spune că ele sunt valabile în cazul produselor de import. „Agricultorii au tendința de a aduce pe piața europeană semințe care se adaptează mai greu la condițiile climaterice de la noi. De exemplu, în cazul porumbului, noi avem semințe foarte productive și rezistente, de o calitate înaltă. De aceea cred că agricultorii pot găsi un spectru larg de semințe la noi calitative la prețuri avantajoase în lei”, a explicat reprezentantul MAIA.

Potrivit datelor ministerului, în acest an urmează să fie însămânțate 850 de mii de ha de terenuri agricole dintre care 481 de mii cu cereale și leguminoase, 313 mii de ha – culturi tehnice, 56 de mii de ha – culturi furajere. Asigurarea cu semințe este practic acoperită în acest an în proporție de 100%.

Menționăm că, pentru faptul că vor lăsa terenurile agricole în paragină, agricultorii ar putea fi amendați cu sume de până la trei mii de lei, iar în cazul firmelor agricole suma ajunge și la zece mii de lei.

Virginia Nica // Ziarulnational.md

Polonia investește milioane de euro într-un centru de dezvoltare rurală în țara noastră

0

Un centru de dezvoltare rurală va apărea în Moldova cu susţinerea financiară a Poloniei. Pentru anul 2014 urmează să se ofere 2 milioane de euro, ca ulterior suma să crească. Despre aceasta a comunicat premierul Iurie Leancă, la conferinţa de presă după întrevederea cu premierul polonez, Donald Tusk, care efectuează o vizită în Moldova, transmite IPN.

Premierul moldovean a menţionat că apreciază disponibilitatea polonezilor de a deschide în Moldova un astfel de centru. „Pentru anul viitor este planificată suma de 8 milioane de euro, iar în perioada 2016-2020 din banii polonezi şi din alte surse se vor aduna cel puţin 20 de milioane de euro”, a comunicat premierul.

De asemenea, Polonia oferă un ajutor de 132 de mii de euro televiziunii publice din Moldova pentru renovarea unui platou de ştiri. Premierul Iurie Leancă a mai spus că a discutat cu omologul său polonez despre posibilitatea alocării unui împrumut în condiţii foarte bune pentru a susţine dezvoltarea zootehniei şi sectorului legumicol din Moldova.

Premierul Poloniei, Donald Tusk, a spus că UE apreciază eforturile făcute la Chişinău pe calea europeană. „Această cale merită parcursă. Şi Polonia, şi Moldova, şi Ucraina, aveau la începutul anilor 90 aproape acelaşi venit pe cap de locuitor, acum în Polonia creşterea este mult mai mare”, a constatat oficialul. Astăzi Polonia este unul dintre cei mai mari exportatori de produse agricole şi aceasta se datorează banilor europeni care au ajutat ţara să-şi dezvolte sectorul agricol.

Donald Tusk a menţionat că moldovenii şi-au ales independent calea europeană şi nu vor fi niciodată presaţi de UE să facă anumite alegeri. Oficialul a mai spus că statele din UE pot fi sigure de faptul că o ţară vecină nu o va şantaja sau impune să facă anumite alegeri. Făcând referire la situaţia din Ucraina, la invazia armatei ruseşti în Crimeea, motivată de ruşi prin intenţia de a-şi proteja conaţionalii din peninsulă, Donald Tusk a subliniat că minorităţile naţionale nu sunt nicăieri la fel de protejate ca în UE.

Oficialul polonez a adăugat că a fost deschisă calea moldovenilor spre UE. Din luna mai, moldovenii vor beneficia de regim liberalizat de vize, iar în luna iunie urmează să fie semnat Acordul de Asociere dintre Moldova şi Uniunea Europeană. Premierul polonez speră că Moldova va obţine foarte curând şi statutul de ţară-candidat la UE. Totul depinde de cât de determinată va fi conducerea de la Chişinău de a se apropia de UE, a conchis premierul polonez.

VIDEO. Fermierii nimicesc albinele folosind erbicide și pesticide

0

O problemă care la prima vedere pare neînsemnată ar putea schimba fața agriculturii moldovenești. Este vorba despre erbicidele și pesticidele cu care sunt stropiți copacii și terenurile agricole. Puțini agricultori realizează că aceste otrăvuri omoară albinele, care tocmai în perioada de înflorire adună polen.

Deși avem o lege care protejează albinele, aceasta nu este respectată de fermieri. Conform reglementărilor, se interzice stropirea culturilor în timpul înfloririi, iar fermierii sunt obligați să anunțe preventiv apicultorii despre prelucrarea chimică a terenurilor.

Statul ar trebui să vină cu reglementări mai clare în această direcție, în contextul în care țara noastră are acum o treime din numărul de albine pe care le avea în anii 80. Numărul de familii se cifrează la 150 de mii, pe când necesarul pentru o polenizare eficientă a culturilor şi florilor spontane este de 450-500 de mii.

Dacă se continuă în același ritm, riscăm să rămânem cu și mai puține albini. Cu toții știm despre impactul pe care îl au albinele asupra agriculturii și cât de important este ca polenizarea să se facă la timp.

Autoritățile spun că o ieșire din situație ar fi ca toți apicultorii să-își procure pașaport de stupină, cu alte cuvinte – permis de amplasare a stupilor pe un anumit teren. 

Un pașaport de stupină costă 150 lei și se eliberează pe termen nelimitat.

Urmăriți mai jos un reportaj realizat de echipa postului local de televiziune de la Basarabeasca, unde zilele trecute a fost organizat un seminar la care au participat fermierii din raion.

[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=IebtQZJKFxk” width=”600″ height=”300″]

Asociațiile de producători s-au plâns Ministerului Economiei pe rețelele de supermarkete

0

Modalitățile de acces a produselor moldovenești în supermarkete au fost discutate în cadrul unei ședințe cu participarea producătorilor locali și ai reprezentanților rețelelor de comerț din Moldova, convocată de viceministrul Economiei, Octavian Calmâc.

Reprezentanții mai multor asociații de producători s-au plâns că unele rețele de supermarkete practică diverse taxe discriminatorii, cum ar fi taxa de intrare, taxa de prezență, taxa de raft, taxa de colț de raft, plata pentru acțiuni de marketing, etc. Totodată, unele magazine își achită furnizorii de produse tocmai peste 30-45 de zile, în această perioadă fiind livrate până la 5 loturi de produse, iar astfel producătorii creditează rețeaua de comerț.

La rândul lor, reprezentanții rețelelor de comerț au invocat incapacitatea unor producători moldoveni de a asigura livrarea continuă a produselor în cantitățile necesare, prețul ridicat, calitatea produselor sau ambalarea necalitativă a acestora și alte probleme care îi fac să prefere produsele importate.

„Producătorii au, pe lângă obiectivele strict economice, și o povară socială, ei creând și menținând locuri de muncă în Moldova. Deaceea, față de piața internă trebuie să avem o atitudine corectă și să promovăm produsele autohtone acolo unde există posibilitatea, și nu să le substituim cu produse similare din import˝, a declarat Octavian Calmâc. Vom propune anumite norme de reglementare care să satisfacă toate părțile interesate, a spus viceministrul Economiei.

În cadrul ședinței s-a convenit că Ministerul Economiei va colecta, timp de două săptămâni, propunerile tuturor părților interesate și va elabora modificări la legislație care să conțină atât componenta de reglementare, cât și de supraveghere și sancționare a contravențiilor. Octavian Calmâc a menționat că propunerile legislative au la bază experiența internațională, cum ar fi codul de bune practici în comerț, normele de achitare ale bunurilor preluate spre comercializare, dreptul statului de a anula orice taxă suplimentară introdusă de comercianți sau introducerea reglementărilor ce impun alocarea unei cote de raft destinată produselor locale.

Totodată, viceministrul Economiei a făcut apel către producători să-și îmbunătățească structura costurilor pentru a fi mai competitivi în raport cu produsele de import, și să aloce mai multe resurse pentru acțiuni de promovare a produselor.