Embargoul rusesc asupra produselor de carne de porc din UE rămâne un subiect de interes la nivel mondial. Totuşi, dezbaterile intense nu au afectat preţurile pentru carnea de porc ce au rămas la un nivel stabil în ultima săptămână. 

Scăderea cantităţilor de carne de porc sacrificate în Spania este un semnal că mai există carne pe piaţă şi că cererea pentru livrare rapidă este în creştere. Prin urmare, şi preţurile rămân la acelaşi nivel. O creştere de preţ de un cent pe kg de carne a fost raportată în Franţa.

Preţurile stabile au fost raportate şi în Germania, Olanda şi Austria. Probleme se pare că întâmpină industria de prelucrare a cărnii. Totuşi situaţia nu este atât de gravă pentru că ei găsesc resurse pe piaţă pentru a-şi acoperi necesarul.

Totuşi, locuitorii Belgiei sunt mai puţin optimişti întrucât producătorii din această ţara trebuie să facă faţă unei scăderi de preţ cu până la 4 cenţi. După ce preţurile Danemarca nu au respectat trendul de ieftinire, în ultimele doua săptămâni s-a raportat o scădere de preţ de 7 cenţi.

Săptămâna trecută au avut loc mai multe întâlniri între reprezentanţi ai UE şi Rusia. Sergey Dankwert, directorul Autorităţii Sanitar-Veterinare din Rusia, a acuzat autorităţile UE că nu au luat suficiente măsuri pentru a preveni răspândirea virusului.

De cealaltă parte, reprezentanţi ai autorităţilor din Olanda, Danemarca şi Franţa au avut, la rândul lor, întâlniri cu oficiali ruşi. Aceste intrevederi au crescuta şansele ţărilor de a relua exporturile către Rusia. Din nefericire, acest efort de grup nu a primit aprobarea UE pentru că a slabit puterea de negociere a UE în faţa Rusiei.

//recolta.eu

În 2013 agricultura a avut o creştere fără precedent în ultimii ani, de 38,3 %, fapt ce a permis să avem o creştere economică de 8% în locul celor 4% prognozate. Potrivit ministrului Vasile Bumacov, creşterea în sectorul agricol s-a datorat nu doar condiţiilor climatice bune, dar şi datorită investiţiilor şi a tehnicii şi utilajului performant folosit, dat fiind că numărul de agricultori a rămas practic acelaşi. Agricultura a contribuit în 2013 cu 41% din volumul exporturilor, în ciuda embargoului la vinuri. 

Mai mulţi bani pentru subvenţionarea agricultorilor

Fondul de subvenţionare a ajuns în acest an la 500 de mil.lei faţă de 400 de mil. lei cu un an în urmă, astfel că au crescut accentuat cotele la subvenţionare. Agricultorii care intenţionează să înfiinţeze livezi de vişin, cireş, caişi, pruni şi piersici vor benefica de subvenţii în valoare de la 20 de mii la 30 de mii de lei pentru fiecare hectar. La înfiinţarea plantaţiilor de arbuşti fructiferi agricultorii vor primi subvenţii de la 50 de mii de lei la hectar.

S-a mărit subvenţia şi pentru agricultorii care vor defrişa plantaţii multianuale de la trei mii la cinci mii de lei la hectar. În ceea ce priveşte stimularea investiţiilor pentru producerea legumelor pe teren protejat: sere de iarnă, solarii, tuneluri, subvenţiile se majorează până la 70% pentru grupuri de producători şi cu 60% pentru producători agricoli individuali.

Pentru stimularea lucrărilor de irigare a terenurilor agricole se măresc subvenţiile cu până la 50 la sută, iar în vederea stimulării investiţiilor pentru utilarea şi renovarea tehnologică a fermelor zootehnice, fermele de bovine vor fi subvenţionate cu până la 60%, iar cele de ovine cu până la 50%. În acest an vor beneficia de subvenţii şi piscicultorii.

Ţinând cont de prioritatea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare de a susţine dezvoltarea agriculturii post-recoltare, casele de ambalare amplasate în localităţile rurale, inclusiv în extravilanul oraşelor, reşedinţele consiliilor raionale, valoarea subvenţiei va fi de 50 %, în timp ce plafonul va fi majorat de la 2,5 milioane până la 4,5 milioane de lei.

Cei care vor consolida terenurile agricole, formând un singur imobil, vor beneficia de subvenţii adiţionale pentru costurile lucrărilor cadastrale. Tinerii agricultori vor primi cu 10% mai mult în cadrul măsurilor de subvenţionare. Ministrul agriculturii afirmă că raioanele din nordul Moldovei nu sunt acelea care iau cele mai multe subvenţii, iar acestea nu se distribuie teritorial sau după forma de organizare, ci în funcţie de potenţial.

Credite accesibile pentru agricultură

Ministrul agriculturii afirmă că în acest an vor fi suficiente surse de creditare, iar dobânda cu care se vor oferi credite va fi accesibilă pentru toţi. Vasile Bumacov doreşte ca dezvoltarea agriculturii să fie mai dinamică, iar pentru aceasta ar fi necesar să se rezolve problemele ce ţin de aplicarea unui mecanism de garantare a gajului. Astăzi lipsa gajului sau cerinţa băncilor ca acesta să constituie până la 300% din valoarea creditului este cel mai mare impediment în dezvoltarea sectorului, iar dacă vorbim de tinerii agricultori, asigurarea creditului cu gaj devine o misiune imposibilă.

„Ministerul agriculturii, în colaborare cu organizaţiile care reprezintă producătorii agricoli, trebuie să descoperim potenţialii beneficiari pentru diverse proiecte finanţate din surse interne şi externe. Fiindcă ne vom trezi cu fonduri financiare şi nu vom avea beneficiari. Dacă agricultura este prezentată ca o sperietoare atunci nimeni nu doreşte să investească în această ramură. Business-ul agricol este riscant, dar este şi unul bun. Subvenţii doreşte toată lumea, dar ea nu este o modalitate de binefacere, este un mecanism prin care statul îşi promovează politicile şi o face acolo unde crede că domeniul are viitor”, subliniază ministrul agriculturii.

Contrar unor zvonuri, Vasile Bumacov afirmă că în prezent nu există o luptă pentru finanţareBumacov afirmă că în prezent nu există o luptă pentru finanţare. „În unele ramuri trebuia să fie calculat procentul pentru subvenţii, fiindcă erau mai mulţi doritori decât suma oferită pentru acea măsură de subvenţionare, pe când alte resurse nu au fost asimilate în totalitate, fiindcă nu există suficiente dosare depuse. Procedurile de subvenţionare au fost simplificate la maximum. Dar mai întâi trebuie să existe dorinţa să faci un business şi mai apoi să fie ajutorul. Altfel Ministerul agriculturii ar trebui să meargă prin sat şi să întrebe oamenii dacă nu doresc nişte bani”, spune Bumacov.

Vom avea o reţea de pieţe de produse agroalimentare

Întreaga reţea va fi concentrată, în primul rând, în punctele strategice, pieţe angro, vamă. Finanţarea se va face din partea Băncii Europene de Investiţii, în cadrul proiectului „Republica Moldova grădina de fructe a Europei”. Acesta este al doilea proiect al Băncii Europene de Investiţii şi reprezintă filiera horticolă. În cadrul proiectului care are un buget de 100 de milioane de euro, este prevăzută construcţia Centrului agroalimentar Chișinău pe o suprafaţă de 33 ha, în regiunea şoselei Balcani, două pieţe regionale şi 4-5 la nivel de sat. 

„Proiectarea Centrului agroalimentar Chișinău a fost finalizată şi iniţial aici se vor vinde fructe, legume iar mai apoi peşte, flori etc. Vor fi sortate şi ambalate diverse produse agricole, care vor fi mai apoi vândute”, a adăugat ministrul agriculturii.

Până la sfârşitul acestui an va fi lansată construcția Centrului agroalimentar Chișinău şi a reţelei de pieţe de comercializare şi acumulare a acestor produse.

Iniţial se propunea ca Centrul agroalimentar Chişinău să fie construit în apropiere de Universitatea Agrară încă în 2010. Contribuţia statului ar fi fost terenul, iar investitorilor le revenea sarcina de a construi depozitele frigorifice de diferite capacităţi, dotate cu echipamente pentru operaţiuni post-recoltare. Scopul centrului era asigurarea pentru piaţa internă şi pentru export a unor produse agroalimentare calitative, sortate, spălate, împachetate şi păstrate în frigidere speciale. Totuşi, proiectul a fost tărăgănat din lipsă de bani şi din cauza disputelor judiciare legate de terenul pe care urma să fie amplasată această piaţă.

Autor: Vlad Vasilcov//Sursa: Eco.md

Astronauţii ruşi au reuşit să recolteze legume din mini-grădina aflată la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), oamenii de ştiinţă susţinând că legumele sunt perfect comestibile. 

Astronauţii au cultivat legume japoneze şi grâu pitic, ale cărui grăunţe sunt de o calitate excelentă, arată Margarita Levinskih, cercetătoare la Institutul pentru probleme biomedicale al Academiei de Ştiinţe din Moscova. Ei vor să cultive anul viitor orez, roşii şi ardei în sera de pe ISS, care trebuie însă să fie reparată pentru a fi operaţională, potrivit agenţiei RIA Novosti.

Aceste culturi vor completa alimentaţia astronauţilor în timpul misiunilor, dar se va şi verifica, prin ele, dacă plantele astfel obţinute suferă modificări de ordin genetic în spaţiu. În prezent, ISS este aprovizionată regulat cu hrană de pe Pământ. La începutul anului 2014, o navă comercială a zburat în spaţiu cu o încărcătură de 1.300 kg spre ISS. La bordul ei s-au aflat hrană, îmbrăcăminte, cadouri de Crăciun trimise de familiile astronauţilor şi furnici, destinate unui studiu.

NASA a anunţat la începutul acestui an că durata de viaţă a ISS va fi prelungită cu patru ani datorită garanţiilor financiare ale guvernului american, aşa încât laboratorul din spaţiu va rămâne operaţional cel puţin până în 2024.

Este cunoscut faptul că activitatea fermierilor din Republica Moldova nu este una tocmai ușoară. Majoritatea dintre ei se plâng, adesea, de lipsa pieței de desfacere. În același timp, cerințele comercianților față de produsele autohtone sunt departe de a fi îndeplinite de producătorii mici. Multe gospodării țărănești din cauza dimensiunilor lor, precum și a lipsei resurselor umane nu pot face față cerințelor. În această situație, experții propun ca soluție formarea unor Asociații de producători. 

„Se recomandă crearea grupurilor de producători pentru promovarea intereselor comerciale ale fermierilor. Ele vor eficientiza lucrul micilor fermieri și producători și vor crește posibilitatea de a-și comercializa producția în magazinele mari”, menționează expertul Agroinform Iurie Fala, citat de agora.md.

Uniți într-un grup, producătorii vor reuși să-și consolideze eforturile în a obține, de exemplu, certificatele de conformitate, de calitate, fitosanitare, precum și să respecte normele administrativ-fiscale necesare pentru comercializarea produselor în supermarketuri.

Grupurile de producători pot lua diferite forme de organizare cum ar fi societăți cu răspundere limitată, cooperative sau, o formă mai complexă, societăți pe acțiuni. Un astfel de grup sau cluster industrial ar permite colaborarea pentru a reduce costurile legale ale certificării, distribuirea responsabilităților, optimizarea tehnologică a afacerii și creșterea capacității de a face față cerințelor tehnologice și cerințelor comerciale din supermarket.

Mai menționăm că la nivel de protejare și promovare a intereselor legale, precum și de organizare a acțiunilor de lobby cu autoritățile centrale și locale, grupurile de producători pot forma asociații profesionale. La fel asocierea poate stimula schimbul de informații, cooperarea sectorială, dar și accesul la sprijinul financiar.

În august anul trecut, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat un proiect de lege privind grupurile de producători agricoli care stabileşte principiile de organizare, recunoaştere şi funcţionare a acestora. Documentul nu a primit, deocamdată, un aviz din partea Guvernului.

Tensiunile din Ucraina, vremea prea umedă din unele țări din vestul Europei și exporturile puternice au determinat închiderea pe creștere a cotațiilor cerealelor pe bursele europene. 

Cotația graului la Londra (scadent in martie 2014) a inchis in crestere cu 0,40 GBP/t, la 154,50 GBP/t, iar cotatia scadenta in noiembrie 2014 in crestere cu 0,70 GBP/t, la 149,00 GBP/t. Cotatia la Paris scadent in martie 2014 a inchis in scadere cu 0,25 EUR/t, la 198,75 EUR/t, in schimb porumbul cotat la Paris scadent in martie a crescut cu 1 EUR/t, la 174,25 EUR/t, iar rapita a sarit cu 7,75 EUR/t, pana la 389 EUR/t.

Participantii la piata cerealelor sunt ingrijorati de posibila influenta a situatiei tensionate din Ucraina asupra programului ambitios de exporturi a tarii. Deocamdata nu exista nimic care sa indice o astfel de situatie, dar exista rapoarte despre un volum de circa 3 milioane de tone de porumb vandute, dar inca nelivrate din Ucraina, iar unele voci din piata sustin ca volumul de porumb nelivrat ar putea fi mult mai mare.

Fermierii si comerciantii din Ucraina par a astepta in ce directie se va dezvolta situatia, suspendand livrarile de cereale. Rezolvarea situatiei tensionate ar putea in schimb aduce o crestere rapida a exporturilor, in special datorita slabirii accentuate a valutei nationale din Ucraina.

In acelasti timp Bruxelles au anuntat o noua saptamana de exporturi semnificative, eliberand licente de export pentru 756.000 de tone de grau de panificatie. Cu acest volum, totalul licentelor de export emise de autoritatile europene se ridica la 19,3 milioane de tone in sezonul 2013-2014, cu 52% peste totalul inregistrat in perioada corespondenta din anul trecut.

Al treilea factor care influenteaza – doar intr-o masura restransa – piata europeana a cerealelor este vremea. Conform meteorologilor, temperaturile din majoritatea Europei si in fostele tari sovietice se vor mentine mult peste nivelul obisnuit din aceasta perioada. In afara unelor zone inundate, semnele indica o incepere timpurie a campaniei de insamantare de primavara.

//agrobroker.ro

Săptămâna debutează cu vreme stabilă și cer variabil. În următoarele zile temperaturile vor urca până la +12 grade Celsius. 

Astăzi cerul este mai mult acoperit cu nori, dar vremea rămâne stabilă. Deși temperaturile au mai scăzut, valorile rămân ridicate. Maxima zilei va fi de +7 grade Celsius. În orele nocturne se vor atesta -3…+2 grade. Vântul va sufla mai alert, cu până la 12 m/s.

Marți, vremea va fi mohorâtă. Norii se vor aduna pe cer și vor aduce precipitații sub formă de lapoviță în sudul țării. Temperaturile mai coboară câteva valori și vom avea o maximă de +6 grade Celsius. Noaptea se vor înregistra -3…+2 grade. Vântul se mai domolește și va sufla moderat, cu până la 10 m/s.

Miercuri, cerul va fi variabil și însorit. Doar în sudul țării vremea se anunță instabilă unde sunt prognozate precipitații sub formă de lapoviță. Temperaturile încep să crească. Ziua vom avea +8 grade Celsius, iar noaptea se vor atesta +2 grade. Vântul va sufla moderat.

Potrivit sinopticienilor, în a doua parte a săptămânii vremea va fi frumoasă, iar temperaturile vor crește.

Întreprinderea se află în satul Chetrosu, raionul Anenii Noi și activează pe piață de zece ani, timp în care a produs cărămidă silico-calcaroasă. 

Începând cu săptămâna viitoare, aici va fi produs beton celular autoclavizat, care are o capacitate de izolare termică mult mai mare decât betonul obișnuit și este mai ușor. Anual, fabrica va produce 40 de mii de metri cubi de beton celular.

Directorul întreprinderii, Ion Ignat, l-a informat pe Prim-ministru că deși va începe producerea betonului celular de săptămâna viitoare, are deja comenzi pentru doi ani înainte.

Iurie Leancă a vizitat halele fabricii și a discutat cu administrația întreprinderii despre procesul de producere.

În prezent, Republica Moldova importă sută la sută beton celular autoclavizat.

Fabrica are capacitatea de a acoperi 20 de procente din cererea internă a pieței.

Întreprinderea are 45 de angajați și intenționează să-și extindă numărul de muncitori.