Programul de Restructurare a Sectorului Vitivinicol, activ în Moldova din 2010, va lansa un curând un nou instrument de susţinere a vinificatorilor – finanţarea în regim de leasing. 

Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, a apreciat că regimul de leasing ar spori accesul la finanţare, inclusiv a întreprinderilor mai mici. Procedura este mai simplă decât la contractarea creditelor. Dobânda este atractivă, iar valoarea avansului de leasing mai mică, transmite IPN.

Unitatea consolidată pentru implementarea şi monitorizarea programului este în proces de elaborare a procedurilor de leasing. Acestea urmează să fie aprobate de către Banca Europeană de Investiţii şi Consiliul de Supraveghere a programului.

Programul de Restructurare a Sectorului Vitivinicol este susţinut de către Banca Europeană de Investiţii cu un împrumut în valoare de 75 mln euro. Obiectivele acestuia constau în îmbunătăţirea calităţii vinului produs în Moldova, diversificarea pieţelor şi asigurarea autenticităţii producţiei.

Până acum, programul oferea doar posibilitatea contractării unor credite. Cel de-al treilea instrument financiar prevăzut de program, după creditare şi regimul de leasing, va fi lansat mai târziu. Acesta prevede acordarea unor garanţii pentru împrumuturi şi investiţii directe (injectări de capital).

Comisarul European pentru Sănătate Tonio Borg a condamnat Rusia pentru menținerea restricțiilor privind importurile de carne de porc din Uniunea Europeană din cauza a doi mistreți bolnavi de pestă porcină africană descoperiți pe teritoriul Lituaniei. Cauza răspândirii bolii pe teritoriul UE ar putea fi chiar controlul sanitar-veterinar necorespunzător din Rusia, susține comisarul. 

Comisarul și-a reiterat oferta de a „călători în cel mai scurt timp la Moscova pentru a găsi o soluție amiabilă cu scopul de a relua fluxul comercial”, adică pentru a sfârși interdicția considerată „complet disproporționată” de el.

„Impus acum două săptămâni, acest embargo comercial rămâne în continuare în vigoare, în ciuda cerințelor – fără succes până acum – de a mă întrevedea cu omologul meu din Rusia și a discuta la un nivel oficial și tehnic superios”, a declarat Borg.

Comisia Europeană este supărată și din cauza „dovezilor științifice noi” care au demonstrat că cele două cazuri de pestă porcină africană depistate în Lituania se datorează „încercărilor eșuate de a controla prezența îndelungată a bolii în regiunile vestice din Rusia și introducerea sa recentă în Belarus”.

„Rusia a impus restricții fără precedent asupra exportului porcilor și cărnii de porc din toate cele 28 de state membre UE, deși boala este prezentă doar într-o zonă limitata din Lituania. Aceste restricții, pe lângă impactul lor economic serios asupra operatorilor de afaceri din Europa, sunt și disproporționate, contravenind în același timp acordurilor comerciale internaționale”, a declarat comisarul Borg.

//agrobroker.ro

Anul acesta fermierii moldoveni vor primi subvenții în sumă totală de 500 de milioane de lei, cu o sută de milioane mai mult decât anul trecut. Ministrul Vasile Bumacov a vorbit într-un interviu pentru Radio Europa Liberă despre cum va fi făcută subvenționarea și cine va avea acces la resursele respective. Este un material destul de interesant și vă propunem să faceți cunoștință cu acesta în forma sa originală publicată pe site-ul postului de radio.   

Europa Liberă: Domnule ministru, mult se vorbește despre subvențiile în agricultură. Avem sunt și aceste exemple din Uniunea Europeană unde agricultura este subvenționată în proporție destul de mare. Pe de altă parte, în Republica Moldova, se înțelege că trebuie să întinzi mâna și să cerșești aceste subvenții.

Vasile Bumacov: „Subvenționarea este o negociere între stat și între producătorii agricoli. Fiindcă statul, pe de o parte, își promovează politicile în acest domeniu, iar agricultorii, pe de altă parte, doresc să aibă acces la susținere, la subvenții, așa cum au și alții, fiindcă, până la urmă, trebuie să intrăm în concurență. De aceea, în aceste negocieri, se ajunge la un compromis, ce subvenționăm și cât și statul alocă, atât cât poate.”

Europa Liberă: Cât poate statul și câte subvenții ar fi necesar să se ofere în agricultură?

Vasile Bumacov: „În agricultură subvenții niciodată nu sunt multe. Agricultura este în ascensiune. Și ați văzut impactul considerabil pe care l-a avut creșterea în agricultură asupra creșterii economiei naționale din 2013. Aceasta a demonstrat, încă o dată, că agricultura are un mare potențial. Dacă noi am avea mai multă irigare și nu am avea probleme cu seceta, cu grindina, acolo unde noi subvenționăm, atunci, chiar și în anii grei, agricultura ar fi un factor esențial de creștere economică, nemaivorbind de încadrarea oamenilor în spațiul rural în muncă, o țară mai frumoasă. În acest an, statul oferă 500 de milioane, dar vor mai urma bani în subvenționare.”

Europa Liberă: Ce înseamnă „vor mai urma”?

Vasile Bumacov: „Mai avem unele surse promise care vor fi alocate, în acest an, dar începem cu 500 de milioane, cu 100 de milioane mai mult decât anul trecut. Pe de altă parte, în acest an, se lansează câteva proiecte cu sume impunătoare. Pe data de 20 februarie, semnăm la Roma IFAD-6 – 26 milioane de dolari. Peste două luni, vom semna al doilea proiect cu banca Europeană de Investiții. Europenii au numit proiectul foarte frumos, „Livada Europei”, de 100 milioane de euro, care vor fi alocate domeniului horticol, se are în vedere de la defrișarea plantațiilor multianuale, pomicole învechite până la ambalarea și exportul producției de fructe. Agricultura competitivă – ia amploare acest proiect. De aceea, cât privește sursele de creditare, noi le vom avea, în acest an, absolut necesare. În ce privește sursele de subvenționare, dacă noi am fi avut mijloace duble, ar fi fost și mai bine.”

Europa Liberă: Totuși, repartizarea subvențiilor în agricultură este motiv de neînțelegere în asociațiile de agricultori. Unii insistă că subvențiile trebuie partajate pe picior de egalitate între agricultorii mari și cei mici. Alții spun că actuala formulă de partajare este bună, doar că este nevoie de majorarea fondului de subvenționare. Iar și mai des ați fost criticați pentru că nu este asigurată transparența privind gestionarea mijloacelor alocate ca subvenții.

Vasile Bumacov: „Păi, vedeți, sunt oameni care nu pot accesa internetul, care nu prea pot citi cu litere latine. Dacă e să vă spun foarte serios, este cel mai transparent fond, nu depinde de politică, nu depinde de regiune, nu depinde de culoarea pielii, de naționalitate, categoric. Dosarul aplicat este examinat, este plasat și pe site-ul Agenției și pe cel al Ministerului Agriculturii. Am spus-o astăzi, în ședință de guvern, și repet: cei care nu s-au învățat să prezinte un proiect, să scrie un proiect, sigur că, nu pot aplica.”

Europa Liberă: Și atunci țăranul X, fermierul Y, ascultând acest interviu se întreabă: mie îmi va reveni o parte din aceste subvenții?

Vasile Bumacov: „Toți acei care aplică pentru subvenții, le obțin. Eu îi înțeleg pe ceilalți producători, foarte mici, care nu au potențialul de a aplica. Le sugerez să se asocieze, să găsească o modalitate de aplicare. Nu e atât de complicat să aplici la unele măsuri care sunt absolut simple. Dar, dacă ei nu fac investiții, noi știm ce avem de făcut.”

Europa Liberă: Apar reproșuri că producătorii mai mari sunt văzuți în mașini de lux, își construiesc castele și că acolo ar ajunge aceste subvenții.

Vasile Bumacov: „Dacă ați observat, în ultimii doi ani, limitele de acordare a subvențiilor către un beneficiar au scăzut drastic, pentru a le da posibilitate mai multor agricultori să beneficieze de investiții.”

Europa Liberă: Câți agricultori vor beneficia, în acest an?

Vasile Bumacov: „6500-7000 de beneficiari. Dar atunci când vom avea bani să acoperim investițiile, acolo unde este motorul dezvoltării, vom face tot ce este posibil. Și, sper, din anul viitor, să avem bani pentru a acorda investiții la hectar, ca acei care nu pot pregăti un proiect să aibă și ei susținere financiară.”

Europa Liberă: Am auzit un reproș din partea guvernatorului Băncii Naționale că dacă se depreciază leul moldovenesc ar fi și din cauză că nu există suficiente produse agroalimentare pe paiața autohtonă.

Vasile Bumacov: „Nu este adevărat. Anul 2013 a fost un an agricol bogat. Toată lumea a avut producție foarte multă. Dacă producția s-a exportat, este foarte bine. Pentru Banca Națională ar trebui să fie un lucru îmbucurător că atât de calitativă a fost marfa în Republica Moldova, încât s-a exportat masiv. Dar vreau să vă asigur: Republica Moldova nu va avea criză de alimente. Este un domeniu în care nimeni nu ne poate șantaja.”

Europa Liberă: Dar trebuie bani, și ce se întîmplă dacă leul își pierde din putere?

Vasile Bumacov: „Cine dă mâncare fără bani? Numai la aziluri. Mâncarea costă. Noi trebuie să înțelegem acest lucru. Sigur, atunci când producătorii agricoli, cei care astăzi investesc, care își asumă riscurile să ia credite, beneficiază de subvenționare, vor avea o producere mai masivă, veți vedea cum va apare producție, poate nu de cea mai înaltă calitate, să spunem așa, dar mult-mult mai accesibilă pentru cei care nu pot să își permită să plătească produse agroalimentare scumpe.”

Europa Liberă: Bine, dar majorările de preț au și început, lactatele s-au scumpit, au crescut prețurile și la alte produse și ard buzunarele cetățeanului.

Vasile Bumacov: „Dacă vorbim de lactate, dacă vorbim de pâine, nu materia primă formează prețul. Costul făinii, de exemplu, al grâului în pâine, este mai puțin de treizeci la sută, la lapte la fel, laptele brut. Este vorba de resurse energetice, de utilaje și așa mai departe, nu este vorba de materia primă agricolă.”

Sursa: Europalibera.org

Potrivit noului regulament de subvenționare, agricultorii care intenționează să înființeze livezi de vișin, cireș, caiși, pruni și piersici vor benefica de subvenții în valoare de la 20 de mii la 30 de mii de lei pentru fiecare hectar. La înființarea plantațiilor de arbuști fructiferi agricultorii vor primi subvenții de la 50 de mii de lei la hectar. 

S-a mărit subvenția și pentru agricultorii care vor defrișa plantații multianuale de la trei mii la cinci mii de lei la hectar. Totodată, este redactată noțiunea de tânăr fermier de la 30 la 35 de ani.

Cât privește stimularea investiţiilor pentru producerea legumelor pe teren protejat: sere de iarnă, solarii, tuneluri, subvențiile se majorează până la 70% pentru grupuri de producători și cu 60% pentru producători agricoli individuali.

Pentru stimularea lucrărilor de irigare a terenurilor agricole se măresc subvențiile cu până la 50 la sută, iar în vederea stimulării investițiilor pentru utilarea și renovarea tehnologică a fermelor zootehnice, fermele de bovine vor fi subvenționate de până la 60%, iar cele de ovine de până la 50%. În acest an vor beneficia de subvenții și piscicultorii.

Ținând cont de prioritatea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare de a susține dezvoltarea agriculturii post-recoltare, casele de ambalare amplasate în localitățile rurale, inclusiv în extravilanul orașelor, reședințele consiliilor raionale, valoarea subvenției va fi de 50 la sută, dar plafonul va fi majorat de la 2,5 milioane până la 4,5 milioane de lei.

Cei care vor consolida terenurile agricole, formând un singur imobil vor beneficia de subvenții adiționale pentru costurile lucrărilor cadastrale.

Documentul mai prevede stimularea creditării producătorilor agricoli de către instituțiile financiare.

Noul regulament stabilește principiile, obiectivele şi sarcinile prioritare pentru realizarea politicilor de susţinere a producătorilor agricoli și a suportat un șir de îmbunătățiri odată cu majorarea mijloacelor fondului de subvenționare de la 400 de milioane în 2013, la 500 de milioane de lei în anul curent.

Un nou organism modificat genetic (OGM), porumbul 1507, al firmei americane DuPont Pioneer, va fi autorizat pentru a fi cultivat pe teritoriul Uniunii Europene, în ciuda opoziției a 19 state membre, a anunțat marți Comisia Europeană. 

Anunțul executivului european vine după ce statele membre nu au reușit să ajungă marți la un consens pentru a bloca astfel de culturi, informează Agerpres.

‘Nu există o majoritate calificată’ împotriva autorizării unei astfel de culturi, a anunțat președinția greacă a Uniunii Europene, la încheierea reuniunii Consiliului Afaceri Generale al UE, care a avut loc la Bruxelles. Potrivit normelor în vigoare, în cazul în care Consiliul de Miniștri nu ia o decizie, Comisia Europeană trebuie să aprobe cultura în următoarele 24 de ore, a explicat serviciul juridic al Consiliului.

Potrivit unui comunicat recent al Greenpeace la Bruxelles, marea majoritate a miniștrilor UE se opuneau autorizării porumbului modificat genetic 1507 produs de firma DuPont Pioneer. Organizația cerea executivului comunitar să-și retragă propunerea, invocând argumente științifice și politice.

Argumentul științific invocat este că porumbul 1507 este conceput pentru a produce un pesticid numit Bt care ar trebui să fie toxic doar pentru insecte, dar EFSA ar fi observat încă din 2011 că acesta afectează și fluturii. În consecință, CE ar fi solicitat în două rânduri DuPont Pioneer să vină cu dovezi că porumbul 1507 nu este periculos din acest punct de vedere.

Potrivit Greenpeace, deși DuPont Pioneer nu a furnizat aceste dovezi până în prezent, CE a supus aprobării Consiliului de Miniștri o cerere de autorizare a acestui OGM. Într-un vot din ianuarie, PE a cerut de asemenea CE să retragă această propunere.

Vremea rămâne închisă și instabilă și în următoarele zile, iar temperatura aerului va continua să crească. 

Astăzi, în orele dimineții predomină ceața. Peste zi cerul va rămâne acoperit de nori și vom avea precipitații slabe. Maxima zilei va fi de +7…+9 grade Celsius, iar în orele nocturne se vor înregistra -3…+2 grade. Vântul va sufla moderat.

Joi, vremea nu se schimbă prea mult. În nordul țării vom avea parte de vreme mohorâtă și ploioasă, iar în centrul și sudul republicii vremea va fi mai însorită. Pe timp de zi regimul termic rămâne neschimbat. Ziua vom avea +7…+9 grade Celsius, iar noaptea se vor atesta +1…+3 grade. Vântul va sufla moderat.

Vineri, același tablou meteo. În nordul țării vor cădea averse slabe, iar în celelalte regiuni ale țării vremea va fi stabilă și însorită. Temperaturile vor oscila între +7…+9 grade Celsius. Noapte vor fi +1…+3 grade. Vântul va sufla slab.

Potrivit meteorologilor, în weekend ne vom bucura de vreme frumoasă și însorită, iar mercurul din termometre va continua să urce.

Totodată, meteorologii au prelungit codul galben de distrugere a gheții. Astfel, în urma creșterii temperaturilor gheața de pe râuri și lacuri va continua să se distrugă. Gheaţa va fi fragilă, spongioasă și îmbibată cu apă, ieşirea pe ea va prezenta pericol sporit. Părinţii care au copii minori, cât şi amatorii pescuitului de iarnă sunt atenționați să fie prudenţi.

A fost lansat un nou serviciu electronic, ˝e-factura fiscală˝, elaborat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în parteneriat cu Centrul de Guvernare Electronică. 

La eveniment a participat și premierul Iurie Leancă. Acesta a menţionat că, prin lansarea serviciului e-factură fiscală Guvernul realizează două obiective: continuă procesul de eficientizare a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat şi îşi onorează angajamentul asumat de a presta cetăţenilor şi agenţilor economici din Republica Moldova servicii de calitate, uşor de folosit de pe orice dispozitiv electronic şi accesibile 24/24, indiferent de locul aflării.

Un alt efect al acestei acţiuni este diminuarea costurilor şi timpului pentru prestarea serviciilor publice. Totodată, noul serviciu, prin aplicarea tehnologiilor digitale, va creşte eficienţa sectorului public şi va facilita interacţiunea între Guvern şi mediul privat din Republica Moldova.

Iurie Leancă a mai menţionat că prestarea serviciilor publice în format electronic reprezintă un element important în eliminarea riscurilor de corupţie, dar şi în procesul de integrare a cetăţenilor şi a businessului din ţara noastră în comunitatea europeană. Şeful Cabinetului de miniştri a precizat că priorităţile UE în acest domeniu sunt ca, până în 2015, 50 la sută dintre cetăţeni şi 80% dintre oamenii de afaceri să folosească serviciile electronice.

„Pe acest motiv, în 2014, Guvernul va lansa mai multe servicii publice în format electronic, cum sunt registrul controalelor, e-autorizaţii de folosire a apei, e-autorizaţii în transport şi altele”, a spus Leancă.

Stela Mocan, director executiv al Centrului de Guvernare Electronică a precizat că agenda de transformare electronică a guvernării pentru 2014 prevede lansarea de noi e-servicii publice: e-autorizaţii pentru activitatea în comerţ, înregistrarea vânzării şi cumpărării online a imobilului etc.

Şeful Serviciului Fiscal Principal de Stat, Ion Prisăcaru a menţionat că e-factura fiscală oferă beneficiarilor confort şi siguranţă la accesarea serviciului respectiv şi face munca inspectorilor mult mai eficientă.

Guvernul a lansat circa 90 de servicii publice electronice, inclusiv, e-apostila, e-licenţiere, declaraţia fiscală electronică, rapoartele electronice la Casa Naţională de Asigurări Sociale şi la Compania Naţională de Asigurări Medicale, plăţi electronice şi servicii de solicitare on-line a actelor de stare civilă.

În anul 2013 producția de carne de porc din UE a scăzut cu circa 1,6% față de cel din anul 2012 datorită creșterii prețurilor la cerealele furajere și introducerii unor noi reguli de bunăstare a animalelor. Producția va rămâne stabilă în 2014, iar prețurile ar putea rămâne ridicate sau chiar să crească, a declarat Jan Peter van Ferneij, economist specializat pe industria cărnii de porc la institutul francez IFIP, la o conferință de specialitate. 

Conform economistului, prețul mediu al cărnii de porc a fost de 1,76 EUR/kg în anul 2013. Domnia sa se așteaptă ca prețurile să rămână relativ ridicate, datorită parțial cererii susținute din partea Chinei, relatează agrobroker.ro.

În ceea ce privește producția de carne de porc, datele statistice arată că producția totală a scăzut în UE în anul 2013, dar se observă o diferență semnificativă între țările europene. Conform spuselor economistului, producția a rămas stabilă față de 2012 în țările nordice (Danemarca, Olanda, Belgia și Germania), iar în alte țări s-au observat scăderi destul de semnificative – de exemplu, producția din Franța a scăzut cu 2,4%, cea din România cu 4,2%, iar cea din Polonia cu 7,5%.

Van Ferneij a analizat și impactul interdicției exporturilor de carne din UE către Rusia. Circa 3,5% din producția totală de carne de porc din UE (un sfert din volumul total al exporturilor) este livrată Rusiei. Dacă țara își ține piața închisă în fața cărnii europene pe termen mai lung, impactul asupra industriei va fi ‘uriaș’, a spus economistul, menționând că deja cotația cărnii de porc din Germania a scăzut cu 6 cenți pe kilogram în urma interdicției temporare.

China va ramâne o piață majoră de export pentru industria cărnii de porc din UE, dar potențialul său de creștere este greu de estimat. Sectorul cărnii de porc din China dorește să devină independent de importuri, dar lipsa tehnologiilor avansate, mortalitatea ridicată a purceilor, ineficiența conversiei furajelor și diferitele probleme (boli, probleme de mediu etc.) îngreunează serios atingerea acestui scop, a spus economistul.