Rusia și-a închis piața în fața cărnii de porc provenită din Uniunea Europeană datorită descoperirii pestei porcine africane în Lituania. Decizia a fost luată în seara zilei de 29 ianuarie, informează Agrobroker. 

Prețul porcilor vii și a cărnii de porc ar putea suferi modificări semnificative datorită acestei decizii, ținând cont că Rusia este o piață majoră de desfacere pentru producătorii europeni.

În anul 2013 (pâna în luna noiembrie) Federația Rusă a absorbit peste 700.000 de tone de carne de porc din Uniunea Europeană, aproape un sfert din totalul exporturilor de acest fel.

La capitolul importurilor de carne de porc din UE, Rusia a depășit chiar și China, care a achiziționat 618.000 de tone de carne de porc europeană în aceeași perioadă.

Comisia Europeană s-a decis să ia legătura cu autoritățile rusești pentru a găsi soluții pentru eliminarea interdicției.

Republica Moldova nu are companii agricole mari, de aceea este foarte important să fie aplicată cota TVA de 8 la sută la producţia agricolă pentru a susţine competitivitatea sectorului agricol autohton pe piaţa internă a ţării. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de experții de la Agenda Naţională de Business (ANB).

În caz contrar, apreciază experţii, „producţia agricolă autohtonă va fi eliminată de pe piaţa internă”. Cota standard TVA de 20 la sută este indicată pentru ţările în care domină întreprinderile agricole mari.

Potrivit studiului, Moldova este o ţară în care practic lipsesc producătorii agricoli mari, iar acei producători care sunt consideraţi relativ mari, în comparaţie cu restul producătorilor agricoli din ţară, de fapt, sunt mici la scară europeană.

Politicile fiscale ale ţărilor europene prevăd un sistem de aplicare a unor cote mai mici (până la cota zero) a TVA faţă de producătorii agricoli mici şi mijlocii şi a cotei standard doar faţă de producătorii agricoli mari, menţionează ANB care reuneşte 30 dintre cele mai influente şi active asociaţii de business la nivel naţional şi camere de comerţ la nivel regional.

În opinia acestora, „necesitatea aplicării unei cote mai mici a TVA faţă de producţia agricolă este determinată şi de faptul că Moldova reprezintă, pentru moment, o ţară cu risc sporit al activităţilor agricole”. Ca urmare, şi costurile producţiei agricole sunt mai mari. În aceste condiţii, aplicarea unei cote mai mici a TVA ar favoriza păstrarea unui anumit nivel de competitivitate al producţiei respective pe piaţa internă, precum şi ar permite întreprinderilor agricole să acumuleze mijloacele necesare pentru măsuri de diminuare a riscurilor date.

Potrivit experţilor, aplicarea cotei standard TVA (20%) la producţia agricolă „ar slăbi poziţiile sectorului şi ar conduce la o competitivitate mai mică a acestuia pe piaţa internă, ceea ce, la rândul său, ar provoca un reflux şi mai mare al populaţiei din localităţile rurale”. Impozitarea producţiei agricole cu cota standard TVA va deveni convenabilă atunci când statul, alături de întreprinderile din sectorul agricol, va sistematiza riscurile sectorului şi va scoate Moldova din zona agriculturii riscante şi generatoare de costuri înalte.

Republica Moldova a revenit în 2014 la cota redusă TVA de 8 la sută la producţia agricolă produsă şi/sau livrată pe teritoriul ţării, precum şi la zahărul din sfeclă de zahăr produs, importat şi/sau livrat pe teritoriul ţării. S-a revenit la taxa redusă la numai un an, după ce în 2013, la insistenţa FMI, a fost introdusă cota de 20 la sută.

TVA la producţia agricolă a fost subiectul unor discuţii între negociatorii de la Chişinău şi misiunea FMI, care s-a aflat timp de două săptămâni în Republica Moldova şi care insistă asupra taxei standard de 20%, potrivit Moldpres.

Beneficiarii Programului „PARE 1+1” apreciază susținerea acordată de autorități în vederea atragerii remitențelor în economia Republicii Moldova și dezvoltarea afacerilor în mediul rural. Programul prevede că la un leu investit, provenit din remitențe, statul mai acordă încă un leu. Suma maximă oferită este de 200 mii de lei, relatează Infotag.

Zinaida Cotelea, din satul Răciula, raionul Călărași, a menționat că având susținerea financiară a proiectului, în acest an în sat va fi deschisă o brutărie, care va asigura atât locuitorii satului, cât și cei din satele învecinate cu produse de panificație.

„Investițiile în această afacere se ridică la peste 400 mii de lei, dintre care 200 mii de lei au fost acordate în cadrul proiectului. Banii au fost investiți în modernizarea încăperii și în procurarea utilajului. Sperăm că până la sărbătorile de Paști vom reuși să deschidem brutăria, care va permite crearea a cel puțin patru noi locuri de muncă. Produsele vor fi de calitate, va fi implementată tehnologia italiană, iar prețurile vor fi accesibile pentru cumpărători”, a spus sursa citată.

Zinaida Cotelea susține că timp de mai mulți ani, împreună cu soțul și cei trei copii, a lucrat în Italia, iar invesițiile acumulate pe parcurs au fost direcționate spre întreținerea a două magazine alimentare din sat.

„Ulterior, ne-am gândit să mai dezvoltăm o afacere care i-ar determina pe copiii noștri să revină din străinătate și să muncească acasă. Am reușit parțial acest lucru, având în vedere că feciorul a revenit cu familia în sat. Acum trebuie să îndemnăm și fiicele să procedeze la fel. Pe parcursul acestor ani ne-am convins că cel mai bine te regăsești la tine acasă”, este convinsă Zinaida Cotelea.

Ion Purcel din satul Hirova, raionul Călărași, de asemenea, a beneficiat de 200 mii de lei în cadrul programului, bani pe care i-a investit în procurarea utilajului și tehnicii agricole, necesare pentru cultivarea viței de vie.

„Sunt specialist în cultivarea viței de vie și împreună cu feciorul, care lucrează peste hotare, am decis să investim anume în acest domeniu. Pe cele 5 ha de teren pe care le deținem am plantat viță de vie cu soiuri de masă. Din sursele proiectului am achiziționat un minitractor japonez cu toate agregatele necesare care ne permite să prelucrăm solul între rândurile de viță de vie, să strângem crengile și să transportăm strugurii de masă. Asta ne permite să micșorăm lucrul manual în vie”, a relatat Ion Purcel, care speră că după ce via va începe să dea roadă investițiile vor fi recuperate pe parcursul a circa 5 ani.

Un alt beneficiar, Vilen Cebotari, a reușit să dezvolte lângă satul Peresecina, raionul Orhei, o crescătorie de melci.

„La început a fost ideea. Având o idee reușită este mai simplu să găsești bani, iar investițiile se recuperează mai rapid. După ce am gustat melci cumpărați de la un supermarket din Franța am decis să deschid o crescătorie de melci în Moldova. Am avut nevoie de aproape doi ani pentru a obține experiență în domeniu și a recurge ulterior la acest pas”, a spus Cebotari, care a obținut de la stat 200 mii de lei pentru dezvoltarea afacerii.

Potrivit lui, practic întreaga producție este exportată în Europa.

„Anul trecut am exportat în jur de 1,5 tone de melci. În acest an, cifra va crește de două sau trei ori”, a spus omul de afaceri, precizând că și în Moldova sunt câteva restaurante care manifestă interes față de acest produs.

Am scăpat de ninsori, dar avem de îndurat un ger năprasnic. În următoarele zile, vremea va continua să fie stabil de geroasă.

Astăzi cerul este senin. După atâtea zile mohorâte în care a nins aproape fără oprire, pe cer și-a făcut apariția și sorele, cei drept cu dinți. Deși am scăpat de ninsori, este timpul ca gerul să ne facă viață amară. Astăzi mercurul din termometre va coborî până la – 16 grade. La noapte va fi și mai ger, se va înregistra cea mai scăzută temperatură din acest an, -25 de grade Celsius. Vântul va avea intensificări, va sufla cu până la 12 m/s, ceea ce va spori senzația de frig.

Sâmbătă, vremea nu se schimbă esențial. Cerul va fi variabil și însorit, iar gerul ne va pișca de obraji. Temperaturile mai cresc și vom avea o maximă de -6…-12 grade Celsius. Noaptea, gerul se menține, vor fi -20 de grade Celsius. Vântul va continua să sufle cu până la 12 m/s.

Duminică, vremea rămâne stabilă, iar temperaturile vor fi în continuă creștere. Ziua vom avea o maximă de -6 grade Celsius, iar noaptea se vor atesta -15 grade.

Potrivit meteorologilor, pe parcursul săptămânii viitoare nu sunt prognozate ninsori, dar temperaturile rămân destul de scăzute.

Partea rusă propune Uniunii Europene înfiinţarea unei zone de comerţ liber cu Uniunea Economică Euroasiatică, informează Radio Vocea Rusiei. 

Anunțul a fost făcut chiar de către preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, după încheierea summitului UE-Rusia.

Vorbind despre relaţiile cu Kievul, Vladimir Putin a menţionat că Ucraina poate să împărtăşească în continuare valorile europene şi în acelaşi timp să coopereze cu Uniunea Euroasiatică, iar împrumuturile acordate de Rusia Ucrainei sau reducerea preţului la gaze nu depind de o putere concretă.

„Acest lucru este legat de dorinţa de a sprijini poporul ucrainean”, a declarat Putin.

Deocamdată europenii nu au reacționat la oferta lui Putin. Cert este că UE nu vede cu ochi buni felul în care rușii au decis să-i ajute pe ucraineni, oferindu-le 15 miliarde de dolari și gaz ieftin cu câteva zile înainte de data când trebuia semnat acordul de asociere.

Presa din Europa a scris că astfel Ucraina ar fi fost mituită pentru ca să rămână alături de Rusia și să renunțe la parcursul său european.

China a depășit Franța la categoria consumului de vin roșu, devenind cea mai mare piață de desfacere pentru acest tip de produs, depășind Franța și Italia, unde consumul de vin roșu este în scădere, informează Financial Times. 

Peste 80% din vinul roșu consumat în China provine din producția locală – țara este al cincilea cel mai mare producător de vin roșu din lume, după Italia, Franța, SUA și Spania, arată datele grupului de cercetare International Wine and Spirit Research cu sediul la Londra, scrie agrobroker.ro

Consumul mediu de vin roșu din China a crescut de 2,75 ori în perioada 2007 – 2013, până la 1,865 miliarde de butelii în anul trecut. În aceeași perioadă consumul din Franța și Italia a scăzut cu 18, respectiv 5,8 procente – francezii au consumat 1,8 miliarde de butelii de vin roșu, iar italienii 1,7 miliarde.

Creșterea consumului de vin roșu în China se datorează faptului că acesta este considerat mult mai sănătos față de spirtoasele tradiționale locale pe bază de orez.

Consumatorii chinezi preferă vinurile Bordeaux – investitorii chinezi au achiziționat în ultimii ani mai multe podgorii. În același timp importurile de vin ale Chinei sunt în creștere rapidă – acestea au crescut de 7 ori în perioada 2007 – 2013, acaparând o cotă de piață de 18,6 procente.

În 2013, țara noastră a ajuns la un acord cu partea chineză pentru a majora exporturile de vin. Delegația din China, venită atunci la Chișinău, s-a arătat interesată de vinurile moldovenești, afirmând că sunt de o calitate superioară. 

O fermă modernă de porci cu o capacitate anuală de 60.000 de capete a fost înfiinţată la Belshesoldatskz în Kursk, investiţie facută cu ajutorul unei finanţări de la Banca Agricolă din Rusia. 

Ferma are o capacitate de producție de 60.000 de porci pentru îngrășare pe an și este condusă de un producator local, Nadezda.

Noua fermă are cea mai moderna tehnologie de producţie de carne de porc industrială. Pentru construirea şi dotarea fermei, Banca Agricolă din Rusia a acordat un credit de 16 milioane de dolari. Nu este prima tranzacţie facută de Nadezda si Banca Rusiei, producatorul având alte şase facilităţi contruite cu credite de la banca centrală a ţării.

Compania are deja patru ferme de porci si o fabrică de ambalare a carnii în regiunea Kursk. Suma totală investită de către Banca Agricolă rus în aceste proiecte în jur de1,7 miliarde ruble adica 55 de milioane de dolari. Toate cele patru întreprinderi au o capacitatea de producție de aproximativ 35.000 de tone de carne de porc pe an.

Sursa: Recolta.eu