„Mărimea cotei TVA în agricultură este cauza divergenţelor în cadrul negocierilor experţilor Misiunii FMI cu guvernul Moldovei, dar în orice caz noul Memorandum va fi semnat”, este convinsă directorul adjunct al Centrului pentru Studii Strategice şi Reforme, doctorul în ştiinţe economice Elena Gorelova. 

Aceasta a declarat pentru Infotag că FMI pur şi simplu nu are altă opţiune decât să semneze un nou program de colaborare, chiar dacă guvernul Moldovei nu va accepta să majoreze cota TVA în agricultură de la 8% la standardele 20%.

„Fondul susţine acest guvern în decursul ultimilor cinci ani şi încetarea colaborării îi va pune într-o situaţie indecisă pe ceilalţi donatori, care investesc în Moldova”, consideră dumneaei.

Gorelova a amintit că solicitarea de 20% TVA pentru toţi producătorii este o cerinţă standard a FMI pentru toate ţările cu care conlucrează, şi nu una „stabilită doar pentru Republica Moldova”.

„FMI corect presupune că toţi agenţii economici, indiferent de caracterul activităţii, trebuie să activeze în condiţii egale. Dar în realitatea noastră, în condiţiile în care ramura agriculturii a trecut printr-o secetă extrem de grea, preţurile pentru motorină constant cresc, iar Fondul subvenţionării de 500 mil. lei este extrem de mic, guvernul Republicii Moldova a mers în întâmpinarea ţăranilor şi fermierilor, micşorând povara fiscală. FMI nu salută aceste decizii. Din cauza acestui subiect şi au loc aceste disonanţe. Care va fi rezultatul vom afla abia în martie, când va fi semnat Programul”, consideră expertul.

La momentul actual autorităţile Republicii Moldova nu au un Program de Cooperare cu FMI. Precedentul Memorandum de trei ani a expirat la finele lunii aprilie 2013. Anterior şeful guvernului, Iurie Leancă, declara despre dorinţa Cabinetului său de miniştri de a semna un nou Memorandul cu FMI, invitând fondul, cu această ocazie, să trimită în ianuarie 2014 o misiune.

Vremea neobişnuit de caldă pentru luna decembrie şi începutul lunii ianuarie ar putea avea urmări grave, atât pentru semănăturile de toamnă, cât şi pentru pomii fructiferi. În urma chiciurii şi a stratului gros de gheaţă depus pe copaci şi culturile agricole, specialiştii susţin că sunt ameninţate plantele şi pomii care au slobozit deja muguri.

Mai mulți agricultori din Căuşeni îşi fac griji că vor pierde banii investiţi până acum în culturile de grâu, orz şi rapiţă. Cercetătorii confirmă că starea vremii din acest an ar putea dăuna culturilor de toamnă, dar şi unor soiuri de pomi fructiferi, anunță postul local de televiziune Studio-L TV.

Fermierii spun că în aceste zile este contraindicat să se scuture zăpada și stratul de gheaţă de pe copaci şi, mai ales, să se intre în grâne, pentru a nu dăuna procesului de fotosinteză. 

Aceştia susţin că acolo unde gheaţa a acoperit integral creanga copacilor ar putea apărea unele probleme. Specialiştii susţin că chiciura depusă pe copaci nu trebuie dată jos pentru că am putea rămâne fără muguri şi respectiv fără roadă.

Chiar dacă se arată optimişti, agricultorii susţin că în 2014 ar putea suporta unele pierderi şi asta numai datorită faptului că temperaturile de primăvară la început de ianuarie şi lipsa precipitaţiilor sub formă de ploaie ori zăpadă de la sfârşit de an a lăsat o bună parte din culturi fără umeditate. În condiţiile unor riscuri climatice majore, o soluţie ar fi asigurarea culturilor agricole. Fapt neglijat de producătorii agricoli.

Totuşi starea vremii din ultimele zile i-a bucurat pe agricultori, mai ales prin căderea zăpezii. Potrivit meteorologilor, în acest sfârșit de săptămână vor fi până la -20 de grade Celsius.

Ministrul Agriculturii Vasile Bumacov a avut o întrevedere cu reprezentanţii Agenţiei de cooperare internaţională a Germaniei, aflaţi în ţara noastră în legătură cu derularea proiectului de asistenţă tehnică de pe lângă primul ministru al Republicii Moldova. 

Ministrul Agriculturii a oferit experţilor germani o informaţie detaliată asupra situaţiei şi proiectelor de dezvoltare ulterioară a agriculturii din ţara noastră, specificând că pentru moment este oportună perfecţionarea legislaţiei ce ţine de impozitare în agricultură.

„Este un domeniu complicat care poate fi perfecţionat prin studierea şi aplicarea experienţei statelor, unde mecanismul de impozitare a fost verificat pe parcursul unei perioade de timp mai îndelungate”, – a menţionat ministrul.

Specialiştii din Germania, s-au referit, la rândul lor, la practica calculării şi aplicării taxei pe valoarea adăugată în agricultura ţării pe care o reprezintă.

De comun acord s-a convenit ca şi-n continuare să se recurgă la consultări pentru a găsi o soluţie mai potrivită pentru agricultura ţării noastre de aplicare a TVA.

Schimbări de funcții stăzi la ședința Guvernului. Ion Sula a fost numit în funcţia de director al Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA). 

Propunerea a fost făcută de Prim-ministrul Iurie Leancă. Ion Sula a ocupat până în prezent funcţia de viceministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare.

În locul lui Ion Sula, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare Vasile Bumacov a propus numirea lui Gheorghe Gaberi, care a ocupat până acum funcţia de director al ANSA.

Amintim că în octombrie 2013, ANSA a trecut din subordinea Ministerului Agriculturii în cea a Guvernului. Autoritățile au motivat atunci decizia prin faptul că s-a constat o lipsă de operativitate în acţiunile întreprinse de Agenţie în ceea ce ţine de unele încălcări a regulilor de siguranţă a alimentelor şi protecţie a consumatorilor.

Ministrul Vasile Bumacov, care a depus multe eforturi pentru crearea ANSA, a spus atunci că se face o greşeală cu schimbarea subordonării Agenţiei, dar n-a dat mai multe explicaţii.

ANSA este o autoritate unică în domeniul siguranţei alimentelor, creată pentru monitorizarea siguranţei alimentelor pe tot lanţul – de la furcă la furculiţă – şi a evita dublările funcţiilor de control şi supraveghere, exercitate până acum un an de diferite instituţii asupra sectoarelor lanţului alimentar.

Prim-ministrul Iurie Leancă a declarat astăzi, în cadrul expoziției „Fabricat în Moldova”, că atunci când vede în străinătate produse cu eticheta „Made in Moldova” are un sentiment de mândrie. 

„Călătorind deseori și în Est, și în Vest observ tot mai multe produse de calitate care poartă această etichetă, ceea ce înseamnă că noi suntem pe calea corectă, ceea ce înseamnă că s-a mărit potențialul de export, iar consumatorii din mai multe țări pot beneficia de produse moldovenești”, a declarat șeful Guvernului.

Potrivit Premierului, competitivitatea nu este ceva garantat sau gratuit, ci un element care se însușește și se consolidează gradual, așa că atât firmele, cât și statul au un rol enorm pentru a o asigura.

Iurie Leancă a spus că Executivul va întreprinde măsuri pentru a îmbunătăți condițiile necesare producătorilor autohtoni ca să poată investi bani ieftini pe termen lung în creșterea competitivității.

Șeful Cabinetului de miniștri a amintit că în acest an urmează să fie semnat Acordul de Asociere cu UE, ceea ce va însemna condiții extrem de avatajoase pentru producători, fermieri sau micii întreprinzători. Iurie Leancă a precizat că semnarea acestui document nu va îngrădi accesul pe piețele tradiționale precum Rusia sau Ucraina, ci dimpotrivă va deschide drumul spre noi piețe, cum ar fi, de exemplu, China sau India.

După discursul oficial, Iurie Leancă a trecut pe la standuri și a discutat cu oamenii de afaceri despre problemele și realizările lor. Aceștia i-au spus că își doresc și ei ca Moldova să devină o țară europeană cu produse de calitate la standarde europene.

La expoziție participă peste 250 de firme din toate colțurile țării, care reprezintă toate sectoarele economiei moldovenești. În cadrul acesteia, vor mai fi organizate seminare, conferința anuală a Programului de atragere a remitenților în economie „PARE 1+1″ și un forum de afaceri „Republica Moldova – România”. Totodată, în fiecare zi vor fi deschise târguri ale locurilor de muncă.

Expoziția naţională „Fabricat în Moldova” este organizată de Camera de Comerț și Industrie, sub patronajul Guvernului. Evenimentul a ajuns la cea de-a 13-a ediție și se va încheia duminică, 2 februarie.

Ninsorile vor continua să cadă și în următoarele zile. Din această seară intră în vigoare codul galben de ninsori, viscol și ghețuș. 

Astăzi cerul va fi închis și va ninge în toate regiunile țării. În sudul republicii ninsorile vor fi puternice. Vântul va sufla cu până la 12 m/s, viscolind zăpada și formând troiene. Maxima zilei va fi de -9 grade Celsius, iar în orele nocturne mercurul va coborî până la -12 grade. La Briceni, Cornești și Ceadâr-Lunga va fi transport de zăpadă la sol.

Joi va ninge puternic în regiunile din centrul și sudul țării. Vremea se răcește brusc. Vom avea temperaturi de -14 grade Celsius ziua, iar noaptea vor fi -18 grade. Vântul se va înteți și va sufla cu până la 14 m/s.

Vineri, cerul va fi variabil, iar ninsorile mai contenesc. Regimul termic nu se schimbă prea mult. Vom avea pe timp de zi -15 grade Celsius. Noaptea de vineri va fi extrem de geroasă. Mercurul va coborî până la -22 de grade. Vântul va continua să sufle mai alert, cu până la 12 m/s.

Meterologii avertizează că în urma temperaturilor scăzute din ultimele zile, gheața în râurile și bazinele acvatice din țară este subțire și ieșirea pe ea prezintă pericol.

Potrivit sinopticienilor, în weekend nu sunt prognozate ninsori, iar gerul se va mai înmuia.

În anul 2013, producţia globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile (întreprinderile agricole, gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi gospodăriile populaţiei), conform estimărilor preliminare, a înregistrat o creştere cu 38,3% faţă de anul 2012.

Majorarea producţiei globale agricole a fost determinată de creşterea accentuată a producţiei vegetale – cu 61,8%, iar producţia animalieră a crescut cu 0,7%. Acestea sunt datele Biroului Naţional de Statistică.

Potrivit Elenei Orlov, şefa Direcţiei statistica agriculturii şi mediului de la BNS, analiza impactului diferitelor tipuri de producţie asupra ritmului volumului fizic al producţiei agricole în anul 2013 faţă de anul 2012 indică precum că influenţa pozitivă mai semnificativă a avut-o creşterea producţiei de cereale şi leguminoase boabe de 2,2 ori, floarea-soarelui – cu 66,6%, sfeclă de zahăr – cu 59,5%, cartofi – cu 31,5%, legume – cu 28,8%, struguri – cu 21,0%, care a generat majorarea producţiei globale agricole.

Ponderea producţiei vegetale în totalul producţiei agricole a constituit 72%, iar producţiei de animale i-a revenit 28%. Creşterea producţiei vegetale (şi, respectiv, a ponderii acesteia în total producţia agricolă) în anul 2013 faţă de anul precedent a fost generată de creşterea recoltei medii la toate culturile agricole. Astfel, producţia medie la un hectar de porumb a crescut de 2,5 ori, de soia – de 1,9 ori, floarea-soarelui şi sfeclă de zahăr – de câte 1,8 ori, de grâu – de 1,7 ori, de orz – de 1,6 ori, de cartofi – de 1,3 ori.

Creşterea producţiei animaliere cu 0,7% a avut loc datorită majorării volumului producţiei de vite şi păsări cu 32,6% în întreprinderile agricole şi al producţiei de lapte cu 1,5% în gospodăriile populaţiei şi în cele ţărăneşti (de fermier).

În anul 2013, întreprinderile agricole au produs partea principală a volumului de sfeclă de zahăr – 94%, rapiţă – 92%, soia – 84%, floarea-soarelui – 83%, tutun – 76% şi cereale şi leguminoase pentru boabe (exclusiv porumb) – 72%.

Totodată, 85% din volumul total de cartofi şi legume, 73% de struguri, 66% de porumb pentru boabe, 97% de lapte, 65% de carne, 60% de ouă au fost produse de gospodăriile populaţiei şi de cele ţărăneşti (de fermier).