Astăzi, la Chișinău este așteptat Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, împreună cu comisarul pentru extindere Stefan Fulle şi alţi 8 miniştrii ai agriculturii din ţările Uniunii Europene pentru a participa la reuniunea miniştrilor agriculturii din Parteneriatul Estic. 

Ministrul Agriculturii Vasile Bumacov a declarat într-un interviu pentru Radio Europa Liberă că există mari așteptări de la acest eveniment pentru viitorul agriculturii moldovenești. 

„Dorim să obţinem ceea ce merităm. Republica Moldova este o ţară preponderent agrară, cu o suprafaţă de 2 milioane de hectare de teren agricol. Economia ţării depinde de agricultură în proporţie de, practic, 37%, chiar dacă în PIB spunem că sunt 16%.

Agricultura este oportunitatea noastră de dezvoltare, oportunitatea noastră de a crea locuri de muncă şi este oportunitatea de a crea condiţii normale de trai în zonele rurale. În cadrul acestei conferinţe vreau încă o dată ca şi miniştri din ţările parteneriatului estic, dar şi cei din UE să facem multă claritate.

Cei din Europa de Est care vor veni şi ne vor susţine înţeleg foarte bine cât de mult au însemnat fondurile SAPARD, alte fonduri pentru europeni ca să se modernizeze. Atunci populaţia țărilor lor era 70-80 la sută împotriva deschiderii hotarelor şi aderării la UE. Astăzi 80 la sută apreciază foarte mult această integrare europeană.

Vreau ca şi cetăţenii Republicii Moldova, pe de o parte, să ştie de această oportunitate, iar, pe de altă parte, cei de la Bruxelles, partenerii noştri de dezvoltare, să conştientizeze cât de important este pentru Republica Moldova acest program SAPARD, la care sperăm atât de mult.

Avem nevoie să modernizăm întreprinderile noastre agricole, în special cele de procesare, pentru a supravieţui, pentru a da maximum ce poate acest teren fertil al Republicii Moldova, să contribuie la maximum în UE. Deficitul de terenuri agricole în lume se simte foarte mult. Azi venind de la Comrat, văzând acolo care este marea spaimă pentru semnarea Acordului de liber schimb şi de continuare a căii europene eu nu aveam nici o necesitate să ies la tablă să fac calcule fiindcă deja orice om judicios poate discuta cu un polonez, cu un bulgar, cu un ceh, cu un ungar să vadă cât de mare este avantajul şi oportunitatea acestei integrări europene”, a declarat Vasile Bumacov.

În total, astăzi sunt așteptate 24 de delegații străine la Chișinău. Cheltuielile legate de organizarea acestei conferințe depăşesc 400 de mii de lei. 

Semnarea Acordului de Asociere cu UE va fi un semnal clar pentru investitorii serioși din Uniunea Europeană care au afaceri în domeniul agrar, că Republica Moldova este o piață sigură pentru investițiile lor. Despre aceasta a vorbit Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, într-un interviu pentru presa de la noi.

Ce alte declarații a mai făcut oficialul european vedeți în interviul de mai jos:

Domnule comisar, în Republica Moldova se fac auzite voci care susţin că Acordul de Liber Schimb, Cuprinzător şi Aprofundat dintre Republica Moldova şi UE ar avea un impact negativ asupra activităţii agricultorilor din ţara noastră, aducând şi unele argumente – incapacitate concurenţială, lipsa unor tehnologii avansate, dar şi lupta pentru pieţele de desfacere în interiorul UE. Dumneavoastră, care monitorizaţi ceea ce se întâmplă în acest sens, atât în spaţiul comunitar cât şi în vecinătatea ei, ce părere aveţi despre aceste afirmaţii?

Comisia Europeană nu a negociat acest Acord în intenţia de a invada piaţa moldovenească. UE e o piaţă cu 500 de milioane de consumatori. Şi nu o piaţă cu 3 milioane este acea care face diferenţa. UE negociază în mod ofensiv acorduri de liber schimb cu pieţe mari, acolo unde într-adevăr poate avea un câştig. În acordul de liber schimb cu Republica Moldova, principalul câştig al UE este un sprijin pentru apropierea Republicii Moldova, în plan economic, de UE prin accesul la piaţa europeană. Din start, cel puţin pentru agricultură şi sectorul alimentar, de care m-am ocupat, am negociat în mod asimetric în avantuajul Republicii Moldova, în sensul că UE îşi deschide piaţa pentru aproape toate produsele agroalimentare pentru toate liniile tarifare cu foarte mici excepţii, unde şi acolo, cotele solicitate de UE au fost la limita nivelului de schimburi comerciale actuale şi nu mai mare. Asta înseamnă că şi după punerea în aplicare a Acordului, nu va intra pe aceste domenii sensibile mai multe produse europene decât ceea ce este acum. Şi pentru produsele sensibile UE a lăsat Republicii Moldova să-şi protejeze aceste domenii sau cu o perioadă de tranziţie care poate fi până la 10 ani, adică deschiderea pieţei moldoveneşti faţă de produsele europene se va face treptat, timp de 10 ani. Pentru unele produse şi mai sensibile, unde vor exista cote, Republica Moldova poate să impună cote şi să controleze cantitatea de produse europene care intră pe piaţa moldovenească.

Cu ce produse ar putea fi prezentă Republica Moldova pe piaţa europeană şi dacă acestea sunt competitive, deoarece anume competivitatea este unul dintre criteriile primordiale ale pieţei europene?

Competivitate nu este specifică doar UE, ci a oricărei pieţe. Pe orice piaţă pe care vrei să intri trebuie să fii competitiv, în sens că trebuie să convingi consumatorul să-ţi accepte produsul tău. Ceea ce am vrut noi a fost să nu limităm artificial, prin acorduri cantităţile care intră pe piaţa europeană. Dacă produsele moldoveneşti îşi găsesc consumatori – să poată să intre fără restricţii şi bariere. Şi sunt asemenea produse, nu numai vinul, care începe să crească în competitivitate de la un an la altul pe piaţa europeană. Sunt legume, fructe şi produse procesate, inclusiv animaliere, volumul carora cred că va fi în creştere în anii următori. Până acum au existat limite şi bariere comerciale, nu au fost nici investitori care să investească în aceste sectoare pentru a aduce tehnologii noi şi a le dezvolta. În momentul în care acest Acord va intra în vigoare, va atrage mai mulţi investitori, inclusiv din UE. Vor veni să investească în Republica Moldova tocmai că există această posibilitate de export şi asta înseamnă locuri noi de muncă, bani în bugetul de stat pentru taxe care vor fi plătite aici.

Republica Moldova nu se încadrează în Strategia Comună Agricolă a UE, dar, aşa cum aţi afirmat, ţara noastră ar putea beneficia de unele investiţii, într-un proiect special discutat în timpul vizitei de la Chişinău. Ce presupune acest proiect?

Sunt 2 lucruri distincte. Investiţiile europene vor veni chiar şi automat, doar prin faptul că intră în vigoare Acordul de Liber Schimb, Cuprinzător şi Aprofundat şi că produsele moldoveneşti vor putea intra neîngrădit pe piaţa europeană, cum e cazul vinului, care este exportat în UE fără nicio limită. Deja faptul că ca există accesul pe piaţa europeană, eu sunt sigur că vor fi atraşi investirori dn ţări cu agricultură importantă şi tehnologii avansate din UE, care vor investi în Republica Moldova. Programul la care vă referiţi Dumneavoastră, pe care îl gândim de aproape un an şi jumătate, este unul de sprijin pentru agricultură şi dezvoltare rurală din ţările din vecinătatea estică. Are ca obiectiv primordial să sprijine Ministerul Agriculturii şi Guvernul în implementarea politicii agricole care să ducă la dezvoltarea sectorului, inclusiv printr-un sprijin financiar, prin proiecte pilot, pentru a stimula investiţiile în agricultură şi sectorul agroalimentar. Şi mă gândesc aici, în pirmul rând, la producătorii mici şi mijlocii, care nu întotdeauna au acces facil la investiţii, aşa cum pot să aibă firmele mai mari. Şi din acest punct de vedere vom încerca să lucrăm împreună, Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii, care poate să vină cu linii de creditare pentru agricultură şi sectorul agroalimentar.

Domnule comisar, în ultimul timp, mai mult ca oricând, se discută despre securitatea alimentară. Ce întreprinde UE în acest context?

UE are mai multe programe de asistenţă tehnică pentru a ajuta instituţiile statului în a implementa normele comunitare de siguranţă alimentară (fiind implementate, de aceste norme vor beneficia şi consumatorii din RM pentru că vor avea mai multă siguranţă a calităţii produselor ). Avem şi programe de sprijin pentur producători, pentru a-i ajuta să se alinieze la aceste norme. Aici folosim, expertiza tuturor statelor membre şi mai ales ale noilor state membre, care recent au trecut prin acelaşi proces de aliniere la normele comunitare, dar acordăm şi asistenţă tehnică pentru doatarea laboratoarelor, pentru formarea experţilor care urmează să facă aceste verificări. De altfel, aceste investiţii demonstrează şi rezultatele, pentru că sunt din ce în ce mai multe produse moldoveneşti pe piaţă europeană.

Sursa: Moldova.org

Vremea se răcește brusc. În următoarele zile va continua să ningă în toată țara, iar temperaturile vor coborî până la -17 grade Celsius pe timp de noapte, iar ziua nu vor depăși -10 grade. 

Astăzi cerul va fi noros și va ninge în cea mai mare parte a țării. Îmbrăcați-vă bine când ieșiți din casă. Mercurul din termometre va coborî până la -7 grade Celsius ziua, iar noaptea va fi și mai frig, -10 grade. Vântul va avea intensificări și va sufla cu până la 12 m/s, ceea ce va spori și mai mult senzația de frig.

Joi, va ninge slab doar în sudul țării. În regiunile din nordul și centrul țării își va face apariția soarele care va fi cu dinți. Regimul termic nu se schimbă prea mult. Maxima zilei va fi de -5…-7 grade Celsius, iar în orele nocturne se vor înregistra -14 grade. Vântul se mai domolește și va sufla moderat.

Vineri va ninge slab în zonele de centru și de sud a țării. Temperaturile continuă să coboare astfel, gerul va intra în acțiune. Ziua vom avea -10 grade Celsius, iar noaptea se vor atesta –17 grade. Vântul din nou se va intensifica și va sufla în rafale de până la 12 m/s.

Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, ninsorile vor continua să cadă și în weekend, iar temperaturile se vor menține negative.

La începutul acestei săptămâni, temperaturile din Ucraina au înregistrat o scădere semnificativă, minimele atingând -10/-20 de grade în unele regiuni.

Cea mai scăzută temperatură a aerului s-a măsurat în estul Ucrainei. Din moment ce în majoritatea regiunilor lipsește zăpada, gerul poate afecta serios o parte din culturile de grău de toamnă.

Conform datelor UkrAgroConsult, citate de agrobroker.ro, temperatura măsurată la nivelul arăturii încă nu a atins punctul critic, dar dacă vremea uscată și extrem de rece se menține, gerul poate deveni o amenințare reală pentru culturile de toamnă.

Pierderile mari din timpul iernii, împreună cu reducerea suprafețelor însămânțate în toamnă datorită vremii prea umede în toamnă, ar putea declanșa „febra” porumbului și florii-soarelui în rândul agricultorilor, consideră compania ucraineană de analiză.

Miniştrii agriculturii ai ţărilor din Parteneriatul Estic şi din UE se întrunesc în această săptămână la Chişinău, pe 23 ianuarie, pentru a participa la o conferinţă comună privind problemele în agricultură.

La reuniune vor participa şi comisarii europeni Dacian Cioloş şi Stefan Fule. În cadrul evenimentului va fi dezbătut programul european de vecinătate pentru agricultură şi dezvoltare rurală, a anunţat ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, transmite IPN.

„Moldova se confruntă cu mai multe provocări – noi activăm pe pieţe instabile şi urmează să creăm Zona de Liber Schimb cu UE. Acest lucru ne mobilizează ca să atragem fonduri pentru a spori competitivitatea produselor agroalimentare din Moldova”, a subliniat ministrul.

Oficialul a adăugat că se doreşte ca la această conferinţă să fie prezentat cât de importantă este agricultura pentru Moldova. „Este un domeniu crucial. Ultimele date au arătat că o creşterea economică este posibilă datorită situaţiei bune din agricultură”, a comunicat Vasile Bumacov.

La această conferinţă se va vorbi şi despre protecţia solurilor, deoarece baza alimentară în toată lumea se micşorează dramatic. Se va discuta şi despre risipa de alimente, în situaţia în care pe pământ un miliard de oameni sunt înfometaţi.

Conferinţa miniştrilor agriculturii va avea loc, joi, cu începere de la ora 09.00.

Pagubele produse până acum de temperaturile prea ridicate pentru această perioadă sunt minore. Însă, dacă nu va ninge în curând, vor fi afectate grav culturile de toamnă şi viţa de vie, spune ministrul agriculturii, Vasile Bumacov.

Potrivit oficialului, în unele zone au înflorit copacii, dar nu este un fenomen de amploare, transmite IPN.

„Este esenţial ca acum ploaia să se transforme în zăpadă, deoarece gheaţa va afecta culturile de toamnă şi viţa de vie. Prognoza meteo este mai bună la nord şi centru, unde se aşteaptă ninsori, e mai rău spre sud, dar sperăm că acolo şi temperaturile vor fi mai înalte”, a spus Vasile Bumacov.

Ministrul speră că situaţia se va îmbunătăţi şi pagubele înregistrate vor fi esenţial mai mici decât beneficiul de la precipitaţiile care cad acum. „În fiecare an există probleme în agricultură: dacă nu-s îngheţuri, e secetă sau altceva. La nivel european, discutăm şi despre ce să facem pentru ca agricultură să nu fie atât de dependentă de condiţiile climaterice. Nu putem spune că semănăturile de toamnă au fost afectate esenţial. Desigur, era mult mai bine dacă aveam un strat de zăpadă, dar nici acum nu s-au înregistrat pagube mari”, a adăugat oficialul.

A doua zi în Moldova cad ploi, izolat puternice. Temperaturile au căzut şi aceasta duce la formarea poleiului. Meteorologii prognozează în următoarele câteva zile precipitaţii sub formă de lapoviţă.

Volumul mărfurilor transbordate anul trecut prin Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti (PILG) a crescut cu 50 la sută, constituind peste 410 mii tone. Aproximativ 60 la sută din acest volum revine exportului de produse cerealiere, seminţelor de floarea soarelui şi uleiului vegetal, informează PILG.

Potrivit sursei, numai prin PILG, importatorii și exportatorii din Moldova, au comercializat mărfuri containerizate cu 44 țări diferite.

Majoritatea mărfurilor transportate în containere în Moldova prin PILG sunt originare din China (58%), Spania (14%), Turcia (8%), India (4%), Emiratele Arabiei Unite (2%), Canada (2%), și Statele Unite ale Americii (1%) ș.a. Tipul mărfurilor importate în containere variază de la materiale de construcție, textile, produse electronice si electrocasnice, bunuri alimentare, bunuri de larg consum, la detergenți, echipamente, utilaje și metal.

Exportul din Moldova prin PILG, în mare parte a fost orientat spre Taiwan (16%), Pakistan (13%), Indonezia (10%), Malaysia (9%), Vietnam (7%), Statele Unite ale Americii (7%) China (7%) și Turcia (6%) ș.a. Mărfurile exportate în containere au constituit predominant produse cerealiere, semințe de floarea soarelui, dar și vin, băuturi alcoolice/spirtoase tari, nuci, echipamente și utilaje.

„În anul 2013 am reuşit să atingem cel mai înalt rezultat de până acum al volumului de mărfuri transbordate prin Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti. Bineînţeles, am beneficiat de recolta bogată de cereale din acest an, în urma căreia a crescut exportul produselor agricole prin Giurgiuleşti”, a declarat Thomas Moser, preşedintele consiliului de administrare al Danube Logistics, operatorul Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti.

El a adăugat că totodată s-a mărit substanţial şi volumul produselor petroliere importate/transbordate prin intermediul Portului Internaţional de la Dunăre.