O pensionară din Chișinău și afacerea sa cu mirodenii ecologice

0

Fostă profesoară, o pensionară din capitală, Antonina Tocarenco, dezvoltă o afacere de succes în creșterea plantelor aromatice și medicinale prin metode ecologice.

Deși viața a pus-o în fața unor greutăți greu de imaginat acum 15 ani, Antonina Tocarenco nu și-a pierdut curajul și a hotărât că nu trebuie să stea cu mâinile în sân, dar să lupte pentru a da culoare unei pasiuni mai vechi. Astfel, crește pe șase ari de la vila pe care o are într-o suburbie a capitalei cele mai neobișnuite plante aromatice și medicinale.

Plante aromatice, crescute ecologic

A studiat Biologia și Chimia la facultate și spune că a pledat mereu pentru ca toate fructele și legumele pe care le consumăm să fie cât mai naturale, fără nitrați și chimicale. Acesta a fost principalul motiv pentru care a ținut cu tot dinadinsul ca aceste plante să fie crescute anume prin metode ecologice de cultivare. Pământul este asigurat cu substanțele nutritive necesare cu ajutorul compostului format din buruieni și crengi pentru care a procurat utilaj special pentru mărunțire, dar și a humusului de tip bio, care îmbogățește solul. În lupta cu dăunătorii plantelor sunt utilizate capcane speciale pentru combaterea biologică. Agricultorul spune că un lucru foarte important în creșterea produselor ecologice este respectarea regulilor privind rotația culturilor.

Busuioc violet, oregano, tarhon sau lavandă

Sortimentul cultivat este unul foarte mare, Antonina Tocarenco orientându-se după doleanțele clienților. Agricultorul spune că numărul de clienți fideli demonstrează că, datorită calității, aceste plante nu sunt atât de ușor de găsit la noi. Clienții vin la pensionară pentru a procura plante medicinale uscate sau ceaiuri. Astfel, în gospodăria ecologistei cresc flori de sunătoare, tei, păducel, tarhon, momordică, lavandă și Amaranth sau „floarea nemuritoare a frumuseții veșnice”. Antonina Tocarenco mai cultivă arbuști de coarne roșii și galbene, agriș, fragi, coacăză, zmeură, mure, dar și arbuști Kamberlend ale căror fructe sunt de forma zmeurei, de culoare neagră. Totuși, cele mai deosebite plante sunt mirodeniile, care reprezintă mândria agricultoarei. Deși sunt mai degrabă specifice pentru locurile exotice din Orient, oregano, rubarba, stevia rebaudiană, busuiocul violet, galben sau verde și diferite salate, sunt folosite atât pentru condimentarea bucatelor, cât și pentru decorarea acestora. Tot în condiții ecologice sunt crescute mai multe tipuri de ceapă, sparanghel, roșiile orange, dar și diferite verdețuri, care sunt specifice agriculturii autohtone.

Căutate de restaurante cu bucătărie europeană

„Îmi amintesc că și bunica mea era pasionată de creșterea plantelor medicinale. Născută în zodia Taurului, semn de pământ, am avut mereu o atracție deosebită față de natură și pământ. Acum mă pot mândri cu faptul că ofer plante aromatice de calitate, care sunt la mare căutare de cele mai faimoase restaurante de la noi care sunt specializate în bucătăria europeană. Sunt interesată de tot ce înseamnă curat, sănătos și ecologic, de aceea am studiat mult pentru a face agricultură ecologică, iar în curând activitatea mea va fi certificată”, susține Antonina Tocarenco.

Lipsa unui centru comercial specializat

Spune că nu calculează veniturile și investițiile, tot ce câștiga fiind nevoită să cheltuiască în dezvoltarea treptată a afacerii, dar spune că banii obținuți îi asigură un trai decent la bătrânețe. Visează mult la utilaj pentru ambalarea plantelor, pentru că, în opinia ei, în agricultură este important și aspectul estetic, dar, deși a aplicat pentru obținerea unui grant, crede că șansele sunt mici. „Avem legislație, condiții climaterice favorabile și oameni curajoși care își doresc un mediu curat și sănătos, dar încă nu avem unde vinde. Cea mai mare problemă a producătorilor agricoli, care cultivă prin metode ecologice, este lipsa unui centru comercial specializat. Când vinzi în rând cu toți la piață, cumpărătorului îi este greu să te creadă că anume tu vinzi produse ecologice. Autoritățile ar trebui să se implice mai mult în susținerea micilor producători agricoli, care pledează pentru metode ecologice, deoarece anume astfel de tip de agricultură reprezintă viitorul unei generații sănătoase. Mediul trebuie protejat, fiindcă dacă tu hrănești mediul, atunci și el te va hrăni”, a conchis Antonina Tocarenco.

A participat la nenumărate campionate gastronomice, expoziții, a condus chiar un Club al producătorilor ecologici și a efectuat vizite în străinătate pentru schimb de experiență. În acest an, Antonina Tocarenco va împlini 60 de ani, dar spune că se simte puternică și tânără datorită lumii care o înconjoară, o lume plină de parfumuri aromate și produse sănătoase.

Autor: Virginia Nica

Sursa: Ziarulnational.md

CIE „Moldexpo” și Agrobiznes.md vă invită la cel mai important eveniment agricol al acestui început de an

0

Au mai rămas 7 săptămâni (46 de zile) până la cel mai important eveniment agricol al acestui început de an – expoziția „Moldagrotech 2014”. Evenimentul va avea loc la „Moldexpo” în perioada 12-15 martie.

Expoziția de primăvară „Moldagrotech” de regulă anunță startul noului an agricol. Evenimentul îi atrage ca un magnet pe cei mai importanți oameni de afaceri și fermieri, atât de la noi din țară, cât și, cum se vede mai ales în ultimul timp, de peste hotare.

S-a văzut cu ochiul liber toamna trecută cât de mulți businessmani din afară au participat la expozițiile „Moldagrotech” și „Farmer”. Interesul străinilor pentru agricultura din Republica Moldova va continua poate să crească și mai rapid odată cu semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

Așadar, fiind o resursă serioasă de informare pentru toți actorii implicați în sectorul agricol (așa ne place nouă să ne poziționăm), am decis să ne implicăm activ în promovarea și mediatizarea pe online a expoziției „Moldagrotech”, la fel cum am făcut-o și în toamna 2013.

În urma negocierilor, am ajuns la un acord de parteneriat cu Centrul Internațional de Expoziții (CIE) „Moldexpo”.  Conform acordului, CIE „Moldexpo” va promova brandul Agrobiznes.md pe toate canalele sale, atât în pierioada premergătoare expoziției, cât și în timpul acesteia. În schimb, Agrobiznes.md va mediatiza și va aduce la cunoștința cititorilor săi toate informațiile de la expoziție.

Zilele trecute vă anunțam că am stabilit un Parteneriat Media Strategic și cu Camera de Comerț și Industrie din Suceava. Ne-am angajat astfel să promovăm participarea fermierilor noștri la Târgul Internațional de Agricultură „Agro Expo Bucovina”.

În prezent, strategia noastră este să ne consolidăm poziția de „Cel mai popular site agricol din Moldova”,  pe care noi am obținut-o prin multă muncă și prin care am ajuns să fim cunoscuți și apreciați de către cititori și parteneri.

Ce reprezintă programul european ENPARD și cum îi va ajuta pe fermierii moldoveni să facă agricultură performantă

0

Republica Moldova are toate şansele să beneficieze de fonduri europene pentru dezvoltarea agriculturii şi infrastructurii rurale prin intermediul aşa numitului program ENPARD, adică programul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală destinat ţărilor din imediata vecinătate. Banii din program sunt destinaţi statelor care vor decide că agricultura se numără printre priorităţi în dialogul cu Uniunea Europeană, a explicat, la Chişinău, Comisarul pentru agricultură, Dacian Cioloş.

Mai jos aveți ocazia să citiți un interviu semnat de Radio Europa Liberă cu Preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor, Valeriu Cosarciuc, în care acesta vorbește despre aşteptările fermierilor de la programul ENPARD.

Valeriu Cosarciuc: „În primul rând, vreau să menţionez că Programul ENPARD sau Programul de vecinătate pentru dezvoltarea agriculturii şi dezvoltare rurală, este o ofertă îmbunătăţită a Uniunii Europene pentru susţinerea agriculturii în ţările vecine. Republica Moldova, cu părere de rău, la moment este ţară vecină cu Uniuniunea Europeană şi nu suntem ţară membră ca să beneficiem de alte fonduri.

Dacă vorbim despre această ofertă, vreau să spun, în primul rând, că ea va fi bazată pe o planificare pe termen lung, adică pentru a obţine fonduri de la UE prin acest instrument, ENPARD, ar trebui ca în Republica Moldova să fie elaborat şi promovat un Program naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală. În baza acestui program vom putea accesa fonduri de la Uniunea Europeană.

O altă chestiune foarte importantă care a fost menţionată şi de către Comisarul, dl Cioloş, este abordarea integrată. Nu putem să divizăm agricultura şi dezvoltarea rurală, ca să fie separate sau în diferite locuri să se facă politicile. De aceea, noi trebuie să revenim la normalitate, adică în Republica Moldova dezvoltarea rurală şi agricultura urmează să fie într-un singur centru pentru coordonarea şi dezvoltarea politicilor. O altă chestiune importantă este ca producătorii agricoli să fie participanţi la elaborarea acestui Program naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală şi să fie proprietarii acestui Program. Noi ar trebui să prevedem în acest program o componentă importantă în ceea ce priveşte accesul la cunoştinţe şi informaţii…”

Europa Liberă: Tocmai vroiam să vă întreb: au agricultorii moldoveni destule cunoştinţe pentru a accesa aceste fonduri, pentru a face agricultură la nivel european?

Valeriu Cosarciuc: „Este o problemă: fermierii din Republica Moldova au probleme cu accesul la informaţie şi cunoştinţe. Este nevoie de eforturi serioase ca ei să poată beneficia de acele fonduri şi de acele beneficii care pot să vină din Uniunea Europeană. Cineva spunea că noi nu trebuie să îi ducem pe fermieri de mânuţă pentru ca ei să obţină aceste fonduri. Eu sunt de părere că noi trebuie să îi ducem de mânuţă pe aceşti fermieri. Însă acest acces nu trebuie să fie bazat numai pe traininguri sau pe nişte plecări peste hotare.

Este necesar ca noi, pe teritoriul Republicii Moldova, să creăm o reţea de centre de excelenţă pentru fermieri. Astfel încât aceste centre de excelenţe fermierul să vadă un exemplu, cel mai bun, din diferite domenii: pomicultură, viticultură, legumicultură, creşterea animalelor, producerea laptelui, producerea cărnii, procesarea produselor agricole primare. Din aceste exemple bune ţăranii noştri mai repede se vor învăţa. Noi ştim foarte bine că de multe ori fermierii trebuie să pipăie ceva ca mai apoi să constate că e un lucru bun.”

Europa Liberă: Fondurile din Programul ENPARD vor ajunge şi la micii fermieri?

Valeriu Cosarciuc: „Totul depinde de politica statului. Pentru ca aceste fonduri să ajungă şi la micii fermieri, noi avem nevoie să soluţionăm o problemă foarte importantă: accesul la finanţe. De multe ori, fondurile vin post investiţie. Adică e necesar să ai bani, să faci investiţia şi pe urmă să obţii o compensare din aceste fonduri care vor veni în Republica Moldova sau chiar din fonduri de subvenţionare pentru agricultură. De aceea este nevoie să fie creat un sistem foarte clar de garantare a creditului agricol. Aşa cum este în România, unde există Fondul de garantare a creditului agricol, ca cei care doresc să facă o investiţie, să aibă certitudinea că va exista un fond care le va garanta un contract de creditare cu o instituţie financiară.

În Republica Moldova, noi trebuie să susţinem gospodăriile de fermieri de tip familial. Ele pot şi au capacitatea să producă produse alimentare sigure din punct de vedere a inofensivităţii, să menţină în continuare acest habitat care se numeşte mediul rural şi aceste gospodării de fermieri de tip familial sunt în stare să conserveze mediul înconjurător, adică natura, peisajul etc.

Dacă ne uităm în politica agricolă comună a Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020 vom vedea că acolo sunt trei componente, trei obiective: asigurarea viabilă cu produse sigure. Doi, e vorba despre mediu, adică despre consevarea mediului înconjurători. Trei, este vorba despre dezvoltarea uniformă al mediului rural. Sunt trei obiective ale politicii agricole comune. Acelaşi lucru trebuie să îl vedem şi noi, aici, în Republica Modova.”

Europa Liberă: Dar cât de deschişi fermierii moldoveni la tehnologiile şi metodele agricole care vin din Occident?

Valeriu Cosarciuc: „Aici, dvs aţi atins o problemă foarte importantă, dar care ar putea fi depăşită. Noi trebuie să ne concentrăm eforturile ca să motivăm tinerii fermieri, ca ei să îşi creeze o fermă comercială la sate, ca ei să aibă suportul necesar pentru a dezvolta afacererea în agricultură şi în ceea ce priveşte procesarea materiei prime agricole.

De aceea, noi trebuie obligatoriu să avem un sistem de motivare a tinerilor fermieri. În primul rând, să acordăm o primă de instalare pentru tinerii fermieri care vor veni în sate să creeze o fermă comercială. Asta ar însemna poate nu atât de mult – 20 sau 30 de mii de euro, pentru ca tânărul fermier să aibă capitalul iniţial pentru a-şi crea acolo un cuib de la care ar putea să se dezvolte mai departe cu familia lui.

Doi, noi ar trebui să compensăm mai mult mărimea investiţiilor pe care le face un tânăr fermier. Dacă, de exemplu, la general, pentru a construi un frigider se poate obţine un 50 % de la Fondul de subvenţionare, noi propunem ca fermierii tineri, care fac investiţii într-un frigider sau într-o mică întreprindere de procesare a laptelui, a cărnii, să obţină plus 30 % la cota de bază. Cu ajutor de 80 %, un tânăr fermier, care nu are multe resurse financiare, sigur ar dori să facă aceste investiţii şi să depună efortul ca să se instaleze la sat. Astfel, satele, prin această politică, vor obţine un viitor.

Astăzi, noi avem problema că oamenii pleacă de la sate. Nu văd oportunitatea de a mai rămne acolo. Noi avem nevoie de a stimula agricultura cu valoare adăugată înaltă. Produsele sunt cu valoare adăugată înaltă numai în cazul când cei care lucrează la producerea acestor fructe şi legume sau alte produse vor obţine un salariu mare, profituri mari pentru ca să se dezvolte în continuare. Asta înseamnă produse cu valoare adăugată înaltă.”

Europa Liberă: În toată această situaţie pe care o descrieţi, ce rol îi revine consumatorului?

Valeriu Cosarciuc: „Comisia Europeană a promovat un proiect foarte şi foarte important în ceea ce priveşte crearea sistemului de vânzări directe în cadrul Uniunii Europene, care a demonstrat că viitorul pentru agricultura europeană este în stabilirea unor relaţii directe consumator-producător. Noi chiar am propus anul trecut un proiect de hotărâre de Guvern ca pe perioada cât fostul stadion republican nu se foloseşte de nimeni, noi ne luăm angajamentul să îl curăţim, să organizăm o piaţă civilizată pentru fermieri, unde să aibă o tarabă pentru a-şi vinde produsul şi acolo să vină consumatorii din Chişinău, să cumpere direct de la fermier. Veţi vedea cât folos va fi pentru ambele părţi şi pentru fermier, şi pentru consumator atunci când se vor întâlni acolo, faţa în faţă.”

Sursa: Europalibera.org

Štefan Füle: Agricultura reprezintă un potenţial imens de dezvoltare

0

Agricultura este un sector major al economiei tuturor ţărilor din Parteneriatul Estic, aceasta implică o mare parte a populaţiei şi, după zeci de ani de dificultăţi, mai reprezintă totuşi un potenţial imens de dezvoltare.

Aprecierile sunt date de comisarul european pentru extindere şi politică de vecinătate, Štefan Füle. Oficialul a ţinut un discurs la conferinţa ministerială a Parteneriatului Estic privind Dezvoltarea Agricolă şi Rurală, care a avut loc la Chişinău, transmite IPN.

„Unele ţări din Parteneriatul Estic sunt avantajate: Ucraina reprezintă de mult timp „hambarul grâului” în Europa de Est şi are mult cernoziom, care reprezintă cel mai bun sol din lume pentru agricultură. Clima însorită şi temperată a Moldovei, împreună cu soluri fertile, reprezintă un spaţiu ideal pentru agricultură şi procesarea alimentară. Dar prezenţa resurselor în sine nu este suficientă”, a subliniat comisarul.

Potrivit lui Štefan Füle, programul de stimulare a economică a zonelor rurale, care este implementat în Moldova din 2010, şi-a demonstrate utilitatea, fiind un bun instrument pentru crearea locurilor de muncă. Pentru 2014 este prevăzut un program de sprijin bugetar ENPARD – Program European pentru Vecinătate în domeniul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Granturi de până la 15 mii de dolari pentru tinerii care vor să lanseze afaceri

0

AXA Management Consulting, cu susţinerea financiară din partea Programului „Susţinerea Măsurilor de Promovare a încrederii”, UNDP Moldova, îţi oferă şansa să lansezi sau să îţi dezvolţi afacerea oferind oportunităţi de finanţare.

SCOPUL PROIECTULUI:
Crearea oportunităților de angajare pentru persoanele din raioanele Floreşti, Şoldăneşti, Rezina, Orhei, Criuleni, Dubăsari, Anenii Noi, Căuşeni şi Ştefan Vodă, cu vârsta cuprinsă între 18 la 35 de ani, oferindu-le sprijin multilateral de lansare şi dezvoltare a propriei afaceri.

PREZENTARE:
10 tineri din raioanele menţionate, ale căror planuri de afaceri vor fi recunoscute ca fiind cele mai bune, vor beneficia de:

  • Instruire în domeniul planificării afacerii;
  • Granturi de până la 15.000 dolari SUA;
  • Consultanţă individuală pentru o perioadă de 10 luni;
  • Asistență în procurarea echipamentelor, materiei prime, produselor şi serviciilor de la organizații terţe.

Pentru mai multe detalii accesați acest link.

A devenit bogat și cunoscut în lumea întreagă datorită fermei sale de usturoi

0

Lumea Usturoiului există. Ea se află în sud-estul Marii Britanii, pe Insula Wight. Acolo, fermierul pe nume Colin Boswell a creat un univers dedicat usturoiului.

Pe teritoriul fermei pe care o gestionează poți admira zeci de soiuri de usturoi, produse din usturoi, printre care și berea din usturoi,un restaurant al usturoiului, și chiar o școală de „usturoi” pentru copii. „The Garlic Farm” (Ferma de Usturoi) este povestea despre cum un simplu usturoi poate transforma viața unei regiuni.

Istorie

Istoria acestei ferme are rădăcini tinere. Este proiectul fermierului Colin Boswell care a decis să continue ceea ce au început părinții săi, să cultive usturoi.

De fapt, usturoiul apărut accidental pe Insula Wight. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pe insulă s-a stabilit o escadrilă franceză. Și piloții francezi adesea spuneau că nu le plac alimentele locale. Unul dintre fermieri, obosit de plângerile piloților francezi care tot vorbeau despre „oribila bucătărie engleză”, le-a cerut piloților să aducă niște semințe din cele care nu sunt pe insulă. Și ce e amuzant, piloții chiar s-au ținut de cuvânt și au adus niște semințe. Astfel, în 1942, pe insulă a ajuns și usturoiul împreună cu muniția franceză.

Familia lui Colin Boswell a început să cultive primul usturoi în urmă cu 40 de ani. Mama fermierului creștea usturoiul în curtea din spatele casei în care locuiau. Acum, Ferma lui Boswell este cea mai mare și specializată în acest domeniu din Marea Britanie.

„Suntem mândri de produsul nostru de excepție. Usturoiul nostru are un gust minunat, este de înaltă calitate, și mai este incredibil de frumos. Vindem usturoiul prin propriul magazin de firmă piețelor fermierilor și mai poate fi comandat pe site-ul nostru și de la furnizori din Marea Britanie. Dar cert e una, că în supermarket-uri usturoiul nostru nu-l veți găsi”, afirmă Colin.

Pasiunea fermierului pentru usturoi a marcat startul unei istorii de marketing de succes. El a început a promova produsul sub marca Boswell pe la piețele agroalimentare din regiune. La un moment dat, fermierul a realizat că a vândut atât de mult usturoi încât are posibilitatea de a-și extinde afacerea.

„Britanicii iubesc usturoiul și nici francezii nu se dau în lături. Atunci m-am gândit că de ce m-aș limita doar la englezi și francezi? De ce nu și la americani”, își amintește acesta.

S-a dovedit că și americanilor le place, de asemenea, usturoiul și tot ce are legătură cu el. Și într-adevăr, la ferma de usturoi a familiei Boswell vin turiști din întreaga lume.

Usturoiul-gustul Primăverii

Prima recoltă de usturoi se coace la începutul lunii martie. „Gustul de usturoi este primul gust al primăverii, spune Colin Boswell. Suculent, proaspăt și nu prea picant, primul usturoi este potrivit pentru orice tip de mâncare”. Fermierul zice că pe teritoriul fermei cresc diferite soiuri de usturoi. Unele dintre acestea sunt recomandate de a fi consumate primăvara. Altele, însă, obțin savoare, gust și aromă abia peste un an.

Colin este deosebit de mândru de „usturoiul-elefant”, un soi de usturoi pe care îl puteți găsi pe teritoriul acestei ferme. Acesta poate ajunge până la 300 de grame, are o inflorescență violetă în formă de minge și este o încrucișare între usturoi și praz.

„The Garlic Farm” – locul unde puteți gusta berea din usturoi

Pentru a atrage turiști, fermierul a avut o mulțime de idei. Acum, pe teritoriul fermei este un restaurant (unde orice bucată din meniu are ca ingredient usturoiul), dar și școală de gătit pentru copii. Mai există și un magazin impresionant. Aici se vând mai mult de 10 soiuri de usturoi. Printre acestea „Chesnok”, care provine din Ucraina. Există usturoi proaspăt, usturoi afumat, sosuri, gemuri, muștar din usturoi, ulei de masline cu usturoi, unt de usturoi, condimente – sare de usturoi , piper cu usturoi, etc. Și chiar bere usturoi puteți găsi aici. Și, de asemenea, „gadget-uri de usturoi”: haine și suveniruri. Insula Wight găzduiește anual și „Festivalul de usturoi”, care atrage zeci de mii de oameni din întreaga lume.

„Usturoiul sălbatic” – mama tuturor usturoilor

Desigur, Colin susține că inevitabil s-a tot întrebat de unde a apărut usturoiul. „Am călătorit prin Orientul Mijlociu pentru a găsi un strămoș al usturoiului, de la care se trag toate soiurile moderne. Căutările nu s-au soldat cu succes. Apoi, m-am dus în Asia Centrală. Și în cele din urmă, în munții din Kazahstan, am găsit ceea ce am căutat atât de mult timp – „usturoiul sălbatic” – mama tuturor usturoilor”, declară fermierul.

Ferma lui Boswell – Model pentru fermierii de la noi

Colin Boswell a construit proiectul său de succes în jurul unui usturoi. În jurul unei culturi agricole el a creat o întreagă lume. Și această lume, în primul rând, îi aduce o mare plăcere. În al doilea rând, aceasta îi aduce și câștig financiar. În esență, această fermă este un proiect de afaceri de succes, construit din pasiunea unei persoane.

Exemplu acestei ferme demonstrează cum este posibil și cum trebuie a dezvolta în prezent proiectele agricole locale axate pe creșterea produselor ecologice.

Sursa: Lavkagazeta.com

Traducere și adaptare: S. Tataru

METEO. Gerul lovește Moldova. La noapte vor fi până la -17 grade Celsius

0

În următoarele zile vom avea parte de ninsori slabe, iar gerul va fi tot mai accentuat. La noapte se va înregistra cea mai scăzută temperatură din acest an. 

Astăzi, cerul va fi variabil, pe alocuri își va face apariția și soarele, care își va arăta colții. Ninsori slabe sunt prognozate în centrul și sudul țării. Temperaturile vor coborî până la -10 grade Celesius. Noapte va fi și mai ger, – 17 grade. Vântul va sufla moderat.

Sâmbătă, vremea nu se schimbă esențial. Cerul va fi mai mult noros și va ninge doar în regiunile din centrul și sudul republicii. Regimul termic nu se schimbă prea mult. Ziua vom avea – 10 grade Celsius, iar noaptea mercurul va coborî până la -17 grade.

Duminică se anunță cer variabil și ninsori în toată țara. Temperaturile rămân la valorile de -10 grade Celsius ziua, iar noaptea se vor înregistra – 15 grade.

Potrivit meteorologilor, săptămâna viitoare va debuta cu ninsori slabe, iar temperaturile vor mai crește.

Leancă în fața oficialilor din UE: „Credeți-mă, consumatorii europeni vor aprecia gustul și calitatea produselor agricole moldovenești”

0

Declarația a fost făcută de către Prim-ministrul Iurie Leancă la deschiderea Conferinței miniștrilor Agriculturii și Dezvoltării Rurale din statele Parteneriatului Estic şi Uniunea Europeană. La eveniment au mai participat Comisarul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, şeful Delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola, vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii, Wilhelm Molterer.

În cuvântul său de salut, Premierul a declarat că se simte mândru de faptul că Republica Moldova este țara care găzduiește prima reuniune a miniștrilor agriculturii din statele Parteneriatului Estic și că astfel de evenimente demonstrează solidaritatea Uniunii Europene față de partenerii săi.

Iurie Leancă a subliniat importanţa domeniului agroalimentar pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova. Astfel, în primele trei trimestre ale anului 2013, sectorul agricol a generat 12% din PIB și a oferit locuri de muncă directe pentru aproximativ un sfert din populația ocupată. Producția agroalimentară reprezintă 40% la totalul exporturilor, unde sunt angajați aproximativ 35% din populaţia aptă de muncă din Republica Moldova.

„Îmi amintesc de un raport în care s-a sugerat că pentru a valorifica pe deplin potențialul său de producție, agricultura Moldovei are nevoie de aproximativ 2 miliarde de dolari de investiții. Pentru Moldova, este o cifră astronomică, de aceea atragerea banilor „ieftini şi de lungă durată” este atât de importantă”, a precizat Prim-ministrul.

În context, Iurie Leancă s-a referit la creditul oferit de Banca Europeană pentru Investiții, în valoare de 75 milioane de euro, pentru implementarea unui proiect de succes în domeniul vinicol.

La final, Șeful Executivului a declarat: „Credeți-mă: consumatorii europeni vor aprecia calitatea și gustul produselor agricole moldovenești”.

La rândul său, Comisarul European, Dacian Cioloș, a vorbit despre situația actuală în agricultură și zonele rurale în statele Parteneriatului Estic.

În cadrul evenimentului, participanții au avut posibilitatea să viziteze o expoziție cu produse agricole moldovenești, inclusiv să le degusteze.

La conferința de astăzi participă miniștrii și viceminiștrii Agriculturii și Dezvoltării Rurale din țările Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Ucraina) precum și din mai multe state membre ale Uniunii Europene (în total 25 delegații). La final, participanții vor adopta o Declarație comună.

Gerul amenință să distrugă culturile agricole

0

După ce, în prima lună de iarna, Moldova s-a bucurat de temperaturi de primăvară, iarna şi-a intrat în drepturi în luna ianuarie, venind cu frig şi zăpadă. Schimbarea bruscă a condiţiilor meteorologice, spun specialiştii, ar putea afecta culturile agricole. În condiţiile în care meteorologii prognozează temperaturi sub 15 grade în următoarele zile, agricultorii riscă pierderi mari în anul curent. 

Sudul Moldovei, cu riscuri mai mari

Alexandru Slusari, preşedintele Uniunii Producătorilor Agricoli din Moldova, susţine că deşi este încă prematur să se facă pronosticuri negative asupra impactului pe care îl vor avea temperaturile reci asupra culturilor agricole de toamnă, riscul ca acestea să îngheţe este destul de mare. „Acum depinde de evoluţia vremii. Deocamdată avem suficientă zăpadă în centrul şi nordul Moldovei. În sud este prea puţină şi e mai rău. Dacă frigul va continua să persiste, rapiţa este prima care va îngheţa, dar nu este exclus ca şi grâul, şi orzul să fie distruse”, a declarat Alexandru Slusari.

Zăpada ar salva producătorii

Situaţia ar putea fi redresată dacă vor veni ninsorile, mai ales că lipsa de precipitaţii se face destul de simţită. „Aşteptăm să ningă. A fost o toamnă lungă, iar producătorii au avut timp pentru lucrări, umiditate a fost suficientă. Ce-a urmat însă nu e deloc favorabil. Au fost temperaturi prea calde, iar acum a dat frigul de minus 15, minus 17 grade”, explică preşedintele Uniunii Producătorilor Agricoli.

Potrivit Serviciului Meteorologic de Stat, temperaturi de -17 şi -15 grade se vor înregistra începând cu ziua de mâine şi se vor menţine pe parcursul întregii săptămâni, dar şi la începutul săptămânii viitoare.

Sursa: EVZ.md