„Preţul ridicat la cartofi în Moldova este consecinţa unei recolte slabe din alte ţări ale regiunii”, consideră şeful Asociaţiei Producătorilor de Cartofi, SOLANA-M, Petru Iliev. 

Solicitat de „INFOTAG”, acesta a spus că în 2013, în Moldova au fost recoltate circa 300 tone de cartofi – cu o treime mai mult decât recolta din anul trecut.

„Agricultorii din Moldova s-au învăţat să cultive cartoful şi la momentul actual obţinem în mediu 25-30 t/ha (15-17 t/ha în 2012 – „I”), ceea ce este cu 30% mai mult decât indicii anului precedent”, a menţionat specialistul.

Potrivit spuselor sale, „se preconiza că preţul de piaţă a cartofului va fi de 5 lei/kg, însă din cauza problemelor apărute în ţările din regiune am fost nevoiţi să majorăm exportul, fapt ce a influenţat preţul intern”.

„Recolta dintr-un şir de ţări s-a dovedit a fi deficitară şi noi am majorat exportul. Acest fapt nu înseamnă că consumatorii moldoveni vor simţi lipsa cartofului, deoarece avem destule rezerve”, este convins şeful asociaţiei.

Printre principalele obiective ale anului 2014 Iliev anumit majorarea producerii şi exportului de cartofi timpurii.

„Pentru aceasta avem nevoie de investiţii, care deocamdată nu sunt, dar sperăm că situaţia se va schimba. Suntem în stare să exportăm o camionetă, dar tindem spre un proces permanent. Exportul a 10-15 tone de cartofi timpurii este posibil şi acest fapt va reduce presiunea asupra soiurilor mai târzii”, consideră specialistul.

Alte proiecte importante producătorul agricol a numit „îmbunătăţirea condiţiilor de depozitare după procesul de recoltare”.

„Asigurarea unei depozitări şi împachetări de calitate a cartofului va modifica pozitiv ramura. De asemenea, este necesară construcţia unei fabrici de prelucrare a cartofului. Acest subiect s-a discutat la nivel de ministru şi la moment au loc căutări active ale investitorilor pentru acest proiect”, a spus Iliev.

Agricultorul consideră că „producătorii moldoveni de cartofi îşi acoperă cheltuielile de 50 mii lei/ha, dar acesta nu este un motiv de a ne opri – trebuie să progresăm”.

În anul 2013, 20 mii ha au fost cultivate cu cartofi. La finele recoltării din 2013 Moldova a asigurat consumul intern la 95% şi a reluat exportul de produse în ţările regiunii. Anul trecut, din cauza recoltei proaste, Moldova a devenit cel mai mare importator de cartofi din Ucraina, importând circa 7 mii tone. Anul acesta preţurile la cartofi în Moldova au crescut până la 8,5 lei/kg. Pe lângă cartofii moldoveneşti pe piaţă sunt comercializaţi cartofi din Belarus, Polonia şi Ucraina.

Creşterea Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova cu 8 la sută în 9 luni ale anului 2013, în raport cu aceeaşi perioadă a anului 2012, a fost realizată în mare parte datorită unui an agricol foarte bun, informează Ministerul Agriculturii.

Creşterea valorii brute adăugate produsă în agricultură, care în perioada respectivă a însumat cifra de 8,7 milioane lei, a contribuit semnificativ la formarea valorii PIB-ului de 73,3 mlrd lei.

În pofida faptului că ponderea agriculturii în PIB este de 11,9  la sută, valoarea contribuiţiei acesteia la ramurile economiei naţionale precum transporturi, servicii bancare, comunicaţii este apreciată la o valoare de 36 la sută.

În ianuarie-septembrie 2013, volumul producţiei agricole în gospodăriile de toate categoriile (întreprinderile agricole, gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi gospodăriile populaţiei), în preţuri curente a însumat 16 546 mil. lei (inclusiv producţia vegetală – 10137 mil. lei şi producţia animală – 6079 mil. lei) şi a crescut cu 30,2 la sută faţă de perioada respectivă a anului 2012.

Factorii care au determinat majorarea volumului de producţie vegetale, au fost atât condiţiile agrometeorologice bune cât şi, în special, politicile promovate pentru implementarea unei agriculturi eficiente în baza noilor tehnologii. Conform datelor preliminare, recolta globală a grâului (în greutate după finisare) în gospodăriile de toate categoriile a constituit circa 995 mii tone, sau de 2 ori mai mult faţă de anul 2012, a orzului – circa 212 mii tone, sau de 1,8 ori mai mult. S-a majorat considerabil şi volumul fizic de producţie al principalelor culturi vegetale. În 9 luni ale anului curent s-a majorat atât recolta globală, cât şi productivitatea medie la hectar.

De la 1 ianuarie, în România nu va mai putea fi comercializat decât lapte conform. Sute de mii de țărani care mai câștigau ceva bani din vânzarea laptelui la piață rămân fără principala sursă de venit, iar statul pierde, deoarece aceștia nu vor mai plăti nici măcar taxa pentru închirierea tarabelor.

Numărul total de germeni existenți în lapte nu trebuie să depășească 100.000 de germeni/ml, iar numărul de celule somatice trebuie să fie sub 400.000 de celule/ml, pentru ca laptele să fie conform cu normele europene de calitate. Pentru a opri înmulțirea germenilor din lapte, acesta trebuie adus la o temperatură de cel mult 4 grade Celsius în termen de două ore de la muls. În aceste condiții, țăranii trebuie să facă investiții în echipamente, cum sunt tancurile de răcire.

Numai că oamenii nu au suficienți bani ca să cumpere aceste tancuri. „Dacă aveam bani, luam și tanc, că de pe urma vacilor trăim. Avem ceapă și cartofi în grădină, creștem păsări. Dar bani scoteam doar de la piață. Acum, ce să fac cu laptele?”, se întreabă Dumitru Cocoș, țăran din Neamț.

Omul are o vacă. Aduna laptele o săptămână, îl punea la prins, ca să facă brânză dulce, pe care o vindea la piață duminica. Laptele muls sâmbăta seara și duminică, cu mult înainte să cânte cocoșul, îl punea în PET-uri noi-nouțe, cumpărate la bax, iar clienții roiau în jurul lui. „Ajungeam la piață la 6 ca să prind loc cu vad, că știa lumea unde să mă găsească. Veneau profesori la mine, doctori, avocați. Aveam doi-trei și de la APIA. La 9 aveam taraba goală și până pleca cursa la 1 cumpăram și eu ce mai trebuia: zahăr, ulei, sare”, povestește bătrânul.

De pe urma vacii trăia și el și „băbușca”, dar și fiul, nora și cei trei copii. „Băiatul a lucrat la mai mulți patroni, e inginer. Dar a muncit vreo nouă luni și l-a tot amăgit că îi dă banii și acu a venit de Crăciun acasă și a zis „Tată, nu mi-au dat banii! Au băgat insolvență” și eu i-am zis lasă, tată, că ne descurcăm noi. Dar dacă nu mai am voie să vând, ce o să fac? Cu ce trimitem copiii la școală?”, spune acesta, frământându-și mâinile noduroase ca niște rădăcini răsucite, de trudă.

La câteva case mai la deal stă Ileana lui Victor. Bărbatul i-a murit și a rămas cu doi copii. Fata e la liceu la oraș, premiantă. Din pensia copiilor și a bătrânilor a cumpărat o vacă și s-a dus ani de zile cu lapte la piață duminica. De la 1 ianuarie 2014 nu-și va mai putea vinde laptele. „O să-l dau la porci, că n-am ce face cu el or îl vând la oamenii de vin la părinți, la țară. Numai că la oraș dădeam cu 5-6 lei sticla de doi litri, iar de acasă îl dau cu 3 lei sticla. Nici nu știu de unde o să îi mai dau fetei bani de chirie, că nu au avut loc la cămin și pentru ea”, ne-a spus femeia.

Ca cei doi țărani din Neamț sunt alți 800.000 de mici crescători de vaci, care au două-trei vaci în curte. Pentru ei, Guvernul a încropit un program de sprijin, în vederea achiziționării de tancuri de răcire. Ca să beneficieze de acest sprijin, în sumă de 5.000 de euro pentru fiecare comună, oamenii ar trebui să se asocieze. Numai că decizia, deși bună, a venit cam târziu, deoarece toate procedurile care trebuie parcurse până la îndeplinirea cerințelor legale pentru acordarea banilor durează cam două-trei luni. Iar ultima derogare pentru vânzarea laptelui neconform expiră în două zile.

sursa: stiriagricole.ro

Vremea rămâne mohorâtă, dar stabilă. Deși am sperat până în ultima zi a anului că vom avea parte de ninsori, acestea așa și nu au mai venit. 

Începem săptămâna cu cer variabil. În orele dimineții persistă ceața. Maxima zilei va fi de +7 grade Celsius. În orele nocturne vom avea +2 grade. Vântul va sufla moderat, cu până la 8 m/s. Presiunea atmosferică va fi ridicată.

Marți, în ultima zi din acest an, vremea nu se va schimba radical. Cerul va fi variabil, pe alocuri va străluci și soarele. Temperaturile vor oscila între +3…+5 grade Celsius. Noaptea dintre ani va fi ceva mai rece, mercurul din termometre va coborî până la -5 grade. Presiunea se va menține ridicată, iar vântul va sufla moderat.

Miercuri, în prima zi din noul an vom avea parte de o zi cu vreme stabilă și însorită. Maxima zilei va fi de +5 grade Celsius, iar noaptea se vor înregistra -3 grade. Presiunea va fi ridicată, iar vântul va sufla moderat.

Potrivit sinopticienilor, în următoarele zile, vremea nu se va schimba radical.

Din punct de vedere climateric anul care tocmai se încheie a fost mult mai bun ca 2012. Totuși, agricultura națională rămâne încă în urmă la mai multe capitole. În primul rând pentru că majoritatea agricultorilor ies în pierdere chiar și atunci când avem roade bogate. Unii pierd bani la comercializarea mărfii, alții pentru că nu au infrastructura de păstrare și procesare. Sunt probleme și din cauza monopolurilor de pe piață, este de părere ministrul Vasile Bumacov. 

Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, Vasile Bumacov a vorbit despre succesele și insuccesele înregistrate anul acesta în domeniul agrar.

Domnule Bumacov, dar de fapt alte motive au scos în stradă agricultorii şi în 2013. Ei au protestat pentru că agricultura nu este inclusă în Strategia de dezvoltare a Moldovei, pentru că subvenţiile ar fi prea mici. Sunt justificate aceste îngrijorări ale agricultorilor?

„Îi putem înţelege foarte bine. Vă daţi seama într-o ţară agrară agricultura nu este prioritate cum să nu se revolte. Evident că ei se revoltă şi au tot dreptul pentru că Republica Moldova are de pierdut foarte mult atunci când agricultura nu este luată în consideraţie. Noi vorbim nu doar de agricultură ci şi de spaţiul rural. Aici noi putem beneficia cel mai mult de ajutorul din partea europenilor şi putem rata această oportunitate. În privinţa ajutorului din partea statului, nu aş spune că statul chiar nu vine cu ajutorul. Că nu este suficient, aici înţelegem fermierii. Noi înţelegem bine durerile agricultorilor când văd că vecinii noştri din Europa de Est beneficiază de subvenţii şi de surse europene mult mai consistente decât cei din Moldova. Acest lucru este adevărat, dar bugetul statului cât poate alocă. Şi în acest an mărit la 500 de milioane fondul de subvenţii, dar este de dorit şi mai mult.”

Un alt motiv de îngrijorare pentru agricultori este TVA la producţia agricolă. Doar un an a fost TVA de 20 la sută aşa cum recomandase FMI. De ce Guvernul a insistat la revenirea la TVA de 8 la sută, agreat şi de agricultori, dar in dezacord cu FMI?

„Niciodată nu am acceptat TVA de 20 la sută pentru producătorii agricoli, pentru că am considerat că nu este corect. În mod normal nu trebuie să schimbăm în fiecare procedura de impozitare pentru că creăm mari probleme. Cu părere de rău în loc să ne unim toţi forţele şi să venim cu argumente, să convingem FMI, noi cumva ne-am certat între noi pe interior fără nici un rezultat palpabil. Vom continua negocierile cu FMI ca să demonstrăm. Fiind că cu un TVA de 20 la sută beneficiază cei care exportă, care procesează. Ştim că nici pentru ei nu este uşor, dar este mult mai greu pentru agricultori.”

De ce Guvernul a retras din Parlament proiectul privind impozitul unic în agricultură?

„Atunci când discutam cu reprezentanţii FMI am crezut că vom avea o înţelegere amiabilă de compromis. Se va accepta revenirea la 8 la sută TVA în agricultură şi scutirea de TVA a tehnicii agricole. Şi odată ce despre acest impozit unic nu era bine clarificat dacă va fi un proiect pilot sau se va aplica doar în trei raioane cumva s-a acceptat acest lucru. Ulterior am văzut că mai sunt probleme. Nu cred că este o tragedie. Guvernul va reveni la acest lucru, dar trebuie să mai examinăm, să nu facem greşeli.”

Un an mai puţin fericit pentru vinificatorii din Moldova urmare a embargoului impus de Federaţia Rusă, care a cauzat pierderi de 20 de milioane de dolari. Cum intenţionaţi să-i ajutaţi pe vinificatori?

„În primul rând vom depune eforturi să valorificăm şansa oferită de UE, acest gest de solidaritate prin care ni s-a deschis exportul în UE fără taxe, nelimitat. Am lansat şi brandul naţional „Wine of Moldova”. Vom lansa în cadrul proiectului filiera vinului leasingul pentru procurarea tehnicii pentru vinificatori. Am lansat negocierile cu BEI în privinţa creării unui fond de garantare a creditelor, fiindcă marea problemă a vinificatorilor este lipsa de gaj. Guvernul examinează şi alte posibilităţi de a reeşalona datoriile istorice, care sunt o mare povoară pentru vinificatori. Agenţia de intervenţii şi plăţi în agricultură va continua să susţină mai accentuat plantarea podgoriilor moderne. Am lansat activitatea Oficiului naţional al viei şi vinului care va depune eforturi pentru a promova vinurile noastre în UE şi alte ţări.”

Am vorbit cu mai mulţi vinificatori şi ei mi-au zis că e nevoie de promovarea vinurilor pe piaţa europeană pentru a ademeni consumatorii. Însă aceasta nu este suficient. Cea mai mare problemă cu care se confruntă producătorii vinicoli e găsirea partenerilor europeni care să le distribuie vinurile. În acest sens statul le poate veni în ajutor?

„Acesta şi a fost sensul creării Oficiului naţional al viei şi vinului. Pentru vinificatori, în special, pentru cei mici şi mijlocii să meargă în Europa şi să se promoveze este foarte costisitor. De aceea Oficiul din sursele proprii îi va ajuta pe vinificatori să ajungă pe piaţa europeană, să-şi găsească distribuitori, să-şi facă expoziţii, să negocieze.”

Pe când vă aşteptaţi la un răspuns din partea Federaţiei Ruse referitor la ridicarea acestor interdicţii?

„Nu este nimic previzibil aici. Tot ce a depins de noi a fost făcut. Vinurile sunt de calitate, controlul este asigurat. Nu este altceva ce ar mai trebui să facem. Depinde de bunăvoinţa lor să ia o decizie pozitivă.”

Probabil că oamenii sunt curioşi cum se negociază cu partea rusă. Cât de complicate sunt aceste discuţii? Se simte Moldova oarecum mai inferioară în aceste negocieri?

„Atunci când vorbeşti cu clientul întotdeauna este dificil. În ştiinţa business-ului se spune că clientul întotdeauna are dreptate. Dacă clientul are cerinţe exagerate sau cerinţe nu tocmai clare este foarte greu să negociezi. Apreciem faptul că putem negocia. Este important şi să poţi negocia. Nu este uşor. Este foarte greu fiindcă noi ne dorim să ne menţinem pe aceasta piaţa la care râvnesc foarte multe ţări. Dacă aţi observat niciodată nu am făcut lucruri urâte cu colegii noştri, de exemplu, să blocăm importuri. Aşteptăm şi din partea lor să fie o abordare civilizată.”

După summit-ul de la Vilnius s-a schimbat climatul negocierilor?

„După summit nu am avut întrevedere oficială.”

Dar credeţi că se va schimba?

„Nu cred că se va schimba, fiindcă de fiecare dată când am fost la Moscova am încercat să spun că integrarea europeană a Republicii Moldova nu este împotriva Federaţiei Ruse, ci este în folosul Federaţiei Ruse. Toată lumea trebuie să ştie că independenţa sau să fii parte a unui club civilizat costă. Şi eu cred că Moldova astăzi nu plăteşte cel mai mare cost. ”