23 de milioane de dolari pentru sistemele de irigare de pe rîul Prut: Blindești, Grozești și Leova Sud

0

Reabilitarea sistemelor de irigare Blindești (raionul Ungheni), Grozești (raionul Nisporeni) și Leova Sud (raionul Leova), situate pe rîul Prut, va costa circa 23 de milioane USD, potrivit contractului semnat de Fondul Provocările Mileniului Moldova și compania franceză SADE. Banii vor fi alocați din fondurile Programului Compact al Guvernului SUA. 

De sistemele reabilitate vor beneficia peste 1300 de producători agricoli care activează în aria celor 3 sisteme de irigare. Reconstrucția și modernizarea sistemelor de irigare Blindești, Grozești și Leova Sud va permite irigarea a peste 2667 de hectare de teren agricol, iar datorită posibilităților tehnice fermierii, cu investiții private, vor putea ulterior extinde suprafața irigată cu încă 1300 de hectare.

Lucrările de reabilitare a celor trei sisteme de irigare situate pe rîul Prut vor fi efectuate în următoarele 18 luni și vor include înlocuirea echipamentului electromecanic cu echipament modern, dotarea cu echipamente electronice de control al regimului de lucru al pompelor, substituirea rețelei de distribuție a apei cu țevi din polietilenă de densitate înaltă, înlocuirea hidranților, reconstrucția clădirilor stațiilor de pompare, instalarea contoarelor mobile pentru determinarea volumului de apă consumat. Per total vor fi instalați circa 104 mii de metri de țevi și vor fi reconstruite 7 stații de pompare, dotate cu 31 de pompe performante.

Modernizarea sistemelor de irigare va permite producătorilor agricoli să optimizeze costurile de operare și întreținere a acestora, să utilizeze apa pentru irigații în funcție de necesitate, să reducă pierderile de apă din rețea datorită țevilor din polietilenă. 

Actualmente, doar sistemul de irigare Grozești funcționează parțial, iar sistemele de irigare Blindești, și Leova Sud sunt distruse. Aceste sisteme nu au fost supuse reabilitării, deși au fost construite în anii 70 ai secolului trecut. Conform estimărilor, conductele din azbociment necesită substituire din considerente de impact asupra mediului și sănătății oamenilor, majoritatea țevilor de distribuire a apei sunt defectate, hidranții și vanele de aerisire lipsesc, pompele sunt deteriorate și necesită înlocuire, iar clădirile sunt deteriorate. 

Pînă în prezent FPM Moldova a semnat contracte pentru reabilitare a 6 sisteme de pe rîul Nistru: Criuleni, Lopatna, Jora de Jos, Puhăceni, Roşcani şi Coşniţa în valoare totală de 43 de milioane USD. Reabilitarea celor 6 sisteme de irigare de pe rîul Nistru va permite irigarea a peste 6600 hectare, prelucrat de circa 7000 de producători agricoli.

Concurs de proiecte în domeniul energetic în valoare de 150 milioane de lei

0

Fondul pentru Eficienţă Energetică (FEE) a lansat un nou concurs de proiecte în domeniul eficienţei energetice şi valorificării surselor de energie regenerabilă, pentru sectorul public, în valoare de 150 de milioane de lei.

Serviciul de presă al Ministerului Economiei precizează că banii alocaţi de Fondul pentru Eficienţă Energetică vor fi utilizaţi pentru reabilitarea termică a obiectivelor de menire socială aflate în proprietate publică, anunță Moldpres.

Suma maximă pe care o poate cere un pretendent la finanţare în cadrul acestui apel, prin cumulul propunerilor sale, nu poate depăşi cinci milioane de lei. Fondul va finanţa 75% din valoarea totală a unui proiect, iar beneficiarul trebuie să contribuie cu 25%. „Cererile de finanţare vor fi depuse cu începere de la 21 ianuarie 2014, la sediul Fondului pentru Eficienţă Energetică. Evaluarea proiectelor se va realiza în baza principiului „Primul venit – primul servit”, în ordinea recepţionării acestora, pînă la epuizarea sumei alocate pentru acest apel de proiecte.

Recent, FEE a finalizat procesul de evaluare a proiectelor depuse la primul concurs pentru sectorul public, la care au fost depuse la Fond 303 proiecte de eficienţă energetică şi surse de energie regenerabilă, precizează directorul executiv interimar al FEE, Aureliu Casian. Dintre acestea, 87 de proiecte au fost acceptate spre finanţare. Suma finanţării solicitate din partea Fondului s-a ridicat la 135 de milioane de lei. Finanţările au fost oferite unor instituţii de menire socială aflate în proprietatea publică centrală şi locală de toate nivelurile. Circa 70% din numărul acestora sînt instituţii şcolare şi preşcolare. De asemenea, au fost acceptate proiecte parvenite de la instituţii medicale, de învăţămînt superior şi de menire culturală.

Economiile estimate de energie în urma implementării proiectelor reprezintă 30-35% din energia necesară pentru funcţionarea în condiţii normale a acestor instituţii.

Consiliul de Administrare al FEE a mai aprobat, unanim, finanţarea a 21 de proiecte de eficienţă energetică pentru un şir de instituţii din raioanele Republicii Moldova, majoritatea fiind gimnazii.

VREMEA. Sărbători de iarnă fără ger și ninsori

0

Vom întâmpina Anul Nou fără zăpadă. Mai mult, în următoarele zile vremea se va încălzi. 

În loc să se lase frigul și să vină ninsorile, vremea se încălzește. Astăzi vom avea parte de un cer variabil, pe alocuri noros. În orele dimineții va predomina ceața slabă. Maxima zilei va fi de +10 grade Celsius. Valorile pozitive se mențin și pe parcursul nopții. În orele nocturne vom avea +5 grade. Vântul va sufla moderat, cu până la 10 m/s, iar presiunea atmosferică va fi ridicată.

Sâmbătă, vremea nu ne aduce schimbări. Cerul va fi variabil, iar mercurul din termometre ne va indica +10 grade Celsius. Noaptea se vor înregistra +5 grade. Vântul va sufla cu până la 10 m/s, iar presiunea se menține ridicată.

Duminică, vremea va fi stabilă. Valorile încep să coboare și vom avea o maximă de +9 grade Celsius. Noaptea se vor înregistra +2 grade. Vântul se mai domolește și va sufla cu până la 8m/s, iar presiunea se menține înaltă.

Potrivit meteorologilor, în ultimele zile din an, temperaturile vor mai coborî, iar de ninsori nici nu poate fi vorba.

Lipsa zăpezii amenință culturile de cereale. Ce spun specialiștii

0

Agricultorii sunt îngrijoraţi că, dacă nu va ninge în timpul apropiat, cerealele semănate în această toamnă ar putea să îngheţe dacă vremea se răcește.

Potrivit agricultorilor, cerealele s-au înfrăţit deja, iar zăpada ar proteja plantele de un eventual îngheţ.

„Acum plantele sunt într-o stare foarte bună, au înălţimea normală acolo unde au fost semănate la timp, au adunat şi zahărul necesar pentru dezvoltare. Mai proastă este situaţia la acei agricultori care au întârziat semănatul. Totuşi, dacă temperaturile vor continua să crească şi vor ajunge la + 6-8 grade la sol, plantele vor avea de suferit”, a subliniat Nicanor Buzovoi.

Grâul de toamnă are nevoie de câţiva centimetri de zăpadă ca să izoleze pământul de aerul rece din atmosferă şi să nu îngheţe până la primăvară.

Cu toate acestea, meteorologii anunţă temperaturi de până la plus 8 grade Celsius în următoarele câteva zile. Până la întâi ianuarie precipitaţii nu se prevăd.

//evz.md

Rusia ridică embargoul impus dulciurilor ucrainene

0

Autoritățile sanitare ruse au anunțat că produsele companiei de cofetărie ucrainene Roshen vor fi lăsate să revină pe piața din Rusia la începutul anului viitor, după cinci luni de embargo.

Șefa serviciului Rospotrebnadzor, Ana Popova a declarat astăzi că această chestiune se află în curs de rezolvare, potrivit Radio Europa Liberă.

Interzicerea bomboanelor din motive sanitare a fost văzută de mulți drept măsură de descurajare a a politicilor pro-europene ale Ucrainei, sprijinite de proprietarul companiei Roshen, oligarhul și fostul ministru ucrainean, Petro Poroșenko.

În noiembrie, conducerea de la Kiev a suspendat însă procedura de integrare europeană, în schimbul relației mai strânse cu Rusia, obținând săptămâna trecută și promisiuni generoase de ajutor economic.

Activele materiale pe termen lung vor fi scutite de TVA

0

Din 2014, se reintroduce scutirea de TVA pentru activele materiale pe termen lung utilizate în producţie, incluse în capitalul statutar (social) al întreprinderilor. Condiţia este ca aceste active să nu fie comercializate, transmise în arendă sau leasing pe parcursul a 3 ani calendaristici. 

Potrivit Ministerului Economiei, se prevede reducerea termenului de restituire a TVA la investiţii (cheltuieli capitale) – de la 3 perioade fiscale, adică 90 de zile, la 45 de zile din momentul depunerii cererii de restituire. Totodată, va fi redefinită noţiunea de investiţii (cheltuieli capitale), prin specificarea scopului investiţiilor, transmite IPN.

În prezent agenţii economici nu pot benefica de restituirea TVA pentru investiţii până la darea în exploatare a activului pe termen lung. Modificarea termenului de restituire şi redefinirea noţiunii de investiţii (cheltuieli capitale) va permite restituirea TVA şi către agenţii economici din sectorul agrar, care fac investiţii în plantarea culturilor perene (vii, livezi), fără să aştepte perioada de rodire a acestor culturi.

Ministerul Economiei precizează că, din 2014, va deveni mai favorabil regimul fiscal şi vamal pentru agenţii economici care derulează proiecte investiţionale, şi anume prin prelungirea termenului de plată a TVA şi a taxelor vamale în limita de 180 de zile din momentul importului materiei prime, materialelor, accesoriilor, ambalajului primar şi articolelor de completare utilizate la fabricarea mărfurilor destinate exportului.

De asemenea, va fi oferită o alternativă de prezentare a garanţiilor către organele vamale, precum şi o nouă modalitate de constituire a garanţiei, pentru a nu exclude, chiar şi pe o perioadă scurtă, mijloacele băneşti din fluxul financiar al agentului economic.

A renunţat la cariera de jurist în favoarea agriculturii. Acum administrează o afacere de milioane

0

Dezamăgit de perspectiva unui „yesman” rătăcit prin hăţişurile businessului chişinăuean, în căutarea propriei nişe, Vitalie Ciobanu a luat lumea în piept şi a revenit la bucata lui de Moldovă din satul Hârtop, Cimişlia. A reuşit un lucru neobişnuit – să combine mintea sclipitoare cu munca fizică şi, după mai bine de cinci ani de trudă, a ajuns să fie unul dintre cei mai de succes antreprenori din raionul Cimişlia.

La cei 28 de ani ai săi, Vitalie Ciobanu administrează o afacere prosperă cu cereale, deţinând în arendă circa 1000 ha de teren agricol în satul Hârtop. Astăzi, după ce a reuşit să-şi clădească propriul său business, poate fi numit cu adevărat „lider”, pentru că i-a întrecut cam pe toţi agricultorii cu experienţă din raionul Cimişlia, mai bun decât dânsul fiind doar tatăl său, Nicolae Ciobanu, cunoscut om al pământului prin părţile locului.

Născut în satul Valea Perjei, Cimişlia, Vitalie Ciobanu, conducătorul SRL „VITCIM”, activează în agricultură din 2008, la un an după absolvirea Universtăţii de Stat din Moldova. Cu licenţa nou-nouţă de jurist la mână şi cu „cei şapte ani de-acasă”, care i-au fost îndeajuns ca să moştenească din tată-n fiu dragostea pentru pământ, a renunţat la fotoliul călduţ de la birou, a schimbat costumul şi cravata pe salopeta şi bătăturile de tractorist si nu-i pare rău.

Ca orice tânăr cu scoală, dezamăgit de ce fac intelectualii în Moldova, Vilalie a vrut mai întâi să plece peste hotare. Dar s-a răzgândit, la insistenţa tatălui său, care a fost suficient de convingător în a-l determina să rămână acasă.

Adevărul e că băiatul avea de la ce face start-up, tatăl încredinţându-i uşor cele circa 100 de hectare pe care le consolidase, după destrămarea colhozurilor, şi le lucra de mai mulţi ani în satul vecin, Hârtop.

Şi în agricultură se poate face profit

Decis să-şi încerce totuşi norocul, Vitalie a preluat cele 100 de hectare şi o brigadă din cele patru pe care le avea deja liderul Nicolae Ciobanu, conducătorul SRL „Valea Viilor”. Şi, ca să fie gospodar pe averea sa, şi-a fondat propria întreprindere – SRL „VITCIM”. Astăzi, redutabilul nostru antreprenor recunoaşte că, la început, nu tocmai cu mare tragere de inimă se apropia de pământ, poate de aceea că prea puţine cunoştea din domeniu şi nu era sigur că are aceeaşi vocaţie ca şi tatăl său. Dar, cu trecerea timpului, a îndrăgit ceea ce înseamnă activitate şi mod de viaţă de agricultor.

Între timp, a beneficiat de un lot impunător de tehnică agricolă în valoare de un milion 550 de mii lei, care i-a fost oferită sub formă de împrumut fără dobândă în cadrul proiectului moldo-japonez 2KR. Ulterior, în calitate de aplicant al Programului Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor (PNAET), a contractat un credit de la bancă în valoare de 300.000 de lei, din care 40% erau sub formă de grant, cu ajutorul căruia a mai procurat un tractor.

A mai primit şi nişte subvenţii de la stat, încât a putut lesne să-şi înnoiască parcul de maşini şi utilaje agricole, să procure îngrăşăminte pentru o recoltă pe măsura aşteptărilor.

Cei cinci ani şi jumătate în care Vitalie Ciobanu a strâns şase recolte de pe o suprafaţă extinsă de circa 1000 de hectare au fost ca o universitate pentru el. Spre norocul lui, a avut parte nu doar de un manager experimentat în persoana tatălui său, dar şi de un agronom calificat pe nume Ion Grosu, care, de asemenea, i-a fost un profesor foarte bun.

Facultatea i-a prins bine

„M-au ajutat în mod sigur, pe lângă experienţa tatălui, „cei şapte ani de-acasă” şi universitatea, care îţi oferă nu doar studii de specialitate, dar şi o cultură generală, un bagaj de cunoştinţe în diverse domenii. Dacă îţi pui nişte scopuri, te înarmezi cu Hărnicie, Străduiţă, Voinţă şi Perseverenţă, te scoli mai devreme şi eşti gata să-ţi asumi anumite riscuri, cu siguranţă poţi reuşi şi aici, în Moldova”, este de părere tânărul antreprenor Vitalie Ciobanu.

Nu în ultimul rând, atitudinea umană şi responsabilă faţă de cei cu care munceşti îţi poate garanta creştere şi prosperitate în afaceri, consideră „liderul” de la Hârtop, despre care oamenii vorbesc numai de bine. Pentru că le oferă salarii decente, condiţii de muncă avantajoase, hrană şi garanţii, şi îi ajută dezinteresat în cele mai grele momente ale vieţii.

„Am văzut că se poate obţine profit din agricultură, achitând în acelaşi timp impozite şi salarii, şi oferindu-le oamenilor partea dreaptă a lor ca proprietari de terenuri sau ca angajaţi care depun alături de mine multă sudoare şi muncă pentru a atinge rezultatul dorit”, susţine Vitalie Ciobanu, despre care cei de la fisc spun că este un contribuabil exemplar şi un angajator responsabil.

Astăzi, în Hârtop, s-a format o întreprindere agricolă puternică, ce se ocupă în mod special de cultivarea culturilor cerealiere şi care se află printre primele în ceea ce priveşte rezultatele obţinute, confirmă şi Savelie Pomujac, şeful Direcţiei agricultură şi industrie alimentară a Consiliului Raional Cimişlia.

Din an în an, SRL „CIMVIT” se dezvoltă tot mai mult şi obţine recolte tot mai frumoase. Anul trecut, deşi a fost secetă, a înregistrat cei mai mari indici în raion printre cultivatorii de cereale, iar în 2013 a strâns în medie circa 10 tone de porumb şi în jur de 4 tone de grâu la hectar.

Foarte buni în ceea ce fac

Cu mândrie şi bucurie în suflet, Vitalie Ciobanu declară că a oferit anul acesta, la cotă, pentru 1,5 ha fiecărui deţinător de cotă câte 400 kg de grâu, 100 kg de orz, 100 kg de porumb, tot atâta sorg şi 150 kg de floarea-soarelui. Ceea ce, în comparaţie cu nordul republicii, unde se recoltează cantităţi mult mai mari de producţie agricolă în comparaţie cu sudul, este cu 30% mai mult. Acolo, bunăoară, un antreprenor din Floreşti, care are o întreprindere puternică şi peste 1800 de hectare teren agricol, tehnică performantă, a acordat în anul curent la cotă oamenilor, pentru 1,8 ha, doar 550 kg de grâu, 90 kg de floarea-soarelui şi 25 kg de zahăr.

Pentru agricultorul hârtopean, aşadar, este foarte important ca oamenii să fie mulţumiţi, considerând şi acest moment drept unul care acţionează în beneficiul său. Tocmai de aceea, găseşte limbaj comun cu toţi – de la tineri până la cei vârstnici, de la vlădică până la opincă. Conlucrează cu administraţia publică locală, ajutând-o cu tehnică la reparaţia şi întreţinerea drumurilor locale, la evacuarea deşeurilor, este receptiv şi atunci când vine vorba să ajute o bătrânică, un pensionar, fără a percepe vreo taxă.

„Mă străduiesc să fac ceva nu doar pentru mine, ci şi pentru dezvoltarea satului. Pentru că iubesc Moldova, locul unde m-am născut. Iar rezultatele vizibile pe care le obţin îmi dau curaj şi stimulent să muncesc din ce în ce mai mult”, susţine, nu spre laudă deşartă, conducătorul „VITCIM” din satul Hârtop, Vitalie Ciobanu, care de curând şi-a asumat responsabilităţi şi angajamente nu doar faţă de părinţi şi angajaţi, ci şi faţă de soţie şi fiica ce va veni în curând pe lume.

E şi acesta un indiciu al unui bărbat de succes – să-ţi întemeiezi o familie, să creşti un copil. Or, pentru a pune punct în istoria noastră de succes a unui părinte bun, care este Nicolae Ciobanu, dar mai ales a fiului său, Vitalie, cu ocazia Zilei Agricultorului, venim să le urăm acestor doi fii ai meleagurilor cimişliene, care s-au înfrăţit pe veci cu pământul, să-şi continue nestingherit drumul. Să rămână în continuare foarte buni în ceea ce fac. Iar sănătatea şi puterea de muncă, de care au cea mai mare nevoie, să şi-o culeagă din prognozele meteo şi din bucuriile oamenilor.

Luminița Netedu, Gazeta de Sud

Serele piramidale – ideea din antichitate a unei agriculturi de viitor

0

Un profesor de la Universitatea Columbia, SUA, cunoscut ca dezvoltatorul unor proiecte agricole neobișnuite, a venit cu un nou concept – „Pyramid Farm”, ceea ce în traducere ar însemna ferma piramidală.

Ferma piramidală este un ecosistem complet autonom pentru producerea fără deșeuri a produselor ecologice (legume, fructe, cereale, pește, păsări de curte) cu reutilizarea internă a deșeurilor (de prelucrare a biomasei, etc).

Energia necesară pentru această construcție gigantică, potrivit proiectului gândit de acest savant, va fi produsă de panouri fotovoltaice și turbine eoliene. Serele „Pyramid Farm” pot fi montate întratât de eficient, încât ar putea utiliza doar 10% apă și 5% din necesarul pentru câmpurile noastre agricole.

Apropo, agricultorii cu experiență în domeniul creșterii legumelor folosesc de mult timp serele piramidale (desigur că mult mai mici ca dimensiune), deoarece în sistemul de tip piramidă au loc niște procese inexplicabile, similare cu cele din piramidele egiptene.

Comparativ cu serele obișnuite, în cele piramidale legumele cresc mai repede și roada este cu mult mai bogată. De asemenea, (s-au făcut experimente) răsadurile din aceste sere rezistă la înghețuri bruște de până la minus 15 grade.

Rămâne deocamdată un mister dacă în interiorul piramidei circulă întradevăr energia cosmică, așa cum susțin oamenii de știință, dar din câte se știe, anume această formă (piramidală) face întradevăr minuni.

//facepla.net

Prima fermă sută la sută eco din lume ridicată în Munții Carpați

0

Când spun sută la sută eco mă refer total independentă de orice infrastructură obișnuită. Există și un termen specific pentru așa ceva în engleză și se numește „off the grid”.

Și nu e doar asta senzațional, ci și faptul că ferma în sine, construcțiile sunt făcute fără niciun fel de cui, numai prin îmbinarea lemnului. Și lemnul a fost transportat de către oameni, deci fără mașini care să polueze în vreun fel. Și lemnul n-a fost tratat decât cu ulei de in, dar a fost recoltat într-o anumită perioadă astfel încât să aibă cât mai puțină sevă, deci umiditate redusă. Și hai să încep cu începutul ca să-ți dai seama de ce este unic acest loc pentru că merită să afli că se poate trăi total independent și să te bucuri totodată de confort.

Ferma asta este pe locul unui teren care în perioada comunistă a aparținut statului polonez. În 1999 agenția statului polonez l-a scos la vânzare, iar Andrzej și Agnieszka au cumpărat cele peste 60 de hectare aproape de granița cu Ucraina. Normal că lumea i-a considerat nebuni, mai ales că terenul nu era unul fertil, aici fiind în principal pășuni și fânețe, nu existau nici drumuri, nici electricitate, nimic. Dar Andrzej este doctor în biologie, specialist în castori, dar și un împătimit al tâmplăriei, pasionat de ecoturism, faună și floră sălbatică. Partenera lui de viață Agnieszka este inginer de mediu și eco-designer, de asemenea vegetariană convinsă și pasionată de grădinărit. Nici nu se putea un cuplu mai eco, ca să spun așa. Ei bine, ei au avut un VIS: ferma eco.

Au cumpărat ei în 1999 terenul generos din Munții Carpați, dar pentru ca visul lor să capete contur au trecut ceva ani. Au stat și au planificat totul ca doi oameni de știință, iar în 2003 au știut exact ce și cum vor să facă. Au trecut la acțiune cu planurile făcute ca să obțină aprobările necesare și să-și investească banii programat în ceea ce urmau să facă. În primăvara anului 2004 au început prin a curăța locul unde urmau să ridice casa, să construiască drumul, să caute apă, să descarce buștenii și să prepare fundația pentru casă. Din iulie 2004 munca grea a început. Au întins două corturi ce urmau să fie locuința lor și a tâmplarilor pentru următorii doi ani de zile. Da, ai citit bine – doi ani de zile. Și-au făcut practic un atelier în aer liber, iar tâmplarii, n-ai să crezi, dar au fost aduși din Ucraina, țară unde există super meseriași în construcția caselor de lemn, niște oameni zdraveni și foarte harnici cunoscuți ca neamul huțulilor.

Prima dată au făcut fundația pentru casa principală, pentru care au turnat beton, iar prietenul lor Krzysiek, tâmplar de meserie, a început cu construcția grajdurilor pentru cai. Da, cei doi oameni de știință vroiau să crească aici cai. Ucrainienii au venit în septembrie și cuplul nostru eco i-a dus la Muzeul din Sanok pentru un scurt training în privința construcției pe care și-o doreau fără cuie, fără chimicale, dar conform tehnicilor tradiționale vechi. În doar șase săptămâni, o mare parte din construcție a fost ridicată exclusiv manual, fără scule elctrice, fără apă la îndemână, deci greu. În noiembrie 2004 au instalat prima eoliană mică, pe o vreme când deja a început să ningă. Au fost foarte fericiți, asta până când temperatura a coborât sub -15 grade Celsius, iar viața în cort n-a mai fost deloc boemă. Au hotărât să se mute într-o cameră a casei, deși aceasta nu era gata.

În casă, au improvizat pe timpul iernii un loc de stat, unde au instalat și o mică sobă pe lemne. A fost foarte frig și o iarnă grea, au fost rupți total de civilizație, așa că mai schiau, când puteau, până în cel mai apropiat sat ca să cumpere cele necesare. În iunie 2005 au reînceput construcția casei cu al doilea grup de tâmplari ucrainieni, iar în acelaș an, în decembrie, ferestrele mari ale casei au fost instalate. Gata, puteau să treacă la finisajele interioare și să se mute în casă. Și grajdurile și anexele au fost finalizate. La mijlocul lui 2006 au terminat de tot, trasformând locul abandonat într-unul perfect pentru practica sustenabilității ecologice. Ce înseamnă asta? Ce crezi că am terminat? Nu, acum stai să-ți spun despre tehnologiile aplicate aici. E foarte interesant!

Nu știu dacă tu crezi sau nu în Feng-Shui (care se pronunță fang-șoi), dar Andrzej și Agnieszka au conceput totul ținând cont de asta, atât în privința poziționării clădirilor pe teren, cât și în raport cu punctele cardinale. Ok, dar fii pe fază, toată energia electrică este produsă de două eoliene și de panouri fotovoltaice dotate cu baterii, sistemul fiind creat și instalat de către cei doi. Când condițiile meteo sunt defavorabile, electricitatea este asigurată de un generator care funcționează cu bio diesel. Nu calcă nimic pentru casă, totul este uscat natural și întins natural. Apa caldă este furnizată vara prin sistemul cu panouri fotovoltaice, iar iarna sobele pe lemne încălzesc și apa. De asemenea, sobele asigură și încălzirea apei din radiatoare și țevile trase prin pardoseală. Pentru grajd, căldura este asigurată cu ajutorul unui șemineu larg alimentat cu lemne.

Acum hai să-ți spun cât de ingenioase sunt sistemele de reciclare a apei menajere și a resturilor. Înainte însă trebuie să-ți spun că au făcut un iaz în care colectează toată apa de ploaie. Au în apropiere și un râu, populat cu castori. Există două stații de epurare a apelor reziduale și ambele sunt grădini! Da, ai citit bine grădini! Una purifică apelele uzate de la casa principală, cea de a doua tratează reziduurile provenite de la canalizare, adică urină și fecale. Andrzej și Agnieszka și-au folosit cunoștințele în biologie pentru a alege plantele care pot curăța natural apele uzate. Spre exemplu, floarea soarelui poate face asta, iar semințele sunt date mai apoi, pe timp de iarnă, păsărilor. Cu apele purificate de plante udă mica livadă pe care au plantat-o lângă casă. Urina și fecalele de la cai sunt colectate separat și folosite pentru fânețe, după ce se maturează timp de doi ani de zile. Practic sunt transformate în fertilizator organic pentru orhideele sălbatice care cresc pe terenul lor.

La interiorul casei totul este făcut de cei doi. Mare parte din mobilă a fost realizată din resturi  de lemn reciclate, dar și corpurile de iluminat și obiectele decorative sunt făcute de ei, în principal de către Agnieszka. Soba de lut din living este construită tot de către ei, la fel și locul de gătit cu cărămidă refractară din bucătărie. Și saltelele sunt igienice și eco, iar ele sunt așezate pe paturi făcute de cei doi. Au muncit mult și cu pasiune. Ei spun că e primul și unicul loc de acest fel din lume. Au primit și certificări privind sustenabilitatea proiectului lor. Și este fantastic că în tot acest timp n-au renunțat la slujbele lor pentru că cercetarea se face și pe teren, nu-i așa?

Cert este că acum oricine se poate programa să stea la ei. Au deschis casa și în regim de pensiune. Este ocazia perfectă ca în timpul vacanței să afli tot ce înseamnă o fermă eco chiar de le ei, care sunt oameni de știință, specialiști în mediu. Acum au și fermă de cai, dar au grijă să atragă și păsările rare în zonă, să contribuie la creșterea populație de castori și să încurajeze dezvoltarea faunei speciale (cum ar fi orhideele sălbatice). Viitorul lor proiect este să dezvolte soiurile vechi de pomi fructiferi și să facă aici o livadă în toată regula. Cei doi oameni de știință afirmă că este primul și unicul loc de acest gen din lume, adică prima și unica fermă 100% eco, off the grid. Eu înclin să-i cred tocmai pentru că s-au documentat și pentru că sunt specialiști în domeniu.

Un articol de Adela Parvu

Sursa: adelaparvu.com