Vinuri franțuzești produse în China. Schimbările climatice din Europa amenință producția vinurilor

Agrobiznes
-
0

Încălzirea globală va face din ce în ce mai dificilă obţinerea unor recolte bune de struguri în țările cu tradiție în producerea vinurilor, dar va avantaja țările nou-intrate în competiţia pentru titlul de viticultorul lumii. 

Regiunile consacrate pe piaţa vinului, cum sunt Bordeaux, Burgundia sau Rhone din Franţa, ori California din Statele Unite sau cele din Chile, se vor confrunta cu mari probleme, generate de încălzirea globală. Din 2050, viticultorii din aceste zone vor trebui să găsească noi soiuri pe care să le cultive, deoarece soiurile cultivate în prezent s-ar putea să nu mai facă faţă temperaturilor ridicate. Astfel, s-ar putea să asistăm la începutul sfârşitului unei poveşti de secole, cum este cea a vinurilor franceze.

Din cauza încălzirii globale, viticultorii din Franţa sau Chile îşi vor vedea recoltele diminuate cu până la două treimi până în 2050, după cum se arată în studii ale organizaţiilor de protecţie a mediului, preluate de presa internaţională.

Cel mai mare declin este așteptat în Europa

“Schimbările climatice vor duce la o redistribuire uriașă în ceea ce privește producția de vinuri “, a precizat Lee Hannah, om de știință la Conservation International și, totodată, autorul studiului privind implicaţiile schimbărilor climatice asupra producţiei de struguri şi de vinuri.

Cercetătorii prognozează schimbări majore de climă în regiunile cu ierni geroase și veri foarte căluroase care produc struguri de calitate superioară, recomandaţi pentru producția de vinuri.

“Va fi din ce în ce mai dificil pentru cultivarea acestor tipuri de struguri, cultivați în prezent în Europa. Asta nu înseamnă neapărat faptul că strugurii nu vor mai crește acolo, dar, cultivarea acestora va ămpune lucrări de irigații și tratamente speciale pentru ca vița de vie să rodeasca și să se obțină calitatea strugurilor, iar aceste lucruri vor atrage costuri de producție din ce ăn ce mai mari”, a explicat Hannah.

Strugurii destinați producției de vinuri sunt cunoscuți ca fiind unele dintre cele mai pretențioase plante în ceea ce privește diferențele de temperatură, condițiile de umiditate și căldură. Specialiștii au studiat fenomenul şi au arătat că un climat secetos va influiența negativ cultivarea strugurilor în cele mai multe regiuni consacrate, forțând cultivatorii să intervină în asigurarea condițiilor pentru dezvoltarea optimă a culturilor. Aceasta înseamnă că viticultorii trebuie să asigure umiditatea optimă pentru dezvoltarea și ajungerea la maturitate a strugurilor de vin și pentru a-i proteja de căldurile excesive, folosind vaporizatoare de apă. O a doua soluție recomandată este mutarea culturilor către regiuni mai prielnice, din nordul Europei, Americii de Nord şi Asiei.

Experimentele realizate de oamenii de știință au arătat că vom asista la o rearanjare a lumii vinului. Cel mai drastică declin este așteptat în Europa, unde cercetărorii au prognozat o scădere cu 85% a producției obținută în regiunile cu tradiție în producerea de vinuri, cum ar fi Bordeaux, Rhone sau Tuscany.

Şi pentru regiunile viticole cu tradiţie din Australia a fost prognozată o scădere a producției cu 74% . Un decline cu 70% a producţiei de struguri va fi consemnat şi în regiunile viticole ale Californiei.

Cultivatorii de viță de vie din regiunea Cape din Africa de Sud vor fi de asemenea loviți puternic de schimbările climatice, care vor genera o diminuare a producţiei de struguri cu 55%. Producătorii de vin din Chile se pot aștepta la pierderi de 40 % din producția actuală.

Vin Bordeaux, made in China

Dacă producătorii din regiunile consacrate în producerea vinurilor nu vor reuşi să se adapteze schimbărilor climatice, care le vor genera o scădere a producţiei cu 2 treimi în următoarele 4 decenii, viticultorii din alte zone ale lumii, cum sunt cei din Yellowstone, ar putea să le ia locul în topul producătorilor de vin la nivel mondial. Studii realizate la nivel mondial arată că în zone considerate cu ani în urmă nerecomandate cultivării strugurilor pentru producția de vinuri, cum sunt cele situate în părțile nordice ale Europei, incluzând Marea Britanie, sau din nord-vestul Statelor Unite, precum și dealurile centrale ale Chinei, se va obţine grosul producţiei de struguri şi, implicit de vinuri din 2050.

Industriile lumii se reorientează deja către teritorii noi, zone cu potențial de creştere în viitorul apropiat, cum ar fi Tasmania, arealul din imediata apropiere a Yellowstone Park și chiar către zonele înalte din centrul Chinei. Acestea ar putea deveni “gazdele” viitoarelor podgorii de renume.

Sursa: Stiriaricole.ro

Brăviceni – Satul businessmanilor cu afaceri agricole

Agrobiznes
-
0

Un sat modest, cu încă multe case cu acoperiș din paie și garduri de lemn. Așa arată Brăviceniul orheian la prima vedere. Părerea se schimbă, însă, după ce afli că în fiecare a cincea casă din sat este pusă pe roate câte o mică afacere. Din satul Brăviceni, raionul Orhei, nimeni nu pleacă peste hotare. Iar mulți dintre cei plecați decid să se întoarcă. Toți cei care vor să muncească își găsesc lesne de lucru acasă și încă pentru un salariu mai mare decât cel mediu pe economie în republică. Motorul care mișcă lucrurile, susțin sătenii, este primarul localității.

Satul fără de șomeri

Chiar dacă este 25 decembrie, Crăciunul pe stil nou și zi de odihnă oficială, majoritatea locuitorilor din Brăviceni sunt la muncă, care la fabrica de mezeluri din sat, care la cea de lactate. Peste 30 de persoane muncesc la ferma de bovine și porcine. Dar cei mai mulți dintre brăviceneni se îngrijesc de propriile afaceri, deschise pe lângă casă cu suportul financiar al Guvernului polonez. Satul Brăviceni are 2 400 de locuitori. 70 la sută din persoanele apte de muncă au un serviciu stabil. Salariul mediu al oamenilor care muncesc în acest sat este de 4 500 de lei. „Planul meu este ca, la sfârșitul anului viitor, să avem angajați în câmpul muncii toți brăvicenenii, iar salariul mediu al acestora să ajungă la 7 000 de lei”, ne spune ambițios primarul localității, Vladimir Cociorvă, a cărui soție, de altfel, este unul dintre principalii oameni de afaceri din sat.

Afaceri moldovenești pe bani polonezi

Abțibilduri cu textul „asistența Poloniei” găsești lipite în multe gospodării din satul Brăviceni. În toate casele astfel „marcate” se dezvoltă câte o mică afacere. Dumitru Caraman crește răsad în sere. Inițial, bărbatul își construise două sere rudimentare, dar, cu un an în urmă, primarul l-a chemat la el și l-a întrebat dacă nu vrea să își dezvolte afacerea și i-a propus să aplice pentru un grant oferit de un fond guvernamental polonez. Miercuri, l-am găsit pe Dumitru Caraman lucrând de zor la asamblarea unor noi sere moderne și spațioase. „Eu cu răsadul nu ajung la piață. Mi-l cumpără de acasă pe tot. Mi s-a dus vestea prin zonă că am răsad bun. Cresc și roșii de vânzare. Folosesc doar îngrășăminte biologice, de aceea vând producția ca pâinea caldă”, spune cu mândrie bărbatul care întreține din această afacere o familie numeroasă. Dumitru Caraman are cinci fiice. Primarul de Brăviceni ne dă asigurări că, la anul viitor, Dumitru Caraman va mai lua un grant de la același fond polonez și își va mai extinde afacerea.

Soluția primarului

Cu un buget modest pus la dispoziție de stat, primarul de Brăviceni a ales o altă cale pentru dezvoltarea satului. Vladimir Cociorvă a decis să încurajeze dezvoltarea micilor afaceri în localitate. Pentru aceasta, primarul a stabilit încă în 2009 relații de bună colaborare cu Fondul polonez „Vostok” și cu o altă fundație de stat din Cehia care susțin financiar dezvoltarea micului business. Timp de patru ani, grație acestor sponsori europeni, în sătucul din Orhei au fost deschise zeci de afaceri. „Primarul ne cheamă periodic la primărie și ne întreabă cine și ce idei de afaceri avem. El ne încurajează să ne apucăm de treabă și să scriem proiecte pentru granturi. Noi acoperim 30% din suma investițiilor, iar polonezii celelalte 70%”, ne spune directorul proaspăt deschisei fabrici de mezeluri din localitate, Vladimir Stradenenco. La ședința la care el a venit cu ideea de a deschide o fabrică de mezeluri, alți consăteni de-ai săi au propus să deschidă câteva ferme de iepuri. Și aceste idei au prins viață.

Invidiați de vecini

„La noi în sat nu lucrează numai acei care nu vor să lucreze”, spune Ecaterina Bucur. Femeia, care până nu demult era șefă a Oficiului poștal din sat, acum muncește la fabrica de mezeluri. „Nici nu mă gândesc să plec din sat. Am un salariu bun. Oamenii din satele vecine ne invidiază”, ne explică ea. Primarul își tălmăcește și el raționamentele după ce ne arătăm nedumeriți de faptul că, deși familia sa are afaceri, dânsul stimulează businessurile altora: „Noi afaceri în sat înseamnă investiții, locuri de muncă, oameni cu trai decent. De asemenea, atunci când îi ajut pe săteni să își pornească afacerile, ne înțelegem că, după ce se pun pe picioare, vor ajuta și ei satul. Așa am reușit să reparăm biserica din localitate și să construim un gard nou la cimitir. Pentru multe proiecte sociale primăria nu a alocat niciun bănuț. Oamenii, fiind îndestulați, sunt gata să contribuie pentru binele satului”, afirmă Cociorvă.

Aer european

Cu studii în Germania, primarul a reușit să aducă un spirit practic european în satul de baștină pe care îl conduce încă din 1999 (cu o mică pauză între anii 2001-2005, când a fost deputat în Parlament – n.r.). Chiar dacă oamenii o duc destul de bine, aceștia nu sunt tentați să își construiască palate. „Nu a venit încă momentul să ne facem o casă mare. Acum toți banii pe care îi câștigăm îi investim în dezvoltarea afacerilor sau în deschiderea lor. Așa gândesc aproape toți brăvicenenii. Afacerea vecinului te stimulează să te apuci și tu de muncă”, ne mărturisește unul dintre cei 150 de proprietari de sere din sat. Un alt lucru specific satului este faptul că aici aproape toată lumea se deplasează cu bicicleta, de la copii până la bătrâni și chiar primar. „Vara obișnuiesc să umblu prin sat cu bicicleta. Așa pot sta mai mult de vorbă cu sătenii”, ne explică el.

Planuri ambițioase

Primarul de Brăviceni are planuri mari pentru anul care vine. După ce, în acest an, Brăviceniul a vândut produse de 40 de milioane de lei (față de 4 milioane în 2011 – n.r.), Cociorvă își propune drept obiectiv în anul care vine să atingă cifra de vânzări de 80 de milioane de lei. „Vreau în 2014 să deschidem în sat o brutărie, o uscătorie solară de plante medicinale și o fabrică de producere a pavajului stradal. Avem deja promisiunea polonezilor să ne finanțeze. Căutăm cine să se ocupe de asta. Așa ne pregătim noi de concurența europeană. Facem produse calitative și dezvoltăm satul”, își dezvăluie planurile primarul satului. Locuitorii din Brăviceni se țin cu dinții de primarul lor. La ultimele alegeri, pentru el au votat peste 90 la sută din săteni. „Dacă se duce el, satul se întoarce în mlaștină”, crede Tamara Cojocaru, o femeie din localitate, arătând spre terenurile din jurul primăriei, privatizate de fostul primar al localității și lăsate în paragină.

Mariana Rață, Ziarulnational.md

Rusia impune măsuri drastice pentru transportul porcinelor în țară

Agrobiznes
-
0

Începând cu acest an autoritățile sanitar-veterinare din Rusia au implementat noi reglementări privind transportul cărnii de porc și a produselor din carne de porc pe teritoriul țării.

Noile reglementări au fost elaborate de Ministerul Agriculturii din țară, împreună cu serviciul sanitar-veterinar Rosselkhoznadzor pentru a ajuta în prevenirea răspândirii pestei porcine africane, informează Agrobroker.

Conform noilor reglementări, fermierilor nu li se mai permite să se ocupe singuri de transportarea cărnii de porc sau a porcinelor vii, fiind obligați să apeleze la o serie de firme de logistică cu acreditare din partea autorităților.

Iuri Kovalev, directorul Asociației Naționale a Cărnii din Rusia, consideră aceste măsuri ca fiind unele foarte utile în lupta împotriva răspândirii bolii – virusul pestei porcine africane se poate deplasa, prin intermediul transportului rutier, chiar și la distanțe de sute de kilometri de la epicentrul focarelor existente.

Fermierii nu sunt însă prea încântați de noile măsuri. Conform multor crescători de porcine, pesta porcină africană este doar un pretext pentru companiile mari pentru a distruge producătorii mici din țară. De asemenea, costurile de transport suplimentare implicate de această măsură ar putea crește costul de producție a cărnii de porc cu până la 30%, susțin fermierii afectați.

Un cioban din Cahul vrea să creeze o fermă de oi unică în Republica Moldova

Agrobiznes
-
1

„Pentru mine este foarte important ca oamenii care vin la mine și cumpără, să plece mulțumiți. Mai bine să pierd eu ceva bani, decât să vând ceva necalitativ”.

Nicu Tudor din orașul Cahul a ajuns să dezvolte o afacere în domeniul oieritului îndemnat de soartă și de mâna lui Dumnezeu. S-a întors acasă după ce a lucrat timp de 11 ani pe meleagurile Siberiei și spune că neam din neamul lui nu a fost cioban și totul a început dintr-o simplă întâmplare, scrie ziarulnational.md.

„Aveam o pasiune aparte pentru animale, iar de aici până la dragostea pentru această activitate a fost doar un pas. Am început totul de la zero, de la o suprafață de pământ pe care erau câteva cocioabe”, își deapănă amintirile ciobănașul din Cahul.

A cumpărat vreo 70 de cârlani și a construit cu mâinile sale ferma de oi de care acum nu se poate despărți nicio clipă. Nu s-a lăsat descurajat de greutăți și obstacole și cu mult curaj și ambiție a ridicat, rând pe rând, stâna, depozitele pentru păstrarea lânii și a pielicelelor, diferite anexe și un abator modern, iar afacerea înflorește zi de zi. „Secretul este să faci totul din inimă, fiindcă, dacă urmărești numai să-ți umpli buzunarele, nimic nu crește și nu se dezvoltă. Pentru mine este foarte important ca oamenii care vin la mine și cumpără, să plece mulțumiți. Mai bine să pierd eu ceva bani, decât să vând ceva necalitativ”, spune încrezut fermierul.

Nicu Tudor zice că este mândru de cele 800 de oițe care acum reprezintă universul lui și luptă zi de zi pentru perfecționarea activității sale. Mioarele sunt de rasa țigaie, precum și de rasa friza, bune de lapte, aduse din Austria. Vinde anual sute de mioare și miei, iar pe lângă veniturile care îi asigură un trai decent și îl ajută în extinderea afacerii, ciobanul este preocupat și de promovarea oieritului.

Nicu Tudor a organizat anul trecut un concurs la tuns oi în care zeci de fermieri și-au demonstrat măiestria. Implicarea sufletească în această activitate, dar și munca asiduă i-au dus faima în toată regiunea. Astfel, ciobanul de la Cahul a obținut în acest an premiul „Cea mai bună mioară” în cadrul „Târgului de ovine și caprine” de la Cimișlia.

Deși uneori greutățile îl copleșesc, Nicu Tudor, ca un adevărat bărbat al neamului, spune că nu renunță și tinde să creeze o fermă de oi unică în Republica Moldova, iar în scurt timp va investi într-o linie de prelucrare a laptelui.

Ce crede Bumacov despre zvonurile că Belarusul ar exporta în Rusia vinul moldovenesc sub brand propriu

Agrobiznes
-
0

Autoritățile de la Chișinău nu au informații despre cazuri de îmbuteliere în Belarus a vinului moldovenesc și comercializarea acestuia în Rusia cu acte belaruse.  

Solicitat să comenteze informaţiile precum că Belarus ar importa în masă vinul moldovenesc, pe care ulterior îl îmbuteliază şi îl vinde drept produs propriu, Vasile Bumacov a spus că pe piaţa din Belarus vinul moldovenesc este foarte preţuit. Bieloruşii importă 90% din vinul moldovenesc în vrac. Ministrul nu crede însă că este un fenomen masiv îmbutelierea şi vânzarea acestuia ca produs propriu, a declarat oficialul pentru IPN.

Vasile Bumacov consideră că o nereuşită a anului care a trecut este faptul că nu s-a deblocat exportul de vin în Rusia. „Am avut negocieri ca niciodată, dar cred că aceasta nu mai depinde de Rospotrebnadzor. Companiile care exportau vin preponderent în Rusia se vor adapta. Cei care au avut de suferit în 2006 şi-au redirecţionat piaţa şi au rezistat. Aceasta nu înseamnă că cedăm, vom continua negocierile ca să revenim cu vinul nostru pe piaţa rusească”, a comunicat ministrul.

Republica Moldova nu se poate aştepta imediat la o creştere foarte mare a exportului de vinuri în UE după liberalizarea pieţei europene pentru vinurile moldoveneşti, începând cu 1 ianuarie. Însă acest lucru va impulsiona dezvoltarea sectorului vinicol, crede Vasile Bumacov. 

„Cotele existente până acum nu erau acoperite deoarece vinificatorii aveau suspiciuni că nu vor putea exporta liber, că nu se merită să depună efort. Acum merită să se depună efort. Se vor promova vinurile moldoveneşti. Nu trebuie să fim naivi, nu se va exporta dublu deodată, dar va fi o creştere stabilă a exporturilor de vin moldovenesc pe această piaţă”.

De ce China este interesată să investească în agricultura din Moldova, Ucraina și România

Agrobiznes
-
0

În 2013, mai multe delegații din China au efectuat vizite de afaceri în Ucraina, România și Republica Moldova. Scopul vizitelor este destul de clar. Chinezii sunt interesați să facă investiții masive în agricultura din aceste țări. Pe lângă această regiune, China investește și în terenuri sau ferme din Europa. Motivul e simplu: populația Chinei va exploda, iar terenurile agricole sunt din ce în ce mai poluate. 

Mai mult de 2% din suprafața arabilă a Chinei, adică o suprafață de mărimea Belgiei, este atât de poluată încât este imposibil să mai fie folosită pentru agricultură, potrivit datelor publicate de autoritățile de la Beijing.

China are 135 de milioane de hectare de teren arabil, însă temerile privind faptul că nivelul de toxicitate din sol, apă și aer este atât de ridicat încât afectează atât culturile, cât și sănătatea oamenilor par să fi primit o confirmare. Cei 30 de ani de dezvoltare economică intensivă, prea rapidă pentru a se mai ține cont de mediu și de impactul negativ asupra acestuia pe termen lung, au un cost deloc neglijabil: 3,3 milioane de hectare nu mai sunt bune pentru a planta orez sau orice altceva. Cele mai poluate zone agricole sunt cele din delta fluviului Yangtze, delta fluviului Pearl, nord-estul Chinei și provincial Hunan.

În luna mai a acestui an, autoritățile din cea mai populată provincie a Chinei, Guangdong, au precizat că au descoperit niveluri extrem de ridicate de cadmiu în peste 40% din orezul vândut în capitala Guangzhou.

Pe lângă contaminarea solului cu metale grele, China se confruntă cu secarea unor râuri, ca urmare a amenajării unor hidrocentrale uriașe sau a poluării. Din 1990 încoace, au dispărut de pe harta Chinei 28.000 de râuri.

Într-o țară cu peste 1,4 miliarde de locuitori și care se pregătește să relaxeze politica unicului copil, fapt care va conduce la o explozie demografică, potrivit analiștilor, restrângerea capacităților de producție este o problemă serioasă. În acest context, expansiunea investitorilor chinezi în Europa, unde caută să achiziționeze noi suprafețe agricole, capătă o nouă explicație, dincolo de dorința de a face profit de pe urma producerii de vinuri nobile: asigurarea securității alimentare.

Astfel, chinezii cumpără podgorie după podgorie în Franța, au preluat în primăvara lui 2013 cel mai mare producător de carne de porc din lume, Smithfield, iar acum vor să importe Bălțate românești din Ardeal și să construiască în Ucraina cea mai mare fermă de porci din Europa de est.

Unde mai pui că vinurile moldovenești deja i-au interesat extrem de mult pe asiatici.

Via Stiriagricole.ro

Știrul nu este bun doar de dat la porci. Cum putem face bani cultivându-l inteligent

Agrobiznes
-
0

Considerat bun doar de dat la porci, știrul este o plantă care, utilizată corect, poate face minuni pentru sănătate și genera profituri frumoase fermierilor.

Există peste 30.000 de tipuri de plante comestibile. Chiar dacă pare greu de crezut, doar o mică parte din acestea sunt cultivate la scară largă. Aproximativ 30 de asemenea plante, inclusiv grâul, porumbul, orezul, reprezintă 95% din hrana vegetală consumată de oameni, ceea ce înseamnă că populația nu profită de „zestrea” primită de la natură. Printre plantele uitate și hulite se numără și știrul.

Dacă în prezent, știrul sau amarantul este luat în seamă de fermieri doar ca furaj pentru porci, în antichitate era considerat o plantă-minune. Cultivate de mai bine de opt milenii, „boabele lui Dumnezeu” sunt mult mai hrănitoare decât porumbul sau grâul, grație conţintului echilibrat de protein, bogat în substanţe nutritive, vitamine (A, K, complexul de B-uri, C, E, acid folic), săruri minerale (cal­ciu, fier, mag­neziu, potasiu, zinc, cupru) şi aminoacizi. Amarantul este și un excelent energizant şi un remediu aproape mi­raculos, ameliorând durerile he­mo­roi­dale şi tratând răceala, dia­reea, tul­burările nervoase, diversele afecţiuni ale pielii. Cu sirop de ştir erau hrăniţi toţi copiii nou-năs­cuţi, iar războinicii îl consumau pentru a dobândi energie şi putere în cam­paniile lungi şi dure. Știrul conține squalenul, un compus antioxidant puternic, care ajută la prevenirea cancerului.

De la ştir se consumă atât partea verde, tulpina şi frunzele, cât şi se­min­ţele. Frunzele, asemănătoare ca aspect, dar şi ca gust, cu spanacul, îl pot înlocui pe acesta cu succes. Se pot adăuga la ciorbe, tocăniţe sau salate. Seminţele sunt mai sănătoase consu­mate crude, însă se pot prăji. Planta poate fi recoltată atunci când ajunge la o înălţime de 25-30 de centi­metri, cel mai propice mo­ment fiind în luna august. Frunzele, folosite ca ingre­dient alimentar, se culeg din partea cea mai de jos a tulpinii, pe întreg parcursul verii şi până toamna târziu. Seminţele sunt bune de cu­les atunci când se scutură uşor. Sub formă de infuzii şi decocturi din boabe, ştirul este bene­fic în bolile de fi­cat şi ini­mă, pentru com­baterea in­fecţiilor şi tulbu­rărilor gas­­tro-intestinale, anemie, beri-beri, diabet, obezitate, boli de piele, sto­matită, pa­rodontoză, ulcer, ateroscle­roză. Au existat ca­zuri când copii bolnavi de enurezis (eli­minarea invo­lun­tară a urinei) s-au vin­decat cu ceai de ştir într-o săptămână.

Pentru fermieri, știrul, grație conținutului de substanțe care i-au adus renumele de „boabele lui Dumnezeu”, poate fi o alternativă profitabilă la culturile de grâne, care necesită îngrășăminte, pesticide, erbicide sau fungicide chimice. Lipsa diversității în agricultură are un cost ridicat. Mai mult de două miliarde de oameni, în special cei din țările subdezvoltate, suferă de foame sau de pe urma faptului că nu se alimentează cum trebuie. Potrivit AVRDC – The World Vegetable Center, o organizație internațională non-profit, înființată în urmă cu peste patru decenii, care susține consumul și cultivarea de legume sănătoase, populația are de suferit de pe urma faptului că nu consumă legume și fructe bogate în substanțe nutritive. Efectele sunt multiple, de la malnutriție la deces.

Faptul că nu există culturi variate de plante cu un conținut bogat în substanțe nutritive se vede și în numărul tot mai mare de persoane care suferă de obezitate. În prezent, peste 1,4 miliarde de oameni sunt obezi. De aceea, culturile precum cele de știr sunt importante, deoarece plantele de acest tip rezolvă și partea legată de alimentația populației, dar și cea legată de conservarea mediului și practicarea unei agricultură sustenabilă, datorită faptului că nu necesită chimicale pentru o recoltă bogată. Totodată, știrul este o plantă rezistentă la secetă, asemeni sorgului, ceea ce poate fi caracteristică utilă în condițiile în care zonele afectate de lipsa precipitațiilor se extind către nordul continentului.

Bineînțeles că există mai multe varietăți de știr, multe dintre ele fiind folosite mai ales în scop ornamental. Varietatea Copperhead (amaranthus cruentus) este una dintre ele. În Statele Unite se fac cercetări pentru obținerea de hibrizi. Institutul Rodale a demarat studiile pentru crearea unui nou soi, iar cercetările au fost definitivate de Universitatea din Nebraska. S-a ajuns astfel la un soi cu un randament ridicat, care se pretează la recoltarea mecanică.

Pentru cei care nu dispun de suprafețe mari, știrul poate fi o soluție pentru utilizarea eficientă a spațiului, deoarece poate fi plantat în zone umbrite de copaci sau ziduri, plantele se dezvoltă frumos chiar dacă sunt îngrămădite. Totuși, distanța ideală dintre plante este de 30-60 de cm, la o adâncime de 2,5-5 centimetri, iar perioada optimă de plantare este de 18 grade Celsius. Se poate obține o recoltă de circa 450 de kilograme de semințe de pe o suprafață de circa 40 de ari, adică mai puțin de jumătate de hectar.

Sursa: Stiriagricole.ro

Ucraina elimină cotele de export pentru o serie de produse

Agrobiznes
-
0

Exportul de ulei crud produs în Ucraina, importul de carne și grăsimi animale, cărbune și cocs nu mai sunt restricționate de guvernul ucrainean începând cu anul 2014.

Începând cu anul 2011, importatorii de carne proaspată, refrigerată sau congelată, măruntaie comestibile de pasăre și grăsime de porc și pasăre în Ucraina au fost nevoiți să solicite o licență de import de la autoritățile țării.

În noul sistem, aprobat de autoritățile locale pe 25 decembrie și publicat luni, aceste categorii de produse nu se mai regăsesc, potrivit Agrobroker.

METEO: Previziunile meteorologilor pentru acest sfârșit de săptămână

Agrobiznes
-
0

Luna lui Gerar nu mai este cum era odată, iar temperaturile de afară ne duc mai degrabă cu gândul la primăvară. 

Astăzi vom avea parte de vreme închisă. Cerul va fi noros, iar soarele scump la vedere. Temperaturile vor urca până la +7 grade Celsius, iar noaptea se vor atesta +4 grade. Vântul va sufla moderat, cu până la 8 m/s, iar presiunea atmosferică se menține ridicată.

Sâmbătă, vremea nu se schimbă esențial. Cerul va fi acoperit parțial de nori, iar temperaturile mai urcă. Mâine vom avea +8 grade Celsius, iar pe timp de noapte vor fi +3 grade. Vântul va sufla moderat, iar presiunea se menține ridicată.

Duminică vom avea cam același tabloul meteo, dar cu vreme mai caldă. Mercurul din termometre va urca până la +9 grade Celsius. Noaptea se vor înregistra +3 grade. Presiunea atmosferică va fi ridicată, iar vântul va sufla moderat.

Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, în ajun de Crăciun vor cădea precipitații sub formă de ploaie, iar maximele vor mai scădea.

1...1.8641.8651.866...1.973Pagina 1.865 din 1.973