Comisarul european pentru Agricultură: Fermierii moldoveni au câștigat accesul pe piața UE

0

Comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloș a subliniat importanța pe care o are pentru sectorul agricol din Republica Moldova semnarea Acordului de la Vilnius. Fermierii moldoveni vor putea accesa o piață de 500 de milioane de consumatori. 

„Crearea Zonei de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare inclusă în acest acord este o ancoră solidă pentru integrarea economică a Republicii Moldova pe piața europeană. Înseamnă acces pentru produsele moldovenești pe o piață de peste 500 de milioane de consumatori, o piață stabilă, cu reguli clare și transparente, lăsând în același timp Republicii Moldova posibilitatea de a-și proteja anumite sectoare sensibile în special în agricultura și industria alimentară”, a declarat Dacian Cioloș, citat de recolta.eu.

Comisarul european a ținut să sublinieze că Acordul de asociere semnat la Vilnius reprezintă începutul reintegrării politice a Republicii Moldova în familia europeană. „Această integrare economică va fi pentru investitori garanția unui mediu de afaceri solid și atractiv”, a adăugat Dacian Cioloș.

Leancă: De Acordul de Asociere cu UE vor beneficia în primul rând agricultorii

0

Agricultorii şi muncitorii din industria de prelucrare din Moldova vor beneficia în primul rând de prevederile Acordului de Asociere cu UE. Odată cu implementarea acordului, produsele moldoveneşti vor fi exportate pe cea mai mare piaţă de consum din lume, iar Moldova va primi mai multă susţinere financiară din partea UE pentru a dezvolta agricultura. Declaraţii în acest sens au fost făcute de către premierul Iurie Leancă şi ministrul agriculturii, Vasile Bumacov, la festivitatea prilejuită de Ziua profesională a lucrătorului în agricultură şi industria prelucrătoare. 

Premierul Iurie Leancă a declarat celor prezenţi în sală că ei sunt adevărata piesă a ceea ce se numeşte securitate alimentară. „Ieri (29 noiembrie) am parafat documentul de importanţă crucială la Vilnius (Acordul de Asociere cu UE n.r.). Am convenit cu UE ca acordul să fie semnat şi parafat în 2014. Acesta prevede o integrare economică profundă în UE. Este vorba de cea mai mare piaţă care înglobează peste 500 de milioane de consumatori”, a comunicat oficialul.

Iurie Leancă a mai spus că oficialii europeni au anunţat că, la 10 decembrie anul acesta, vor fi finalizate toate procedurile privind lichidarea cotelor la exportul vinului moldovenesc pe piaţa UE, iar de la 1 ianuarie 2014 Moldova va putea exporta fără nicio barieră vin pe piaţa UE. „Acum va conta calitatea produselor pe care le avem. Adversarii integrării europene afirmă că piaţa Moldovei va fi invadată de produse europene, iar agricultura va fi distrusă. Este un neadevăr. Negociatorii noştri au reuşit să obţină o perioadă de adaptare suficientă pentru agricultori, iar produsele europene vor ajunge în Moldova treptat”, a menţionat şeful Cabinetului de miniştri.

Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, a spus că în anul curent au fost atinse cifre record la produsele recoltate. Astfel, dacă în 2012 volumul producţiei agricole s-a micşorat cu 21% faţă de anul precedent, atunci în anul curent s-a majorat cu 30% faţă de 2011. „Au fost adunate 3 milioane tone de cereale. În anul curent am recuperat cele 21% pierderi de anul trecut şi am avut şi un surplus”, a spus oficialul.

Vasile Bumacov a recunoscut însă că agricultorii se mai confruntă cu probleme de infrastructură, cea de stocare şi de transportare, iar aceasta a dus la crearea monopolurilor în export. „Acum ne-am propus să investim mai mult în dezvoltarea aceste infrastructuri, ceea ce va duce la eliminarea monopolului şi implicit a corupţiei în domeniu”, a subliniat oficialul.

Ministrul a remarcat că s-a speculat mult pe seama prevederilor Acordului de Asociere cu UE, dar nu va avea de câştigat cineva mai mult decât agricultorii. „Vor veni mai multe fonduri europene de care avem nevoie vitală ca să dezvoltăm agricultura, se va deschide o piaţă mare, o piaţă la care visează foarte multe ţări”, a menţionat Vasile Bumacov.

Potrivit IPN, la 23 ianuarie 2014 este preconizată să se desfăşoare la Chişinău o conferinţă a miniştrilor agriculturii din statele Parteneriatului Estic şi UE. La această conferinţă vor participa şi 2 comisari europeni, Dacian Cioloş, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, şi Štefan Füle, comisarul european pentru extindere şi politică de vecinătate. În cadrul evenimentului se va discuta despre mai multe proiecte de susţinere din partea UE.

Sărbătoare mare la Palatul Național cu ocazia Zilei Lucrătorului din Agricultură

0

La Palatul Național a avut loc astăzi Adunarea Solemnă a Agricultorilor. Cu această ocazie a fost organizat și un concert consacrat Zilei Lucrătorului din Agricultură şi Industria Prelucrătoare. La eveniment au participat ministrul Vasile Bumacov, premierul Iurie Leancă, dar și alți oficiali și reprezentanți ai guvernării.

Vasile Bumacov a ținut să-i felicite pe toți cei prezenți cu ocazia sărbătorii profesionale. Ministrul le-a mulțumit agricultorilor pentru munca pe care o depun zilnic ca să dezvolte sectorul agricol.

Bumacov a vorbit și despre succesele pe care le-a înregistrat în acest an Ministerul său. A spus că în prezent se implementează o serie de reforme și că fermierii vor fi principalii beneficiari ai asocierii Republicii Moldova cu UE.

Ministrul Bumacov s-a plâns în fața celor prezenți de faptul că agricultura și dezvoltarea rurală nu reprezintă o prioritate pentru Guvern și și-a exprimat speranța că acest lucru se va întâmpla în scurt timp.

Ulterior, în cuvântarea sa, premierul Iurie Leancă a declarat că nu este de acord cu ministrul Bumacov. Leancă a dat asigurări că în prezent se face tot posibilul pentru a susține sectorul agricol. Drept exemplu a adus majorarea în acest an a Fondului de subvenționare la suma de 500 de milioane de lei.

Premierul a spus că oficialii europeni prezenți la Summitul de la Vilnius au lăudat mult calitatea vinurilor moldovenești. Leancă a mai anunțat că începând de la 1 ianuarie 2014 vinurile vor putea fi exportate liber pe piața Uniunii Europene.

Vă felicităm dragi fermieri încă odată cu ocazia zilei profesionale. La mai mult și la mai mare!

Uscătorie pentru fructe și legume – o afacere de viitor la Șoldănești

0

Întreprinderea individuală „Ştefan Popescu” din satul Cotiujenii Mari, unde centrul regional Şoldăneşti al Agenţiei Naţionale de Dezvoltare Rurală (ACSA) implementează un proiect, care prevede producerea şi ambalarea modernă a fructelor uscate, în special a prunelor, este un model de afacere de perspectivă. Întreprinderea dată a fost selectată pentru că dispune de o bază de producere, care, prin anumite eforturi tehnice şi financiare, poate fi ajustată la cerinţele moderne de producere a fructelor şi legumelor uscate, iar liderul ei dispune de cunoştinţe şi o experienţă bogată în domeniu. Pe vremuri la Cotiujenii Mari erau peste 50 de lozniţe cu fum, unde anual se uscau sute de tone de prune, mere, pere, caise foarte solicitate pe piaţa din fosta Uniune Sovietică. 

În anii de tranziţie la economia de piaţă întreprinderea dată a încetat să mai activeze. Ştefan Popescu lucrase mai mulţi ani la această întreprindere şi cu mari eforturi şi probleme a procurat ceea ce mai rămăsese din încăperile de producţie. A avut nevoie de mai mulţi ani pentru a o readuce la viaţă. Ca să adune bani un timp a muncit peste hotare, a luat credite şi împrumuturi de la rude şi prieteni şi a procurat utilaj pentru o uscătorie modernă, iar alta analogică a înjghebat-o împreună cu feciorul Ion. În prezent cele două uscătorii îi permit să producă anual peste 100 de tone de fructe uscate. A construit şi un frigider, unde păstrează materia primă pentru uscarea ulterioară.

În calitate de combustibil utilizează gazul. Astfel obţine producţie de bună calitate, care este destul de solicitată pe piaţă. În Moldova lumea se îndeletniceşte de secole cu uscarea fructelor, care totdeauna s-au bucurat de mare căutare, îndeosebi prunele. Cercetările demonstrează foarte convingător că prunele uscate sunt un aliment delicios, cu efecte curative de valoare pentru mai multe maladii. Prunele uscate sunt şi o sursă bogată de vitamine: A, C, grupul B şi substanţe minerale, precum calciu, magneziu, potasiu, seleniu şi fier. De asemenea, prunele uscate oferă organismului o doză considerabilă de fibre, care potolesc foamea şi o amână pentru mai multe ore.

Ca majoritatea fructelor de culoare închisă, intermediară între indigo, negru şi vişiniu închis, prunele au în compoziţia lor resveratrol, considerat drept cel mai puternic antioxidant natural, cunoscut până acum. Resveratrolul este o substanţă antitumorală, care micşorează cu până la 50 la sută înmulţirea celulelor cancerigene sau poate chiar stopa acest proces, stimulează înmulţirea celulelor sănătoase, sporind capacitatea lor de regenerare, scade nivelul colesterolului. Consumul de prune asigură o digestie sănătoasă şi detoxifică organismul. Resveratrolul este şi un colorant polifenolic, considerat, cum s-a menţionat mai sus, cel mai puternic antioxidant cunoscut până acum şi e de 4-5 ori mai puternic decât betacarotenul, de 50 de ori mai puternic decât vitamina E şi de 20 de ori mai puternic decât vitamina C.

Evident, anume din aceste considerente, prunele uscate sunt foarte solicitate pe piaţă, mai ales în extrasezon. Dar aceeaşi piaţă dictează noi reguli de ambalare, prezentare şi comercializare a prunelor. Şi unul din scopurile acestui proiect prevede anume condiţionarea şi ambalarea modernă, conform standardelor europene, a producţiei gata, ca ea să corespundă celor mai înalte exigenţe nu numai ale consumatorului autohton, dar şi ale celui de peste hotare. Acesta este şi un aspect ce vizează în mod direct durabilitatea afacerii în cauză, or livezile de pruni se extind în R.Moldova din an în an (numai în raionul Şoldăneşti în fiecare toamnă din ultimii trei ani se plantează cu pruni până la 100 de hectare). Cu alte cuvinte, cantitatea de prune, inclusiv în stare uscată, va creşte permanent şi este foarte important ca în paralel să fie soluţionate şi problemele legate de comercializarea cu succes a producţiei.

Majoritatea uscătoriilor actuale lucrează pe bază de gaze naturale. În viitor se preconizează ca fructele să fie uscate cu raze infraroşii. Noua metodă diferă principial de cele utilizate până acum. Această tehnologie permite ca în fructele uscate să se păstreze 80-90% de substanţe biologice active şi vitamine, iar după umezirea timp de 10-15 minute, fructul îşi recapătă practic toate calităţile de până la uscare. În plus, se reduc substanţial cheltuielile legate de procesare. Produsele uscate prin această metodă sunt absolut neagresive pentru consumul uman, deoarece, uscarea cu razele infraroşii e identică cu uscarea la soare, iar calităţile gustative sunt cu mult mai aproape de cele în stare proaspătă.

Noul proiect în implementare se aşteaptă să fie susţinut financiar de către partenerii noştri din spaţiul UE, fundaţia poloneză ACJA „Wschуd”, care în timpul de faţă acordă asemenea suporturi mai multor exploataţii agricole din ţară, inclusiv şi celei a lui Vasile Nasu din raionul Şoldăneşti, unde s-a construit un frigider destinat pentru răcirea şi păstrarea pomuşoarelor.

Sursa: Cuvintul.md

Va fi redus termenul de testare al culturilor agricole

0

Termenul de testare al culturilor agricole de câmp pentru a fi introduse în Catalogul soiurilor de plante din Republica Moldova va fi redus de la trei la un an.

De asemenea, urmează să fie redus la un an termenul de testare pentru culturile legumicole şi de fructificare pentru culturile horticole. Decizia vizează soiurile de culturi care sunt înregistrate în Catalogul comun al soiurilor de plante agricole al UE, transmite IPN.

Modificările în cauză la Regulamentul privind testarea şi admiterea soiurilor în Catalogul soiurilor de plante al Republicii Moldova au fost aprobate de Guvern. 

Ministrul agriculturii şi industriei alimentare,Vasile Bumacov, a menţionat că reducerea termenului de testare va permite atragerea investiţiilor în sectorul de producere a seminţelor. Vor apare noi hibrizi cu productivitate înaltă, va creşte competitivitatea produselor agro-alimentare autohtone pe piaţa internă şi externă , ceea ce va duce la veniturilor producătorilor agricoli.

Mesajul de felicitare al președintelui Nicolae Timofti pentru agricultori

0

Preşedintele Nicolae Timofti a transmis un mesaj cu prilejul Zilei lucrătorului din agricultură şi industria prelucrătoare. Iată ce a scris șeful statului. 

„Stimaţi agricultori”,

Această zi, care marchează sfârşitul anului agricol, reprezintă o frumoasă ocazie de a aduce un omagiu oamenilor de la ţară, devotaţi gliei strămoşeşti, prin munca cărora avem asigurată pe masă pâinea noastră cea de toate zilele.

Sectorul agroalimentar are o pondere semnificativă în economia Republicii Moldova, iar un număr important de persoane sunt implicate în producere şi prelucrare. Comerţul intern şi extern cu produse agroalimentare reprezintă unul dintre cele mai mari sectoare comerciale.

Trebuie să întreprindem acţiunile necesare pentru a facilita activitatea celor care prelucrează pământul, de a crea noi locuri de muncă în localităţile rurale. Este nevoie de mobilizarea resurselor interne şi a fondurilor europene destinate dezvoltării infrastructurii pentru a diminua migraţia populaţiei de la sate. Implementarea tehnologiilor avansate, construcţia sistemelor de irigare, crearea întreprinderilor de prelucrare a producţiei agricole sunt soluţiile pentru asigurarea dezvoltării rurale.

Republica Moldova s-a angajat pe calea integrării europene. Dorim să implementăm standardele europene de producere şi de calitate. Regulile stricte, dar clare de pe piaţa europeană, vor fi în beneficiul producătorilor moldoveni. Integrarea economică a Republicii Moldova în UE va contribui la crearea de noi locuri de muncă, dar, totodată, la creşterea calităţii vieţii cetăţenilor.

În urma embargoului impus de Rusia, Comisia Europeană a dat semnalul politic necesar pentru liberalizarea pieţei comunitare pentru vinurile produse în Republica Moldova. Comisarul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, a vizitat Chişinăul şi a dat asigurări că în Uniunea Europeană este loc şi pentru producţia agricolă din Republica Moldova, cu condiţia ca producătorii să respecte standardele UE.

Aceasta este calea pe care trebuie s-o urmăm. Sectorul agricol şi agroalimentar poate deveni motorul de creştere economică a ţării.

Stimaţi agricultori,

Vă exprim mulţumiri pentru că, în pofida greutăţilor, aveţi o atitudine plină de dragoste şi grijă faţă de pământ. Datorită muncii Dumneavoastră, rezultatele obţinute în anul curent în acest sector sunt îmbucurătoare.

În speranţa că, prin efort comun şi abnegaţie, vom putea câştiga respectul generaţiilor viitoare, vă doresc mulţi ani rodnici, belşug și prosperare!”.

Irakianul care a găsit paradisul agriculturii în Moldova

0

Originar din Iraq, Ismail Sată a intermediat mai multe exporturi de nuci şi seminţe de dovleac din ţara noastră. Banii câştigaţi a decis să îi investească în agricultura din Republica Moldova. Fermierul are planuri mari şi vrea să facă agricultură de performantă, notează Mesager.

Specialist în domeniul electromecanicii, cetăţeanul străin de trei ani a devenit agricultor în Republica Moldova.

Agricultorul are un hectar şi jumătate de pământ în satul Cojuşna, Străşeni. A plantat pomi fructiferi, cultivă fructe de cea mai bună calitate şi se încăpăţinează să-şi crească recolta fără pesticide şi îngrăşăminte. Toate muncile le face manual împreună cu un angajat. Străinul spune că a sădit o livadă pentru viitorul copiilor şi piaţa autohtonă. A plantat pomi de nuci şi migdal, cais şi ananas.

Fermierul declară că a sădit usturoi şi ceapa între pomi, vara are roadă de pepene galben şi verde, cât şi struguri. El intenţionează să mai investească în afacere. „Vreau să cumpăr încă 10 hectare de pământ pentru a planta piersici şi pruni. Pe viitor vrea să construiască o uscătorie de fructe şi un depozit”, a comunicat agricultorul.

Ismail Sate spune că pământul din Republica Moldova este bun pentru agricultură în comparaţie cu ţara sa.

Costurile visului european: Ucraina a pierdut miliarde de dolari din războiul comercial cu Rusia

0

Scăderea exporturilor din Ucraina către Rusia a început în al doilea trimestru al anului 2012 și a durat timp de șase trimestre consecutiv. În toată această perioadă, Ucraina a pierdut în jur de 4.2 miliarde de dolari, anunță agronews.ua

Potrivit datelor statistice, în perioada iulie-septembrie a acestui an, care a fost marcată de introducerea restricțiilor la vamă de către ruși în legătură cu planurile Kievului de a semna un acord de asociere cu UE, exporturile au scăzut cu 576 milioane dolari, sau 13,1%.

În medie, în ultimele șase trimestre, exportul de mărfuri din Ucraina în Rusia a scăzut cu 14,6% față de aceeași perioadă a anului trecut.

În ansamblu, politica Ucrainei pentru a reduce achizițiile sale a dus la faptul că în primele nouă luni ale acestui an, importurile din Rusia au scăzut cu 4.05 miliarde de dolari, sau cu 19,7%.

Au scăzut deasemenea și exporturile din celelalte două țări membre ale Uniunii Vamale: Kazahstan – 8,9%, la 1.73 miliarde dolari, Belarus – 8,3%, la 1.51 miliarde dolari. Importurile au scăzut și mai mult: din Kazahstan – cu 53,4%, la 0,52 miliarde de dolari, din Belarus – cu 28,5%, la 2.84 miliarde dolari. 

Atelier naţional în domeniul protecţiei integrate a plantelor

0

În perioada 27-28 noiembrie, la Chişinău îşi desfăşoară lucrările atelierul naţional în domeniul protecţiei integrate a plantelor cu genericul „Tehnologii inovaţionale pentru o producţie vegetală mai durabilă”. 

Evenimentul este organizat de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare în parteneriat cu Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

La eveniment participă specialişti în domeniul protecţiei plantelor din Republica Moldova şi Uniunea Europeană, savanţi, fermieri şi producători agricoli.

Expertul FAO Andrea Veres a vorbit despre managementul protecţiei integrate a plantelor, implementat în ţările UE şi despre utilizarea corectă a pesticidelor, iar Gábriel Géza – despre structura instituţională a protecţiei plantelor în Ungaria.

Academicianul Mihail Vronskih s-a referit la bolile şi dăunătorii culturilor agricole, iar Leonid Volosciuc, secretar ştiinţific al Secţiei ştiinţe naturale şi exacte a AŞM – la agricultura organică din Republica Moldova.

Astăzi, participanţii la atelier vor discuta despre cei trei piloni în managementul protecţie integrate a plantelor: instrumente avansate de prevenire, monitorizare şi intervenţie. Experţii europeni vor veni cu nişte recomandări speciale în acest domeniu.