Astăzi, Vasile Bumacov, Ministrul agriculturii şi industriei alimentare a avut o întrevedere cu Marion Hoenicke, Director de Departament din cadrul Băncii Europene de Investiții. Interlocutorii au discutat viitoarele proiecte comune în domeniul agriculturii care vor fi susținute de către Banca Europeană de Investiții. 

Oficialul a relatat că, Banca Europeană de Investiții (BEI) este dispusă să acorde Guvernului Republicii Moldova un credit pentru crearea Centrului Agroalimentar Chișinău. În acest scop, BEI împreună cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare vor stabili termenii de referință pentru construcția și funcționarea Centrului. Ulterior, BEI, ar putea participa la cofinanțarea acestui proiect.

De asemenea, s-a discutat despre un suport financiar adițional, care ar contribui la sporirea competitivității produselor agroalimentare moldovenești, prin crearea și dezvoltarea infrastructurii necesare, în special, de păstrare, post-recoltare, ambalare, crearea întreprinderilor de procesare a produselor agroalimentare, precum și o eventuală finanțare pentru întreprinderile de producere a cărnii de pui și a laptelui pentru conformarea acestora la standardele europene.

În același timp, BEI și-a declarat intenția de a contribui la programul de asistență tehnică ce va fi oferit de către Uniunea Europeană pentru o perioadă de 7 ani.

În cadrul întrevederii, Ministrul a adresat o invitaţie conducerii BEI de a participa la Reuniunea miniștrilor agriculturii din țările membre ale Uniunii Europene și ale Parteneriatului Estic, care va avea loc la Chișinău, la 23 ianuarie 2014.

În luna decembrie aproape pe întreg teritoriul țării se înregistrează temperatură medie lunară negativă a aerului – de la -0,2ºC la sud până la -2,1ºC la nord. 

Însă sunt relativ frecvente cazurile când în această lună temperatura medie a aerului este pozitivă. Astfel de valori ale temperaturii aerului se semnalează în raioanele din nordul şi centrul țării în medie o dată în 4 ani, în cele din sud – o dată în 2 ani.

Cea mai rece lună decembrie pentru toată perioada de măsurători instrumentale pe cea mai mare parte a teritoriului a fost în anul 2002 – temperatura medie lunară a aerului a constituit între -5,8ºC (Ceadîr-Lunga) și -8,0ºC (Soroca). Cea mai caldă lună decembrie a fost în anul 1960 – temperatura medie lunară a aerului a oscilat în teritoriu între +2,7ºC (Râbniţa) și +5,8ºC (Tiraspol).

În luna decembrie sunt posibile următoarele fenomene: ceaţă (în medie 3-12 zile), depuneri de chiciură şi polei (3-9 zile), gheţuş pe drumuri (circa 7 zile) şi viscole (1-2 zile).

Dintre fenomenele meteorologice stihinice cel mai mare pericol îl prezintă ninsorile puternice (în medie o dată în 7 ani). Sunt posibile depuneri intensive de polei şi chiciură (în medie o dată în 13 ani), viscole puternice (în medie o dată în 20 ani), precum și scăderi ale temperaturii aerului de până la ≤ -25ºС, în fond în jumătatea de nord a țării (în medie o dată în 30-60 ani).

În luna decembrie culturile de toamnă se află de obicei în repaus de iarnă. Iernarea semănăturilor de toamnă în mare măsură depinde de condiţiile vremii din perioada toamnă-iarnă, de rezistenţa semănăturilor faţă de temperaturile joase şi alte fenomene nefavorabile ale vremii. Plantele bine înfrăţite şi înrădăcinate din toamnă, care au trecut o călire bună, sunt în stare să suporte scăderi ale temperaturii solului la adâncimea nodului de înfrăţire (3 cm) de pînă la -16..-18°C. Probabilitatea scăderii temperaturii minime a solului la adâncimea nodului de înfrăţire a culturilor de toamnă în luna decembrie până la -12°C şi mai jos constituie 5-15%.

De asemenea, pericol pentru culturile care iernează îl prezintă moinele, cu temperaturi medii zilnice a aerului de +5°C şi mai sus, deoarece în aceste condiţii se semnalează reluarea vegetaţiei culturilor de toamnă şi este posibilă vătămarea lor la o ulterioară scădere bruscă a temperaturii aerului.

O mică echipă a NASA, de la Ames Research Center, vrea să pună în practică un proiect extrem de îndrăzneț. Pur și simplu, oamenii de știință vor să colonizeze Luna, ducând acolo viața de pe Pământ, într-un proiect care implică creșterea plantelor pe satelitul Pământului. 

În 2015, NASA va încerca să facă istorie prin cultivarea plantelor pe Lună. Dacă proiectul va avea succes, atunci aceasta ar fi prima dată când oamenii ar aduce viața pe un alt corp planetar din spațiu, scrie ziare.com.

Echipa Lunar Plant Growth Habitat cuprinde un grup de oameni de știință, antreprenori, studenți și voluntari. Ei vor încerca să crească pe Lună mai multe varietăți de plante, printre care Arabidopsis, busuioc, floarea-soarelui și napi în niște cilindri de aluminiu, care vor servi ca habitat pentru plante.

Dar aceste containere nu vor fi obișnuite, ele vor fi dotate cu camere video, senzori și alte instalații electronice care vor permite echipei să recepționeze imagini ale plantelor, pe măsură ce ele cresc.

Aceste habitate vor trebui să asigure condițiile necesare creșterii, respectiv temperatura, apa, dar și alimenatare cu energie. Experimentul nu va fi urmărit doar de cercetătorii de la NASA, ci va beneficia de suportul unor școli, dar și al unor oameni de știință.

Primul pas pentru crearea vieții pe Lună

Experimentul neobișnuit al NASA este, deși extrem de important, unul care nu necesită costuri mari. Datorită progreselor rapide ale tehnologiei din ultimii ani, cheltuielile vor ajunge la suma de numai 2 milioane de dolari.

„Acest proiect ar fi costat 300 de milioane de dolari în urmă cu două decenii, iar acum NASA îl poate realiza și lansa cu doar 2 milioane de dolari”, a spus Chris McKay, un renumit cercetător de la NASA.

Experimentul reprezintă „primul pas în încercarea de a dezvolta sisteme biologice în alte lumi. Acesta este Neil Armstrong din lumea plantelor”, a declarat unul dintre oamenii de știință implicați în proiect.

„Acest experiment va testa dacă plantele pot supraviețui radiațiilor, pot înflori într-un loc cu gravitație scăzută și se pot dezvolta într-un mediu limitat și controlat.

Acestea sunt obstacolele pe care va trebui să le depășim pentru a construi o seră pe Lună sau de a crea viața pe Marte”, a spus McKay.

„Moldova va avea de parcurs un drum anevoios, pentru ca produsele sale să corespundă standardelor europene”, consideră ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov.

Potrivit agenţiei „INFOTAG”, ministrul a spus că „acest fapt presupune multe eforturi şi cheltuieli, dar o altă şansă ţara nu are”.

„Trebuie să schimbăm mentalitatea cetăţenilor noştri, deoarece este vorba despre modernizare şi investire. Nimănui nu-i place concurenţa, dar această cale este unica posibilitate pentru a progresa. Trebuie să facem tot ce ne stă în puteri pentru a corespunde cerinţelor UE şi atunci agricultura va obţine un suport enorm din partea europenilor”, a spus Vasile Bumacov.

Potrivit spuselor ministrului, „nu trebuie să ne fie frică de deschiderea pieţei moldoveneşti pentru produsele europene, deoarece acestea nu vor afecta considerabil economia naţională”.

„Mărfurile din statele-membre ale UE sunt importate şi astăzi în Moldova, nu putem spune că după semnarea Acordului de Asociere fluxul acestora se va mări. Nu suntem un imperiu de nepătruns şi nu avem dreptul să ne ascundem de comunitatea internaţională. Cu cât mai mult vom amâna acest proces cu atât mai mult vom avea de pierdut”, este convins ministrul.

Demnitarul a amintit că în 2014 vinificatorii moldoveni vor putea liber să-şi comercializeze mărfurile pe piaţa europeană şi să nu suporte pierderi din cauza problemelor de pe pieţele tradiţionale, cum ar fi cea din Rusia.

„Nu putem spune cu certitudine când vom putea vorbi despre exportul de cereale în UE, cu toate că în acest domeniu nu există probleme. Avem cote bune la export, care, în viitorul apropiat se vor păstra, deoarece acest fapt este prevăzut în textul Acordului de Asociere. De asemenea, produsele noastre sunt exportate şi pe alte pieţe şi îmi doresc să ave o infrastructură corespunzătoare pentru a putea extinde colaborarea cu aceste pieţe. În privinţa fructelor problema noastră constă în răcire, selectare şi ambalare. Este necesară învestirea acestui sector pentru a putea corespunde cerinţelor europene”, consideră ministrul.

Potrivit spuselor sale, subvenţionarea producătorilor agricoli în 2014 se va majora până la 500 mil. lei.

„Nu putem spune cu certitudine câţi bani va primi fiecare fermier. Este important să investim în dezvoltare, în efectivitate. La finele fiecărui an, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare în colaborare cu Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură efectuează o analiză. Unde este înregistrată cea mai mare efectivitate acolo şi se investeşte. Anul trecut agricultorii primeau subvenţii în sumă de 280 lei/ha, anul acesta mărimea subvenţiilor a depăşit 300 lei/ha. De asemenea, acordăm ajutor fermierilor care au suportat pierderi, în mediu, de 200 lei/ha pentru grâu şi 350 lei/ha pentru porumb”, a spus Vasile Bumacov.

Săptămâna debutează cu vreme frumoasă, dar cu vânt puternic. Deși, calendaristic, a venit iarna, vremea pare să ne contrazică. 

A doua zi de iarnă ne aduce vreme frumoasă și însorită. Cerul va fi variabil întreaga zi, iar maximele vor oscila între +6…+8 grade Celsius. În orele nocturne vom avea -5…-3 grade.

Pentru astăzi, meteorologii au emis cod galben de vânt puternic în toată țara. Astfel, potrivit avertizării, vântul va sufla în rafale de până la 20 m/s.

Marți, vremea nu se schimbă radical. Cerul rămâne variabil și însorit, iar mercurul din termometre mai coboară. Maxima zilei va fi de +5 grade Celsius. Noaptea se vor înregistra -7…-5 grade. Presiunea atmosferică va fi înaltă, iar vântul va continua să sufle mai alert, cu până la 12 m/s.

Miercuri ne vom bucura din nou de vreme frumoasă și însorită. Soarele va domina cerul întreaga zi, iar maxima zilei va fi de +7 grade Celsius. Noaptea valorile coboară până la -7 grade. Vântul își pierde din intensitate și va sufla slab, cu până la 6 m/s. Presiunea atmosferică rămâne înaltă.

Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, în următoarele zile nu sunt prognozate ninsori. Abia pe la sfârșitul săptămânii ar putea să cadă câțiva fulgi.