O expoziție a celor mai bune vinuri din Republica Moldova a fost deschisă joi la Palatul Parlamentului din România, în prezența președintelui Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea. 

Sub genericul „Respect pentru tradiții, curaj în inovații”, cei mai importanți producători de vinuri moldoveni vor oferi publicului bucureștean și turiștilor străini, până duminică, posibilitatea de a degusta și cumpăra vinuri de calitate superioară, anunță Agerpres.

În ultimii ani, producătorii moldoveni și-au intensificat eforturile de promovare pe noi piețe, cea românească fiind una firească în virtutea comuniunii istorice, lingvistice, proximității geografice și recunoașterii calității deosebite a produselor moldovenești.

„L-am rugat pe dl. ambasador și pe dl. secretar general (al Camerei Deputaților — n.r.) ca în 30 de zile să facem o expoziție de vinuri moldovenești la Parlament, astfel încât distribuitorii marilor lanțuri de supermarketuri să poată să vadă această chestiune. Să dăm un semnal pozitiv că România este solidară cu Republica Moldova. Degustare și vânzare”, a declarat Valeriu Zgonea pe 30 septembrie, după o întâlnire cu președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Corman, aflat în vizită oficială la acea dată la București.

Evenimentul este organizat sub înaltul patronaj al președintelui Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, și al președintelui Parlamentului Republicii Moldova, Igor Corman, cu sprijinul Ambasadei Republicii Moldova la București, Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova și a Ghildei Vinurilor Moldovenești, a informat un comunicat al Camerei Deputaților.

Republica Moldova ocupă locul șase în Europa după mărimea plantațiilor de vie, circa 10% din pământul arabil fiind cultivat cu viță-de-vie. Vinificatorii generează peste 7% din exporturile moldovenești, iar în 2012 au fost produse peste 12 milioane de decalitri de producție vinicolă. Anul trecut, Republica Moldova a exportat 118,8 tone de producție vinicolă. În 2012, dintre statele UE, cei mai mari importatori ai producției vinicole din Republica Moldova au fost România, Polonia (4%) și Cehia (3%).

Cabinetul de miniștri a aprobat avizul Ministerului Finanțelor cu privire la micșorarea cotei TVA pentru fermieri de la 20 la sută la 8%. 

Proiectul prevede că producătorii agricoli vor achita o taxă pe valoarea adăugată de 8% la zahărul din sfeclă importat şi/sau livrat pe teritoriul Republicii Moldova.

Aceeaşi taxă va fi achitată la producţia de fitotehnie şi horticultură şi producţia de zootehnie livrată şi produsă pe teritoriul ţării.

Premierul Iurie Leancă a declarat că micșorarea cotei TVA este rezultatul unei munci în baza consultărilor cu fermierii și instituțiile de resort.

Iniţiativa aparţine unui grup de deputaţi. Proiectul urmează a fi examinat de Parlament.

Organizația pentru Agricultură și Alimentație a Națiunilor Unite (Food and Agriculture Organization FAO) va avea, în viitorul apropiat, o reprezentanță în Republica Moldova. Cabinetul de miniștri a aprobat astăzi inițierea negocierilor proiectului Acordului dintre Guvern și FAO în acest sens. 

Instituirea reprezentanței va contribui la extinderea activităților și eficientizarea colaborării FAO cu Guvernul de la Chișinău în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale.

În prezent, FAO desfășoară cinci proiecte în Republica Moldova pentru îmbunătățirea capacităților de eliminare a produselor chimice periculoase din fostul spațiu sovietic, dezvoltarea sectorului semincer, acordarea asistenței pentru recensământul general agricol în Moldova, facilitarea Programelor de Cooperare Tehnică și programul privind sistemele de informare în scopul îmbunătățirii deciziilor în domeniul securității alimentare.

FAO este o instituție specializată a ONU, fondată în 1945, în scopul combaterii sărăciei și foametei din lume, prin promovarea dezvoltării agricole, îmbunătățirii nutriției și asigurării siguranței alimentare. Republica Moldova a aderat la FAO în anul 1995.

Reprezentanți de vază ai mediului de afaceri din Ucraina au cerut președintelui țării, Victor Ianukovici să amâne semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. 

Președintele Viktor Ianukovici a discutat recent intenția de a se apropia de Uniunea Europeană la o întâlnire cu Uniunea Industriașilor și Antreprenorilor din țară, informează serviciul de presă al președintelui ucrainean, citat de Agrobroker.

Mediul de afaceri ar prefera amânarea cu un an al încheierii acordului de asociere cu UE, pentru a avea suficient timp să se pregătească de schimbări, să-și achiziționeze echipamente. Unii reprezentanți ai industriașilor din țară consideră că nu vor fi primiți cu brațele deschise pe piața europeană, deci beneficiile unui acord de liber schimb între Ucraina și UE nu le va aduce nici un beneficiu.

Rusia, principalul partener comercial al Ucrainei, a invitat țara în repetate rânduri să adereze la Uniunea Vamală formată din Rusia, Belarus și Kazahstan.

Unii analisti ruși susțin în același timp că semnarea acordului de liber schimb cu UE ar îngreuna serios accesul produselor ucrainene la piața Uniunii Vamale, considerând că această mișcare ar fi una „sinucigașă” pentru Ucraina.

Camera de Comerţ şi Industrie invită agenţii economici la „Reuniunea oamenilor de afaceri Moldova-Belarus”, care va avea loc pe 26 noiembrie, la Chișinău. 

Din componenţa delegaţiei din Belarus vor face parte reprezentanţi ai filialei Gomel a CCI Belarus şi 6 agenţi economici din următoarele domenii de activitate: 

• – producerea îngrăşămintelor cu fosfor şi azot pentru diverse culturi agricole, premixuri pentru bovine;
• – producerea componentelor pentru tehnica auto şi pentru utilaje de construcţie a drumurilor;
• – producerea autobasculantelor;
• – fabricarea articolelor de îmbrăcăminte pentru adulţi şi copii (scurte, paltoane, pardesiuri, pantaloni, bluze, tricouri, fuste, jachete) şi accesorii pentru dame (pălării, curele, genţi) etc;
• – depozit en-gros de produse alimentare;
• – reţea de magazine alimentare.

Lista completă a companiilor belaruse este anexată aici.

În cadrul evenimentului vor fi organizate întrevederi bilaterale, unde veţi avea posibilitatea să stabiliţi contacte şi parteneriate de afaceri cu agenţii economici din Belarus.

Întreprinzătorii interesaţi să participe la Reuniunea oamenilor de afaceri Moldova-Belarus sunt rugaţi să transmită în adresa Camerei de Comerţ şi Industrie formularul de participare anexat, până la data de 22 noiembrie 2013.

Participarea la eveniment este gratuită.

Informaţii suplimentare: Direcţia Relaţii Internaţionale a CCI
tel.: 022 238770
tel./fax:022 221391
e-mail: [email protected],
responsabili: Inga Leontean, Viorel Eremia.

Gospodăria țărănească „SV Fruct” din orașul Edineț are o afacere în domeniul pomiculturii de 9 ani. Membră a Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe „Moldova-Fruct”, întreprinderea face parte din lista companiilor aprobate pentru exportul fructelor pe piața din Rusia.

Merele și prunele produse aici se deosebesc prin calități gustative și nutritive, fiind la mare căutare atît pe piața autohtonă, cât și în afara țării.

Din lipsa facilităților pentru păstrare, fructele produse aici nu pot fi vândute la prețuri avantajoase, astfel că producătorii au fost nevoiți să găsească soluții. Cea mai firească soluție găsită – investițiile în construcția frigiderelor pentru păstrarea fructelor.

Despre specificul investițiilor în acest domeniu, am discutat cu Victor Scutaru, producător, beneficiar al programului de credite în cadrul programului Compact.

Dl Scutaru, ce v-a determinat să solicitați creditul și ce urmează să realizați cu acești bani?
Motivația cea mai mare, a fost faptul că producătorii autohtoni pot să fie competitivi cu cei din țările vecine, inclusiv din Polonia sau Turcia, dar cu condiția ca produsele să fie și calitative și păstrate în condiții adecvate. Sînt la prima experiență de creditare și avînd în vedere avantajele acestui Program de credite prin care sîntem scutiți de TVA și nu în ultimul rînd că avem un termen suficient de mare pentru rambursare, m-a convins că merită să fac investiții din contul creditelor.

Un alt argument este că mi-am dorit ca și producător să fiu responsabil de tot ciclul producere-păstrare și am demarat construcția unui frigider cu o capacitate de 2 mii tone, care urmează să funcționeze după tehnologia de păstrare – atmosferă controlată. Vom păstra fructele produse în livezile noastre: mere, cireșe, prune. Creditul urmează să acopere 38% din costul construcției frigiderului, 62% este contribuția noastră.

De ce ați ales anume opțiunea de a construi un frigider pentru păstrarea fructelor?
Existența unui asemenea frigider performant va permite prelungirea perioadei de păstrare și menținerea calității inițiale, ceea ce va contribui în mod sigur la conformarea fructelor la standardele europene și comercializarea acestora în sezonul rece, cînd prețurile oferite de comercianți sînt mai mari.

Am putea pentru viitor să stabilim unele contracte cu lanțurile de magazine, care își doresc livrări sistematice și care sînt imposibil de realizat fără echipamente frigorifice.

Intenționați să exportați fructe și pe alte piețe decît cele tradiționale cum ar fi cea din Moldova și Rusia?
După finisarea frigiderului vrem să penetrăm și alte piețe cum ar fi cea din Ucraina și România, mai ales că dispunem de camioane frigorifice proprii. Chiar dacă UE deocamdată nu are nevoie de noi, vecinătatea cu România și faptul că în anumite perioade a anului există deficit de mere calitative pe piața românească ar putea fi un avantaj pentru producătorii agricoli de la noi. Deși merele produse în Polonia sau Turcia arată mai bine grație păstrării și ambalajului, cele moldovenești sînt cu mult mai gustoase și ar putea deveni competitive în cazul în care tehnologiile moderne de creștere și păstrare vor fi implementate pe larg în țara noastră.

Avem experiențe de negocieri cu reprezentanți comerciali din alte țări, grație participării la forumuri de specialitate și expoziții specializate de fructe și legume.

Mai avem în plan să procurăm echipamente de sortare și ambalare, care ne vor permite să lucrăm după condiții moderne și eficiente, care determină aspectul comercial al fructelor și calitatea lor. Și s-ar putea să mai solicităm eventuale credite…

Prin ce se deosebesc fructele produse de Dvs. de cele ale altor producători agricoli?
Investim mult în calitatea fructelor noastre la toate etapele de producere de la materialul săditor pînă la recoltare, inclusiv în calitatea îngrășămintelor minerale și a pesticidelor. Am reușit să instalăm și sistem de irigare prin picurare.

Deținem certificat GLOBAL GAP și SGS, care reprezintă indicatorul garanției privind calitatea și inofensivitatea produselor agricole pe care le creștem. Anume datorită acestui fapt avem parteneri constanți care achiziționează fructe doar de la noi, ceea ce m-a motivat să contractez un credit pentru a investi suplimentar în dezvoltarea afacerii noastre.

În cazul nostru, creșterea fructelor nu este doar o muncă agricolă, ci e o afacere de familie. Am 4 feciori, 3 dintre care reprezintă nucleul acestei afaceri și care sînt parte a procesului de la sădit și pînă la cules.

Mă bucur că ei au ales să rămînă la baștină și să muncească într-un domeniu în care țara noastră pe timpuri a deținut locuri de frunte.

Material realizat în cadrul proiectului „Tranziția la agricultura performantă”, implementat de FPM Moldova.

Moldova pierde lunar câte 3,3 mln USD din cauză că a fost sistat importul de vinuri de către partea rusă. Despre aceasta a comunicat în cadrul conferinţei de presă de luni ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov. 

Ministrul a spus că „indiferent de rezultatele bune obţinute din exportul de vinuri, embargoul din partea Rusiei are un efect negativ asupra veniturilor producătorilor moldoveni”.

„Anual, în Rusia, este exportată producţie în suma de circa 40 mln. Dacă este să împărţim această cifră la 12 atunci vom vedea că de când a fost sistat exportul de vinuri în Rusia, RM are pierderi de 6,6 mln USD. Lucrăm zilnic asupra acestei probleme şi sperăm că spre Anul Nou aceasta va fi soluţionată, deoarece în această perioadă volumul exportului de produse alcoolice în Rusia este mai mare decât în alte luni”, a spus ministrul.

Acesta a menţionat că „în adresa Rospotrebnadzor au fost trimise câteva scrisori cu rugămintea de a stabili o întrunire săptămâna aceasta, dar încă nu am primit răspuns”.

Potrivit Infotag, Rusia a sistat importul de produse alcoolice din Moldova în septembrie 2013, motivând cum că este de proastă calitate şi că nu a fost efectuat un control corect. O situaţie similară a avut loc în 2006, atunci producătorii moldoveni au avut pierderi de 200 mln USD. În perioada 2006-2013 exportul de produse alcoolice în Rusia a scăzut de la 75% la 28%.