Autorizaţiile bilaterale pentru transportul de mărfuri dintre Republica Moldova şi Ucraina ar putea fi eliminate. Propunerea privind liberalizarea acestui sector aparţine ministrului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor din Moldova, Vasile Botnari, şi a fost făcută publică în cadrul întâlnirii cu omologul său ucrainean, Vladimir Kozak, care a avut loc astăzi la Kiev. 

Potrivit lui Botnari, actuala cotă de autorizaţii pentru transportul rutier internaţional de mărfuri nu satisface nevoile transportatorilor moldoveni, iar eliminarea autorizaţiilor va intensifica schimburile comerciale dintre Republica Moldova şi Ucraina. 

„În fiecare an, transportatorii moldoveni se confruntă cu problema deficitului de autorizaţii bilaterale şi de tranzit prin Ucraina. Eliminarea acestei bariere va fi un impuls semnificativ pentru creşterea schimburilor comerciale”, a menţionat Botnari.

La rândul său, ministrul ucrainean al Infrastructurii, Vladimir Kozak, a declarat că va încerca împreună cu experţii săi să definitiveze această propunere.

Cei doi oficiali au convenit divizarea autorizaţiilor eliberate de Ucraina pentru transportatorii moldoveni pe categorii separate: pentru tranzit şi bilateral.

Via Moldpres

Urmărim zilnic presa regională pentru a vă prezenta într-o manieră concisă și interactivă ultimele știri și informații din domeniul agricol. 

România

România va putea exporta carne și produse din carne de porc pe piața europeană începând cu 1 ianuarie 2014. Veniturile din aceste exporturi ar putea ajunge la un miliard de euro, a anunțat ministrul român al Agriculturii, Daniel Constantin. Acesta a precizat că, până în prezent, România putea exporta doar din patru județe, însă de la 1 ianuarie 2014 exporturile vor putea fi reluate din toate exploatațiile din țară. Precizăm că România a încetat să mai exporte carne de porc în UE încă în 2007, din cauza virusului pestei porcine.  

Ucraina

Fermierii din Ucraina au recoltat peste 57 de milioane de tone de cereale în acest an, depășind deja recordul din anul 2011, când recolta a totalizat 56 de milioane de tone, a declarat ministrul Agriculturii din țară, Mikola Prisniazniuk. În zilele călduroase ritmul lucrărilor a depășit, de asemenea, orice record – un milion de hectare într-o singură zi. Cantitatea record de cereale a fost recoltată de pe 94% din totalul suprafețelor cultivate în acest an – într-un asemenea ritm recolta va ajunge la recordul absolut înregistrat în țară, de 60 de milioane de tone, consideră Prisniazniuk.

Lume

Anul acesta, producția globală de cereale ar putea fi mai mare decât se estimase în urmă cu o lună, datorită îmbunătățirii perspectivelor referitoare la recoltele din Canada, Uniunea Europeană și China, se arată în cel mai recent raport al Organizației pentru Alimentație și Agricultură (Food and Agriculture Organization – FAO). Producția totală de cereale, care include grâu, orez, porumb și orz se anunță a fi 2,498 miliarde de tone, în sezonul 2013 – 2014, cu 0,3% mai mult decât preconizase raportul din octombrie. Recoltele de grâu vor atinge nivelul record de 708,5 milioane de tone, mai mult decât estimările de acum o lună care indicau 704,6 milioane de tone și în creștere cu 7,4% față de anul trecut.

Repartizarea subvenţiilor în agricultură este motiv de neînţelegere între asociaţiile de agricultori. Unii insistă că subvenţiile trebuie partajate pe picior de egalitate între agricultorii mari şi cei mici. Alţii spun că actuala formulă de partajare este bună, doar că este nevoie de majorarea fondului de subvenţionare. 

Preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova, Valeriu Cosarciuc susţine că, din producţia agricolă totală, 70% este asigurată de către fermierii mici, dar aceştia se aleg cu doar 20% din Fondul de subvenţionare.

„Noi am formulat ideea ca Fondul de subvenţionare să fie divizat, 50% pentru gospodăriile mici, şi 50% pentru gospodăriile corporative. Am propus să fie reglementată şi mărimea compensaţii pentru un beneficiar – până la 400 mii lei, ceea ce ar face ca mai mulţi fermieri să primească subvenţii”, a declarat liderul fermierilor în cadrul unui interviu pentru IPN.

Pe de altă parte, preşedintele Uniunii Republicane a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli (UniAgroProtect), Alexandru Slusari este de părere că actuala formulă de repartizare a subvenţiilor este corectă şi nu este nevoie ca producătorii agricoli să fie împărţiţi în mari sau mici. „Toţi au acces la subvenţii, toţi pot depune dosarele. Cred că această propunere a domnului Cosarciuc este artificială”, a apreciat preşedintele UniAgroProtect.

Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov susţine că în Moldova subvenţionarea se face conform regulamentului aprobat de Guvern. „Eu îi propun domnului Cosarciuc să vină să-şi prezinte argumentele, să spună care sunt agricultorii mici şi care sunt mari, atunci am să-i demonstrez că la noi, de fapt, subvenţionarea se face 50:50, aşa cum cere dânsul”, a menţionat oficialul.

Părerile agricultorilor, diferite la formula de partajare a subvenţiilor, coincid atunci când este vorba de volumul Fondului de subvenţionare. Şi unii, şi alţii spun că acesta ar trebui să crească cu cel puţin 240 de milioane de lei, adică până la aproape 650 de milioane.

Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov a ținut luni, 11 noiembrie, o conferință de presă în care a vorbit despre succesele și insuccesele anului agricol care tocmai se încheie.

Potrivit lui Bumacov, vinul este în topul produselor agroalimentare pe care le exportă țara noastră, cu o pondere de 18 la sută. E drept, aceste cifre au fost influențate de restricțiile impuse de ruși, ministrul însă dă asigurări că se duc tratative pentru a ajunge la un consens cu partea rusă.

„Balanţa comercială cu produse agroalimentare, în perioada ianuarie – august 2013, este pozitivă şi constituie 64,4 milioane de dolari SUA”, a spus Bumacov. Acesta a adăugat că exportul produselor agroalimentare a înregistrat suma de 574,7 milioane de dolari şi prezintă o creştere cu 11,7 la sută. Valoarea exporturilor produselor de origine vegetală a crescut cu 30 la sută, iar exporturile de seminţe de floarea-soarelui s-au dublat.

Potrivit lui Bumacov, în acest an Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli a constituit circa 462 mln de lei. Totodată, în sectorul agroindustrial au fost mobilizate investiţii în valoare de 4,5 mlrd de lei.

Rezultatele anului agricol 2013 relevă că în anul curent au fost recoltate, în particular, trei mln de tone de cereale, cu 43 la sută mai mult decât media anilor 2010 – 2012, 544 de mii de tone de floarea-soarelui, 910 mii de tone de sfeclă de zahăr. Producţia preconizată de zahăr este de 110 mii de tone, ceea ce va asigura, potrivit MAIA, necesităţile interne şi va acoperi cota de export în UE.

Trei direcții prioritare ale Ministerului Agriculturii pentru 2014

• Subvenționarea construcțiilor de elevatoare pentru păstrarea producției agricole;
• Subvenționarea fermierilor care vor procura și instala linii de producere a sucului din mere și struguri;
• Subvenționarea la construcția fabricilor de înghețare și procesare a cartofelor și soiei.

În premieră, la Chişinău se va desfăşura, la 23 ianuarie 2014, Summitul miniştrilor Agriculturii din ţările Parteneriatului Estic şi Uniunea Europeană. Despre aceasta a anunţat astăzi ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare Vasile Bumacov, anunță Moldpres.  

Bumacov a declarat că pentru anul viitor Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va întreprinde mai multe acţiuni pentru a depăşi mai multe dificultăţi în agricultură. Astfel, va fi subvenţionată instalarea unei fabrici de procesare şi îngheţare a cartofului şi alteia de procesare a soiei.

„Soia din Republica Moldova de o calitate înaltă se exportă cu şase lei per kg, iar fabricile avicole importă şrot de soia cu 11-12 lei/kg. Este necesar să găsim un investitor care va procesa soia în Republica Moldova şi astfel să evităm distorsionări de preţuri”, a opinat Bumacov.

Totodată, va fi subvenţionată construcţia elevatoarelor, instalarea fabricilor mici de producere a vinului, a sucurilor din mere şi a liniilor de răcire, sortare şi ambalare.

Bumacov şi-a mai exprimat speranţa că în toamna anului curent vor fi adoptate o serie de acte legislative în domeniul agriculturii. Acestea se referă la grupurile de producători, liberalizarea importului de motorină, excluderea TVA la importul tehnicii agricole, revenirea la TVA de 8% în agricultură, adoptarea impozitului consolidat, permiterea utilizării apei subterane în irigare.

Preţurile la seminţele de floarea-soarelui ar putea ajunge în trei săptămâni la 5 lei pentru un kilogram. Andrei Gârlea, producător din Rezina, a declarat pentru IPN că acest lucru se va întâmpla deoarece agricultorii au nevoie de bani pentru lucrările în câmp. 

„Trebuie să arăm pământul, să-l semănăm şi nu ne ajunge capital circulant pentru a activa, trebuie să achităm creditul, oamenii sunt nevoiţi să ridice preţul”, a spus producătorul.

Seminţele de floarea-soarelui se vând acum cu 4,30-4,40 lei/kg. În septembrie preţurile au căzut la 3,60-3,80 lei/kg deoarece producătorii aveau surplus de roadă şi pentru că nu aveau unde să o depoziteze.

Preşedintele Uniunii Republicane a asociaţiilor producătorilor agricoli „UniAgroProtect, Alexandru Slusari spune că preţul la floarea soarelui a început a creşte de săptămâna trecută, de la 4,15 la 4,30 lei/kg.

Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, a declarat pentru IPN că majorările erau aşteptate deoarece 4,30 lei pentru un kilogram de seminţe este un preţ micşorat.