Campania de recoltare se apropie de final în Rusia

0

Recoltarea culturilor de cereale din Rusia se apropie încet de sfârșit, informează autoritățile țării. 

Conform Agrobroker, campania de recoltare a cerealelor este finalizată în proporție de 91,3%, totalul cerealelor recoltate atingând până acum 89,2 milioane de tone. Din acest total grâul reprezintă peste jumătate, adică 53,3 milioane de tone, recoltat de pe 95,4% din totalul suprafețelor dedicate acestei culturi.

În același timp și lucrările de însămânțare de toamnă progresează, fermierii încercând să recupereze timpul pierdut în perioada ploioasă din această lună. Lucrările au fost finalizate până acum pe o suprafață totală de 13,4 milioane de hectare, adică 82% din suprafața planificată pentru acest an.

În ceea ce privește exporturile, experții locali se asteaptă ca volumul acestora să se restrângă de la 2,4 milioane de tone în luna septembrie, la 2 milioane de tone în această lună, urmând să scadă constant până la sfârșitul anului.

Ouăle s-au scumpit aproape de două ori. Cum explică specialiștii scumpirile

0

Preţul ouălor s-a majorat, practic, dublu, comparativ cu perioada de vară. Astfel, în prezent, în pieţele din capitală, ouăle se vând la preţ de 19-23 de lei. Solicitat de IPN, directorul general al întreprinderii ştiinţifice de producţie de stat „Avicola-Moldova”, Ion Bâzgu, a menţionat că, pe parcursul anului, preţul ouălor variază în dependenţă de mai mulţi factori: în lunile reci, acesta se majorează după care se micşorează, practic, dublu, în perioada de vară. 

Ion Bâzgu a spus că principalul factor care duce la scumpirea ouălor este preţul hranei. Aceasta este procurată în proporţie de 50% de peste hotare. „Dacă azi porumbul se vinde cu 2 lei un kilogram, aceasta nu înseamnă că noi hrănim păsările doar cu 2 lei. Ponderea cerealelor din furajele cu care sunt hrănite păsările este de circa 50%, restul elementelor componente sunt vitaminele, aminoacizii şi proteinele vegetale şi animale, procurate de peste hotare”, a spus producătorul.

Potrivit acestuia, un kilogram de proteină vegetală cum este soia, în prezent, se importă la preţ de 11-12 lei. Proteinele animale, adică făina de peşte, se importă la un preţ de 14 lei pentru un kilogram. Astfel, un kilogram de furaje se ridică la preţul de la 5 la 6 lei pentru o găină. Pentru obţinerea a 10 ouă, o găină este hrănită cu 2 kilograme de furaje combinate, în total, circa 11 lei. Astfel, ponderea costurilor pentru procurarea furajelor este de 58%-62% din preţul ouălor.

„Lumea crede că dacă cerealele sunt ieftine şi preţul ouălor trebuie să fie mic. Dar, în luna martie preţul de vânzare a ouălor este de 11 lei, iar preţul de cost este de 16 lei. Din cază că relaţiile de piaţă nu sunt dezvoltate, producătorii de ouă activează cu un risc de 100%. Noi nu avem contracte încheiate cu niciun magazin şi nimeni nu vrea să încheie un contract, astfel nimeni nu ne poate asigura că în luna ianuarie sau martie vom avea câştig sau pierderi”, a subliniat Ion Bâzgu.

Acesta a specificat că preţul de vânzare nu este majorat de producător, dar de piaţă, în funcţie de cerere şi ofertă. În plus, aproximativ 58% din cantitatea de ouă de pe piaţa autohtonă sunt produse în gospodăriile auxiliare şi de fermieri. Astfel, din cauza variaţiei temperaturilor pe timp de noapte şi zi, găinile întră în perioadă de năpârlire când nu produc ouă. Atunci pe piaţă se produce un mare deficit de producţie care şi generează creşterea preţului.

Expoziția internațională agroindustrială „IUGAGRO-2013”

0

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova invită agenții economici să viziteze cea de-a XX-a ediție a Expoziției internaționale agroindustriale „IUGAGRO-2013”, care va avea loc în perioada 26-29 noiembrie 2013, or. Krasnodar, Federația Rusă. 

În prezent, „IUGAGRO-2013″ este una din cele mai mari expoziții agroindustriale din Europa de Est.

Secțiuni tematice:
– Utilaj agricol ;
– Fitotehnie ;
– Zootehnie ;
– Echipamente de irigare;
– Sere;
– Produse de uz veterinar;
– Standardizare și metrologie;
– Echipament pentru morărit și elevatoare;
– Prelucrarea primară a produselor agricole;
– Servicii pentru întreprinderile agroindustriale.

Pe durata expoziţiei va fi organizat Congresul Agrar Internațional care va include o serie de evenimente dedicate industriei agricole. Ediția din anul 2012 a reunit în jur de 600 de companii din 27 de ţări din întreaga lume și 12.100 de vizitatori. La expoziție și-au expus produsele și serviciile reprezentanți atât din Federația Rusă cât și din Germania, Franţa, Italia, Finlanda.

Pentru informații detaliate puteți accesa următoarea adresă web: www.yugagro.org

Programul vizitei de afaceri va include: participarea la activitățile din cadrul expoziției în calitate de vizitator profesional, întâlniri de afaceri cu specialiști-participanți internaționali la standurile expoziției , realizarea schimbului de experiență, întâlniri bilaterale în format BtoB în vederea stabilirii noilor relații de parteneriat, examinării subiectelor ce țin de exportul și importul bunurilor, aplicarea noilor tehnologii etc.

Costurile de transport pe ruta Chișinău-Krasnodar-Chișinău și prin oraș pe durata vizitei, taxa de înregistrare vor fi stabilite de către CCI a RM în urma totalizării completării grupei.

Cheltuielile ce ţin de deplasare: diurna, cazarea la hotel și alte cheltuieli neprevăzute participantul le achită de sine stătător. Pornirea grupului e preconizată cu autocarul pe data de 25 noiembrie, iar întoarcerea pe 29 noiembrie 2013.

Persoanele interesate să participe la vizita de afaceri sunt rugate să remită în adresa CCI formularul anexat și o fotocopie a pașaportului), pe e-mail: [email protected]; [email protected], până pe data de 21 octombrie 2013.

Informaţii suplimentare şi confirmări: Direcţia Târguri și Expoziții a CCI
tel./fax: 022 21-07-25, 022 23-84-10, 022 21-14-42.

Măceșele sălbatice – o bună sursă de venit pentru fermierii români

0

Puțini sunt cei care știu că măceșele, fructele sălbatice de pădure care abundă pe pământurile noastre, sunt o bună sursă de venit pentru fermierii de peste Prut.

Afacerea cu măceșe nu este una dintre cele mai simple, însă truda se răsplătește pe măsură. Unii fermieri din România reușesc să scoată un profit frumușel de pe urma acestora. Vorbim aici chiar și de cifre de afaceri de zeci de mii de euro, în dependență de cantitatea pe care o exportă, dar și calitatea fructelor.

Mai întâi fructele sunt adunate de pe câmpuri, după care exportate în Germania, Austria, Danemarca și alte țări europene la prețuri chiar și de 1 euro per kilogram.

Specialiștii spun că fructele de măceș sunt un medicament natural incredibil. Boabele de culoare roșie, care conțin o cantitate foarte mare de vitamina C, sunt indicate în afecțiunile ficatului și sunt folosite ca diuretice în bolile de rinichi. Calitățile sale îl fac să fie extrem de căutat pe piața externă.

Nemții le importă pentru industria alimentară și mai ales pentru cea farmaceutică. Din măceșe se prepară medicamente, ceaiuri și sucuri naturale. Fructele medicament ajung în Germania doar ambalate în condiții speciale. După ce ajung în depozite, măceșele sunt congelate la temperaturi de minus 30 de grade Celsius, iar apoi sunt puse în saci de hârtie.

Măceșul este un arbust fără prea mari pretenții. Se cultivă ușor și poate crește pe orice fel de sol, oricât cât de slab nu ar fi acesta pentru alte culturi. Luând în considerare toate calitățile acestuia și, mai ales că este căutat în Europa, ne putem gândi la o afacere profitabilă cu măceșe.

Miere de albine ambalată în pliculețe. Afacerea cu care vrea să facă bani Alexandru Verdeș din Stăuceni

0

Mierea de mult nu mai este un produs de lux în Republica Moldova, dar puţini sunt cei care o adaugă în ceaiul pe care îl beau în fiecare dimineaţă. De mai bine de un an, pe piaţa autohtonă s-a lansat un agent economic care şi-a pus în gând să schimbe radical situaţia şi să-i convingă pe moldoveni că e timpul să renunţe la zahăr în favoarea acestui produs curativ şi delicios.

Alexandru Verdeș din Stăuceni este primul moldovean care a preluat experienţa apicultorilor europeni şi a decis să ambaleze mierea în pliculeţe de câteva grame – atât cât ar fi necesar pentru o ceaşcă de ceai sau cafea. Chiar dacă şi-a pus scopul să-i cucerească pe clienţii restaurantelor, cafenelelor sau hotelurilor, s-a convins că pliculeţele cu miere sunt binevenite în fiecare casă, dacă gazda vrea să-şi surprindă plăcut oaspeţii atunci când îi serveşte cu un ceai. „Astfel de afaceri sunt dezvoltate în multe state, chiar şi în România au succes, dar la noi nu există un cult al mierii. Am studiat piaţa autohtonă şi am înţeles că pliculeţele cu miere sunt aşteptate şi la noi. Nu mi-a fost greu să mă decid să las un post de lucru în sectorul bugetar, după ce am terminat două facultăţi, şi să-mi deschid o mică afacere, chiar dacă nu sunt apicultor”, povesteşte Alexandru.

Început cu ghinion

A importat utilajul pentru ambalarea mierii din China, fiind nevoit să aştepte mai bine de jumătate de an ca tehnica să ajungă la Chişinău. A luat în arendă o clădire veche, investind zeci de mii de lei pentru reparaţie şi a purces la lucru. Dar cine să manevreze un utilaj necunoscut în R. Moldova? „Echipamentul avea vreo 20 de foi cu instrucţiuni de folosire, dar erau scrise de chinezi într-o engleză stâlcită, încât mi-au mai trebuit alte câteva luni să înţeleg ce şi cum funcţionează. Am mai stricat câteva piese, deoarece nu ştiam cum să exploatez corect utilajul. Am suportat pierderi mari, dar într-un final am izbândit. Sunt creatorul acestor pliculeţe care conțin miere polifloră naturală, fără niciun fel de adaos, testată în laboratoare şi certificată potrivit tuturor rigorilor şi, desigur, care oferă un gust deosebit ceaiului”, explică producătorul.

Miere produsă în rezervaţie naturală

Pentru a reuşi, şi-a găsit şi parteneri de nădejde. Colaborează cu un apicultor din satul Naslavcea, raionul Ocniţa, care îşi creşte familiile de albine în zona rezervaţiei peisagistice ocrotite de stat numită „La 33 de vaduri”. Mierea ecologică este procesată de un alt agent economic care foloseşte cele mai noi tehnologii, iar Alexandru se ocupă de ambalare și distribuţie. „Am ales pacheţelele de opt grame, doza normală pentru a îndulci o ceaşcă cu ceai. Acestea sunt din folie de polietilenă alimentară care permit ca mierea să-şi păstreze toate proprietăţile şi vitaminele cel puţin un an. Costul unui pacheţel, dacă e să-l vând fără intermediari ajunge până la 35 de bani. Ambalăm câte 200 de astfel de pacheţele pentru care clienţii achită 65 de lei. Preţul pentru un kilogram de miere gata ambalată în porţii mici este cam acelaşi ca şi la mierea vândută în piaţă la borcan”, face calcule Alexandru.

Apreciate în sanatorii

Într-un an de activitate, producătorul a izbutit să-şi găsească clienţi atât în capitală, cât şi în întreaga republică, dar nu pe măsura aşteptărilor. În prezent, colaborează cu două sanatorii din Cahul, câteva hoteluri şi restaurante din Chişinău, cu două reţele de marketuri, dar şi cu un distribuitor angro de produse alimentare din municipiul Bălţi. Cu toate acestea, comenzile nu acoperă nici jumătate din capacitatea minifabricii pe care o are la Stăuceni. „Cu utilajul pe care l-am cumpărat, am putea să ambalăm lunar în pliculeţe circa trei tone de miere. Acum abia de avem comenzi pentru o sută de kilograme pe săptămână. Este foarte greu să-i convingi pe proprietarii localurilor de la noi că e frumos şi sănătos să le serveşti clienţilor la ceai miere în loc de zahăr, chiar dacă e un pic mai scump. Merg direct la clienţi, le prezint produsul, dar majoritatea nu este încântată când aude de costuri”, descrie cu tristeţe bărbatul problema cu care se confruntă când îşi promovează afacerea.

Nu se teme de concurenţă

Chiar dacă pe piaţa R. Moldova nu are încă niciun concurent direct, Alexandru ar dori să împartă cu cineva experienţa acumulată în domeniu. „Concurenţa a fost întotdeauna un factor care a dus la dezvoltarea afacerilor. Singura mea dorinţă a fost şi rămâne să promovez modul sănătos de viaţă, să ajut apicultorii din R. Moldova să-şi vândă altfel mierea şi să dezvolt o afacere de succes acasă pentru a nu urma calea rudelor mele care muncesc în străinătate. Sper să reuşim şi moldovenii să ajungă să aibă un cult al mierii”, conchide pe o notă optimistă cel care aduce moldovenilor câte „o porţie de opt grame de sănătate la un ceai sau la o cafea”.

Mierea este în vogă în Europa

Mierea în pliculețe este în vogă în Italia sau Germania, fiind servită la ceai sau la cafea în toate restaurantele. Este o alternativă de îndulcitor 100% natural, apreciat de toți clienții localurilor, cu excepția celor care sunt alergici la produs. În aceste state, mierea este inclusă obligatoriu și în meniurile copiilor din grădinițe și școli. Mierea la plic este doza de energie pe care o puteți lua la serviciu, în vacanță, la o simplă plimbare sau la o oră de sport în sală. Pliculețele cu miere naturală pot înlocui oricând bomboanele de care devin dependenți copiii. Majoritatea țărilor europene și-au pus drept scop să micşoreze consumul de zahăr – aşa-numita „otravă albă pentru organism”, înlocuindu-l cu mierea care ale calități terapeutice și întărește imunitatea.

Stela Mihailovici, Ziarulnational.md

Forumul agricol România-Republica Moldova

0

Producători agricoli de pe ambele maluri ale Prutului au participat ieri la Cahul la cea de-a treia ediţie a Forumului agricol transfrontalier România-Republica Moldova.

În cadrul evenimentului a fost organizată o expoziţie agricolă, unde agenţi economici din România şi Republica Moldova au prezentat maşini şi echipamente agricole, instalaţii de producere a energiei prin utilizarea biomasei, produse agro-alimentare şi material semincer, relatează Moldpres.

„Am fost încântaţi să găsim aici fermieri mari, care probabil la momentul intrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană vor fi mult mai pregătiţi decât au fost fermierii din România”, a declarat la deschiderea Forumului Valentin Şoneriu, secretar de stat la ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România.

Ion Sula, viceministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova, a afirmat că Forumul devine o platformă importantă de comunicare pentru actorii interesaţi din domeniul agriculturii. „Fermierii mici din Republica Moldova, ca şi cei din România se confruntă cu anumite probleme specifice. De aceea, ministerul îi încurajează prin diferite modalităţi să se unească în grupuri, pentru a deveni competitivi”, a menţionat viceministrul.

Evenimentul a inclus şi dezbateri în cadrul grupurilor de lucru axate pe cele două teme ale Forumului – „Fermele de familie” şi „Agricultura şi energiile regenerabile”

Forumul a fost organizat de Consulatul General al României la Cahul, în parteneriat cu Centrul Bilateral de Afaceri România-Republica Moldova şi Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, România.

Marii exportatori de cereale din Ucraina resping un acord cu Rusia și Kazahstan

0

Marii exportatori de cereale din Ucraina, inclusiv cele mai puternice companii din domeniu cum ar fi Louis Dreyfus, Serna (Glencore), Alfred C. Toepfer, Cargill, Bunge și Nibulon, se opun constituirii de stocuri de cereale comune între Rusia, Ucraina și Kazahstan

Proiectul urmează să fie implementat în următoarele șase luni, ca urmare a încheierii unei alianțe între cei mai importanți producători de cereale din zona Mării Negre. 

Andrei Vadaturskyy, Director General al Nibulon, reamintește autorităților că alți jucători importanți de pe piața globală a cerealelor, cum ar fi Canada și Australia, au evaluat posibilitatea încheierii unor alianțe asemănătoare, dar au constatat că acest mecanism este ineficient

Potrivit reprezentantului Nibulon, citat de BlackSeaGrain.net, un „OPEC al cerealelor” va reprezenta o barieră suplimentară ridicată de guvernul Ucrainei și va avea un impact negativ asupra industriei

Anna Derevyanko, Director Executiv al European Business Association a precizat că Ucraina reprezintă deja un actor puternic al pieței mondiale de cereale. Intrarea într-o alianță cu Rusia și Kazahstan va face ca Ucraina să devină dependentă de aceste țări. În plus, Uniunea Europeană, s-a arătat în mod repetat deranjată de participarea Ucrainei la aceste negocieri, atâta timp cât această țară încearcă să semneze un acord de liber schimb cu UE.

Sursa: Recolta.eu

Dintre toți europenii, cehii sunt cei mai mari amatori ai vinului moldovenesc

0

În Cehia se consumă la greu vin moldovenesc. O dovedesc cifrele privind exportul în această țară. Timp de şapte luni, în Cehia au fost exportate peste 450.000 decalitri de vin. 

Surse din cadrul companiei moldo-americane „Lion Gri”, care are deschisă la Praga o casă de comerţ, spun că volumul de livrări a vinului în acest an a depăşit 200%. „În special, sunt solicitate vinurile seci de consum curent şi vinurile vechi”, a declarat reprezentantul companiei, citat de Infotag.

Continuând subiectul furnizărilor, acesta spus că pe locul doi după Cehia se află România, unde în perioada ianuarie-iulie au fost exportaţi peste 300 000 decalitri, ceea ce este cu puţin mai mult decât în perioada similară a anului 2012.

„Anul acesta a scăzut exportul în Polonia, unde compania de asemenea are deschisă o casă de comerţ”, a declarat vice-preşedintele Lion Gri, Nelly Sonic, explicând că micşorarea este legată de furnizarea producţiei în zona de liber schimb din Monaco, de unde nu toată producţia ajunge în Polonia.

Potrivit datelor, în ianuarie-iulie 2013, în Polonia au fost exportați 276.000 decalitri de vin (în sticle şi în vrac). Tot în această perioadă, în Rusia au fost exportați 2,3 mln decalitri, ceea ce este cu 0,5 mln mai mult decât în perioada similară din 2012. Liderul importului de vinuri din Moldova în spaţiul CSI este Belarus, unde au fost exportați 2,6 mln decalitri.

La 11 septembrie, Rospotrebnadzor a sistat importul de produse alcoolice din RM, depistând în lotul de vin substanţe periculoase pentru sănătate. Până la primul embargo în Rusia se exporta peste 80% din alcoolul produs. Conform datelor pentru 2012, acest procentaj a scăzut până la 28% la vin şi 22% la băuturi alcoolice tari – lichior, divin şi brandy. Importatorii şi dealerii Rusiei, fiind în strânsă colaborare cu vinificatorii din Moldova consideră că Moscova posibil va anula sistarea importului de produse alcoolice din Moldova după data de 7 noiembrie.

Centrul agroalimentar încă rămâne un vis frumos. UNDE propun fermierii ca acesta să fie construit

0

Agricultorii solicită ca un centru agroalimentar, promis de mai mult timp de autorităţi, să fie construit pe teritoriul rămas după demolarea Stadionului republican din centrul oraşului Chişinău.

Aceştia apreciază că cele 5 hectare de pământ ar fi suficiente pentru construcţia unui centru agroalimentar modern. Declaraţiile au fost făcute de către Valeriu Cosarciuc, preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova, în cadrul şedinţei comune a consiliilor administrative ale Federaţiei naţionale a fermierilor din Moldova, a Uniunii republicane „Uniagroprotect” şi Federaţiei naţionale a agricultorilor „Agroinform”.

Valeriu Cosarciuc menţionează că agricultorii nu au unde-şi realiza marfa, iar apariţia unui centrul agroalimentar în Chişinău ar putea oferi certitudine producătorilor agricoli făcând comenzi pentru produsele lor, ca ulterior să le distribuie pe piaţa internă sau spre export.

Preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova a declarat în faţa mai multor producători agricoli că a discutat cu autorităţile această temă care, iniţial, au spus că aceasta va fi posibil dacă o vor cere toate asociaţiile de producători agricoli. Totuşi, mai apoi, autorităţile s-au răzgândit şi au spus că acest centru nu poate fi construit în oraş, deoarece nu va fi rezolvată problema traficului intens. „Cele 5 hectare de pământ ajung şi pentru construcţia parcărilor, şi pentru depozite”, a subliniat Valeriu Cosarciuc.

Despre construcţia unui centru agroalimentar la Chişinău se vorbeşte încă din 2010, când Valeriu Cosarciuc era ministrul agriculturii şi industriei alimentare. Iniţial se spunea că acesta va fi construit în zona Universităţii Agrare, ca mai apoi autorităţile să tot amâne acordarea unui teritoriu în afara oraşului pentru construcţie.

Stadionul Republican de pe strada Tighina a fost demolat acum 7 ani. Au existat mai multe încercări ale investitorilor străini de a înălţa o nouă arenă sportivă, dar acestea au eşuat. Stadionul a fost utilizat de sportivi timp de 55 de ani, iar acum se aseamănă cu o gunoişte. Construcţia unui nou stadion ar costa circa 500 milioane de lei.

Sursa: IPN