Pădurile acoperă circa 40% din totalul suprafeței Uniunii Europene, arată raportul Eurostat privind rolul și destinația terenurilor europene. Culturile arabile ocupa un sfert din suprafața UE, pășunile 20%, iar zonele artificiale – așezările umane, drumurile și căile ferate – doar 5%. 

Conform Agrobroker, cea mai mare proporție a terenurilor împădurite a fost observată în Suedia (76% din suprafața totală), Finlanda (72%), Estonia (61%), Slovenia (60%) și Letonia (56%).

Cea mai mare proporție a terenurilor agricole potrivite pentru cultivare o au Danemarca (49%), Ungaria (47%), România (36%), Republica Cehă și Polonia (ambele 34%) și Germania (33%). În Franța, cel mai mare producător de grâu din Europa, proporția terenurilor arabile față de suprafața totală a țării este de 31%.

Irlanda are cea mai mare proporție a fânețelor și pășunilor naturale sau agricole (67%), urmată de Marea Britanie (40%), Olanda (38%) și Belgia (32%). Malta este în schimb acoperită într-o proporție de peste 30% de construcții artificiale, urmata de Belgia (13%), Luxemburg și Olanda (ambele în proporție de 12%).

În aeroportul din Dubai este expusă cea mai scumpă sticlă cu vin vândută vreodată într-un magazin. Sticla cu preţioasa băutură costă aproape 200 de mii de dolari (2,5 mln lei), iar ţara de origine este Franţa. Sticla este una specială şi conţine 12 litri de vin produs la celebrele podgorii din Bordeaux. 

Într-un magazin de pe aeroportul Internaţional Dubai se află 3 sticle de Chateau Margaux din 2009, numai bune pentru a încânta papilele gustative ale vreunui miliadar, potrivit RTV.

Sticlele sunt şi ele ieşite din comun. Se numesc Balthazar, iar într-o sticlă încap 12 litri de vin. A fost prima oară când prestigiosul producător Bordeaux a îmbuteliat astfel de sticle, 6 la număr, şi doar 3 au fost puse în vânzare.

Iar cine cumpără o astfel de sticlă mai câştigă ceva, pe lângă vinul deosebit. Un zbor gratuit, la business, tocmai la Bordeaux, pentru un tur privat al podgoriei şi renumitelor pivniţe, dar şi o cină cu cel care face aceste vinuri. Acesta este cel mai scump vin de vânzare într-un magazin.

La licitaţii s-au vândut şi vinuri mai scumpe. De exemplu, o sticlă de Screaming Eagle din 1992 a fost achiziţionată cu o jumătate de milion de dolari.

Autoritățile ucrainene au descoperit la Odesa o încărcătură de cereale din Republica Moldova care fusese infestată cu dăunători (sorghum halepense). 

Potrvit presei ucrainene, dăunătorii au fost găsiți în 6 tone de grâu și 5 tone de orz, care era transportat din țara noastră.

Incidentul a avut loc în portul din Reniisk, regiunea Odesa, în cadrul unor operațiuni de control fitosanitar efectuate de inspectorii ucraineni. 

Deoarece acești dăunători prezintă pericol, autoritățile au luat decizia ca lotul respectiv de cereale să fie prelucrat fitosanitar.

Parafarea şi mai apoi semnarea Acordului de Asociere cu UE nu va însemna, chiar a doua zi, circulaţie liberă pentru producţia agricolă. Producătorii trebuie să facă mai mulţi paşi până când producţia autohtonă va corespunde standardelor europene. Abia atunci produsele agricole vor circula fără bariere din Moldova spre UE şi invers, spune directorul general al întreprinderii „Avicola-Moldova”, Ion Bâzgu. 

„În Europa preţul ouălelor este mult mai mare decât în Moldova, de aceea mizăm să exportăm anual circa 200 de milioane de ouă pe piaţa europeană. Sunt mai multe standarde pe care producătorii vor trebui să le respecte, inclusiv în ceea ce ţine de sănătatea păsărilor. Producătorii lucrează deja cu utilaj cumpărat din Uniunea Europeană, iar găinile sunt procurate din ţările membre ale UE”, a spus Ion Bâzgu pentru IPN.

Producătorii de ouă de consum sunt cei mai aproape de beneficiile asocierii cu Uniunea Europeană. Există însă şi riscuri. Producătorii nu sunt asiguraţi cu o cotă parte din piaţa internă care le-ar permite să activeze sigur în orice situaţie. Procedura de trece de la sistemul centralizat la cel de piaţă este lentă, iar în contextul în care nu s-au creat mecanismele de stabilire a relaţiilor contractuale între producători, intermediari şi consumatori va fi un proces de durată în care producătorii autohtoni vor lucra cu risc sporit.

Preşedintele Asociaţiei producătorilor de cereale, Nicanor Buzovoi, a spus că asocierea cu UE este unica soluţie pentru a îmbunătăţi situaţia producătorilor agricoli din Republica Moldova. Există exemplul României, care după integrarea în UE a beneficiat de mai multe proiecte investiţionale în domeniul agriculturii, ceea ce a dus la reutilarea totală a ramurii agricole. Agricultorii din Moldova ar putea beneficia de aceleaşi privilegii la procurarea tehnicii agricole performante.

„Şi în Est avem piaţă de desfacere pe care nu trebuie să o pierdem, dar nu vedem niciun proiect concret privind Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan şi beneficiile aderării la aceasta”, a specificat Nicanor Buzovoi.

Republica Moldova va putea exporta pe piaţa europeană nu doar cereale, dar şi conserve. În prezent acest lucru nu este posibil, însă sunt duse tratative. Nicanor Buzovoi a mai spus că nu toţi producătorii de cereale sunt pregătiţi să exporte în UE, dar cu investiţii serioase acest lucru va fi posibil. Primii paşi sunt deja făcuţi. Important este să se asigure o producţie care să poată face concurenţei pe piaţa europeană.

Urmărim zilnic presa regională pentru a vă prezenta într-o manieră concisă și interactivă ultimele știri și informații din domeniul agricol.  

Rusia

– Roadă mare de struguri în Rusia. Față de anul trecut, producția a crescut cu aproape 60 la sută, ceea ce constituie peste 380 mii tone de struguri. În 2012 cifrele au fost de 240 mii tone, iar în 2011 – 412 mii. Statul rus a cheltuit în acest an peste 300 mln de ruble pentru susținerea acestui sector. 

– Piața rusă ar putea deveni mai deschisă în fața importurilor de carne după ce Ghennadi Onișcenko, inspectorul sanitar șef al țării, și-a părăsit postul în mod neașteptat. Conform oficialilor, Rospotrebnadzor – serviciul sanitar din Rusia – ar putea fi dizolvat în urma demisiei specialistului, autoritatea și îndatoririle sale fiind preluate de Rosselkhoznadzor, serviciul veterinar și fitosanitar din țară.

Ucraina

– Semnarea în noiembrie a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană i-ar putea aduce Ucrainei sute de milioane de euro din exporturile de produse agricole. Specialiștii estimează cifre de peste 350 de milioane de euro, iar mai mult de jumătate i-ar reveni din exportul de cereale. Mikola Prisniazniuk, ministrul ucrainean al agriculturii a declarat că sezonul acesta Ucraina va exporta în jur de 30 de milioane de tone de cereale.

– Zootehnia ucraineană se ridică încet din mocirla în care a decăzut după dezmembrarea URSS. Kievul a luat măsuri energice în ultimii ani pentru creșterea numărului de animale, iar efectul este resimțit și la producția de lapte din Ucraina. Acum principala piață de desfacere a produselor lactate ucrainene rămâne Rusia, însă nu se știe ce va fi după asocierea Ucrainei cu UE, fiind cunoscută reticența Kremlinului față de acest acord.

România

– România a înregistrat în anul 2012 peste 40 de miliarde de lei din produse vegetale, total sector privat și de stat, din care sectorul privat a înregistrat peste 38 de miliarde de lei. 

– Condițiile agrometeorologice au favorizat recoltele din acest an, ceea ce înseamnă o creștere a valorii producției agricole cu 13 miliarde de lei. Până la sfârșitul lui 2012, România atrăsese investiții străine directe de 1,4 miliarde euro în agricultură, silvicultură și pescuit, adică 2,4% din totalul investițiilor străine directe.

Sâmbăta aceasta avem motiv să mergem cu toții la Briceni, unde se va desfășura cea de-a doua ediție a „Festivalului Cartofului”. Organizatorii evenimentului și-au propus să promoveze pe această cale cultura cartofului şi calitatea bucatelor tradiționale gătite din cartofi. 

Programul Festivalului include: expoziţii cu vânzare a cartofilor, produselor din cartof, preparatelor de uz fitosanitar, tehnicii agricole şi articolelor meşteşugăreşti.

Va fi organizat și un atelier de lucru pe tema „Starea actuală şi perspectivele dezvoltării cartofului”. Organizatorii promit un spectacol muzical şi dans cu participarea formaţiilor artistice din regiune şi ţară, concursuri interactive și un concert cu participarea interpreţilor de muzică populară şi uşoară.

Evenimentul este organizat, în parteneriat, de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Consiliul raional Briceni, Federația Națională a Fermierilor din Moldova, ADR Nord și Universitatea Agrară de Stat din Moldova.

Cartoful, a patra sursă de energie alimentară după orez, grâu și porumb, a fost cunoscut de oameni cu 8000 de ani în urmă, fiind cultivat de către comunitățile de vânători și culegătorii din apropierea lacului Titicaca, aflat în zona înaltă a munților Anzi, la frontiera dintre Peru și Bolivia. 

Echipa Agrobiznes.md își îndeamnă cititorii să meargă la acest frumos eveniment, care marchează oarecum sfârșitul anului agricol.

Este deja sfârşitul lunii octombrie și fermierii din întreaga țară muncesc de zor pentru a găti lucrările agricole din anul acesta. Și dacă n-a fost secetă, iar roada s-a făcut mare și bogată, acum fermierii au deja probleme cu realizarea producției, care se va vinde la prețuri foarte mici.  

După seceta catastrofală de anul trecut, agricultura Moldovei pare să intre în sezonul recordurilor. Nicolae Fachira, cel mai mare producător de cereale din Căuşeni a declarat pentru Studio-L TV că în acest an producţia de porumb este cea mai mare din ultimul deceniu. Doar că faţă de anul trecut, preţul de realizare s-a înjumătăţit, ajungând de la 4 lei per kg, cât era în 2012, la 1 leu şi 90 de bani, cât este acum. 

Cum se ivesc zorile, pe câmpurile din raionul Căuşeni apar combinele. Nicolae Fachira spune că i-au mai rămas de recoltat în jur de 70 de hectare cultivate cu porumb. A aşteptat până la sfârşit de octombrie pentru economisi banii pe care i-ar fi dat pe uscare, transport și depozitare, dar nu i-a prea reuşit. Porumb este din plin, dar gradul de umiditate e mare, aşa că va fi nevoit să suporte şi unele cheltuieli. 

Muncitorii pământului spun că anul acesta roadă este din belşug, afirmând că de mulţi ani nu au mai obţinut o asfel de recoltă – şapte tone la hectar, în comparaţie cu o tonă cât a fost anul trecut.

Mecanizatorii spun că în această toamnă combinele nu s-au oprit din lucru, după ce au recoltat grâul, cu aproape cinci tone la hectar, floarea soarelui – cu trei tone, porumbul a încununat secerişul. Fermierii se arată bucuroşi că vor avea ce pune în hambare toamna aceasta, iar investiţia introdusă în pământ în sfârşit se va recupera.

La moment, pe teritoriul raionului Căuşeni mai rămân a fi recoltate în jur de 10% din suprafeţele totale cultivate cu porumb. În aceste zile, agricultorii mai efectuează lucrări cu plugul, precum ar fi aratul şi semănatul de toamnă.

Mărimea medie a fermelor în Uniunea Europeană a crescut în ultimii ani cu 3,8%, iar producția economică a acestora a crescut și ea în medie cu 5,2% pe an, arata un raport al Comisiei Europene privind structura și dinamica fermelor europene. 

Potrivit Agrobroker, cele mai mari creșteri – de până la 10% – s-au înregistrat în cazul fermelor din țările care au aderat la UE în perioada 2004 – 2007, în special în cazul țărilor baltice, Bulgaria și România, arată documentul. Cea mai mică creștere, uneori chiar negativă, s-a înregistrat în statele membre mai vechi – Irlanda, Germania sau Olanda.

În ceea ce privește structura, raportul arată că circa 30% dintre administratorii fermelor au o vârstă de 65 de ani sau mai mult, ceea ce confirmă teoria conform căreia vârsta medie a fermierilor activi este în creștere, iar această situație nu s-a schimbat prea mult între anii 2005 – 2010, perioada acoperită de raport. Datele arată că fermierii mai în vârstă administrează ferme mai mici, iar cele mai mari ferme sunt administrate de persoane de vârstă mijlocie.

Datele arata ca mulți fermieri continuă activitatea agricolă și după vârsta normală de pensionare, din necesitate sau din alegere, întârziind transferarea terenurilor agricole către generațiile mai tinere. În același timp tinerii fermieri sunt într-o situație sensibilă, ținând cont de faptul că suprafața agricolă utilizabilă este limitată (totalul este aproximativ neschimbat din anul 1975 încoace) iar loturile de teren eliberate de vârstnici sunt de obicei preluate de fermierii de vârstă mijlocie care au deja operațiuni agricole active.

În ceea ce privește statutul legal al fermei, 97% din totalul fermelor din UE au fost administrate de persoane fizice în anul 2010, persoana respectivă fiind în același timp și administratorul fermei. Doar 2,4% din totalul fermelor active au fost deținute de companii, și 0,6% de grupuri de firme. Proporția fermelor de familie a scăzut doar puțin, 0,75% față de anul 2005, arată raportul.

Descarcă aici Raportul „Structure and dynamics of EU farms: changes, trends and policy relevance”.