„Pentu a te menţine pe piaţă, trebuie să oferi o producţie agricolă calitativă”, acesta este motto-ul de principiu al celor 5 producători agricoli (3 fiind din s. Buţeni – soţii Mihai şi Zinaida Barcaru, şi Mihai Macari, ceilalţi 2 din Chişinău), care acum 4 ani şi-au consolidat pămînturile gospodăriilor ţărăneşti, iar în 2012 şi-au fondat Cooperativa de producere a legumelor şi fructelor „Legbiofruct”.
Cei 5 parteneri au astăzi în proprietate circa 140 de ha, inclusiv 40 ha fiind la Hînceşti, iar cele 100 ha – la Hîrtop, raionul Cimişlia. Pe cele 40 de ha din marginea or. Hînceşti, cei 5 gospodari au în posesie 10 ha de viţă de vie cu struguri de masă, 8 ha de livadă de prun şi restul cereale.
O frumuseţe şi o bogăţie rară am avut să descoperim pe cîmpurile şi podgoriile din Hîrtop, unde am admirat cele 30 ha de viţă de vie cu struguri, (souiri de masă „Moldova” şi „Prezentabil”), cele 3 ha de seră cu roşii şi castraveţi, 7 ha de căpşuni, 30 ha de livadă de prun, (printre rîndurile cărora pe 2 ha se cultivă ţelină, iar pe altele 3 ha varză pechineză), cele 30 ha de legume de cîmp şi cele 5 ha de livadă de cireş.
„Pînă la cooperare şi fondare, am studiat intens pieţele de desfacere din ţară şi de peste hotare, din vecinătate, ocupîndu-ne mai mult cu importul şi exportul producţiei agricole,” ne relatează preşedintele cooperativei Mihai Barcaru, care s-a arătat foarte bucuros de vizita noastră în treritoriu, fiind dispus să-şi împărtăşească buna experienţă. „Începutul a fost cam greu, deoarece pe cele 50 ha pe care le-am procurat aici la Hîrtop (altele 50 ha sunt luate în arendă) era pădure, astfel am fost nevoiţi să defrişăm întreg teritoriul pentru a-l transforma în pămînt arabil. Din start, vreau să reiterez faptul că agricultura este o ramură foarte rentabilă, important este să investeşti corect, făcînd în prealabil un studiu. Spun acest lucru, deoarece chiar în primii ani am dat în bară, pierzînd 40 mii de euro, pe motiv că n-am studiat îndeajuns cultura ce urma s-o plantăm şi condiţiile de creştere a acesteia”.
Preşedintele cooperativei ne-a făcut o excursie prin gospodăria sa, prin serele de roşii şi castraveţi, care l-a moment erau la a doua recoltă (prima fiind în luna aprilie), prin lanurile de vii „Moldova”, doldora de struguri ce aşteptau faimoşi să fie culeşi de la o zi la alta de pe tufe, ademenindu-ne prin boabele măşcate şi mirosul îmbietor.
La toate culturile, inclusiv cele de seră este folosită sistema de irigare prin picurare, avînd în arendă un iaz ce se întinde pe o suprafaţă de 13 ha. Majoritatea producţiei agricole obţinute merge la export în Rusia, Belarusi, Ucraina şi România, o cantitate mai mică este comercializată la unele depozite angro din or. Chişinău. „Deoarece avem probleme cu forţa de muncă, aceasta fiind lipsă, pentru anul viitor preconizăm să excludem în genere folosirea oamenilor la prăşit, această procedură fiind înlocuită cu una mecanizată prin intermediul anumitor agregate.”
„Investim în tehnică, ca să economisim în plata forţei de muncă”, un alt principiu de care se conduc cei 5 parteneri agricoli, deoarece, cred ei, o calitate înaltă şi un profit înalt al producţiei îl obţii doar atunci cînd investeşti calitativ – în oameni, în tehnică, în prelucrarea culturilor, în seminţe, în materialul săditor calitativ şi performant, etc. Ceea ce m-a surprins în convorbirea cu ei, (alţi doi proprietari alăturîndu-se mai tîrziu discuţiei noastre) a fost faptul că ei nu mizează doar pe susţinerea şi ajutorul statului (aşteptînd careva subvenţii ocazionale), ci pe forţele şi investiţiile proprii.
„Pentru ţara noastră, care este una preponderent agrară, este foarte important să se facă anumite studii de creştere a diverselor culturi pentru pămînturile şi clima noastră, o statistică a cererii şi ofertei producţiei agricole pe pieţele de desfacere din ţară şi de peste hotarele ei, să se menţină nişte relaţii de prietenie cu ţările vecine, în favoarea unui schimb benefic de producţie agricolă, lucruri de care, de fapt, ar trebui să se ocupe Ministerul Agriculturii, ce într-un final ar fi un suport considerabil pentru producătorii agricoli autohtoni. Cooperativa are circa 50 de angajaţi, majoritatea sezonieri, încadraţi în lucrările de producere, dar şi cules, care sunt salarizaţi la timp, iar odată pe zi – asiguraţi cu un prînz cald.
Valentina Damaschin din s. Hîrtop este angajată chiar de la începutul constituirii cooperativei, din start fiind încadrată în lucrările agricole, la moment – ca bucătar. „Sunt foarte mulţumită de serviciul care-l am şi le sunt recunoscătoare, din numele tuturor oamenilor din Hîrtop şi Mereni, acestor băieţi tineri, care ne-au oferit locuri de muncă permanente şi bine plătite. Muncesc în cooperativă şi eu, şi soţul, pe perioada estivală, şi copii, astăzi fiind studenţi (unul la buget şi altul la contract), locul de muncă mă ajută să mă descurc de minune cu toate cheltuielile, ” ne spune dna Valentina.
Doar cu cuvinte de laudă şi înalte aprecieri la adresa celor 5 parteneri ai Cooperativei „Legbiofruct”a venit şi directorul executiv al Asociaţiei „Agroinform”, filiala Hînceşti Maria Rotaru, care ne-a însoţit pe parcursul vizitei noastre în teritoriu. „Sunt nişte tineri energici, entuziasmaţi, predispuşi de a implementa şi folosi tehnologii agricole performante, pentru a se extinde şi obţine roade calitative, şi profituri înalte. Nu scapă nici o ocazie de a participa la diverse seminare, trening-uri sau mese rotunde pe care le organizează asociaţia noastră, pentru a implementa diverse inovaţii în domeniul agriculturii recomandate de specialişti din ţară şi de peste hotarele ei. Dacă am avea mai mulţi producători agricoli de acest gen, cred că şi situaţia din agricultură ar fi altfel,” a încheiat dna Maria Rotaru.
Un articol de Tatiana Todoseiciuc
Sursa: curierul.md
