În perioada 29 septembrie – 4 octombrie 2013, Asociaţia Naţională a Apicultorilor din Republica Moldova va participa cu stand naţional în cadrul ediţiei 43 a Congresului Internaţional al Organizaţiei Mondiale a Apicultorilor „Apimondia 2013”, care se va desfăşura în capitala Ucrainei, or. Kiev.

Congresul APIMONDIA are loc sub patronajul Preşedintelui Ucrainei, Victor Ianucovici şi va întruni atât apicultorii amatori, cât şi profesionişti şi experţi din domeniu şi din industriile conexe, oameni de ştiinţă şi inventatori, importatorii şi exportatorii de produse apicole ţi a utilajului de producere, reprezentanţi ai organizaţiilor publice şi guvernamentale.

Participanţii Congresului vor avea posibilitatea de a primi din prima sursă informaţii privind cele mai recente cercetări şi inovaţii în domeniul apiculturii la nivel mondial, de a prezenta toată gama de produse, de la miere de albini până la cel mai performant echipament şi utilaj de producere şi, nu în ultimul rând, de a stabili contacte noi cu exportatorii şi importatorii.

Pentru mai multe informaţii privind Congresul Internaţional al APIMONDIA accesaţi www.apimondia2013.org.ua 

 

 

În weekend vom avea parte de vreme frumoasă și maxime tomnatice.

Sâmbătă ne vom bucura de o zi frumoasă de toamnă. Soarele va străluzi pe cer, iar temperaturile mai urcă. Ziua vom avea +20 de grade, iar noapte maximele rămân la același nivel, de +11 grade Celsius. Vântul va sufla moderat, cu până la 8 m/s.

Duminică cerul va fi mai mult noros, izolat se va ivi și soarele. În nordul țării vor cădea averse slabe. Maxima zilei va oscila între +18…+20 de grade Celsius. Noaptea se vor atesta +11 grade. Vântul va sufla moderat, cu până la 10 m/s.

Potrivit meteorologilor, săptămâna viitoare vom avea parte de vreme frumoasă și maxime de +20 de grade Celsius.

 

 

 

Agricultorii sunt supărați pe planul Ministerului de Finanțe de a reveni la cota de 20 la sută a Taxei pe Valoarea Adăugată, măsură impusă de Fondul Monetar Internațional. Asta după ce în aprilie, deputații au votat pentru reducerea valorii până la 8 procente. În plus, producătorii agricoli vor un Fond de Subvenționare în mărime de 600 milioane de lei.

Proiectul de politică bugetar-fiscală pentru anul viitor prevede revenirea la cota de 20 % pentru produsele agricole, cu restituirea producătorilor a 12 procente, notează TV7.

Alexandru Slusari, președintele uniunii asociațiilor producătorilor agricoli a declarat că „toată modificarea operată în aprilie 2012 se duce de râpă, există propunerea cu restituirea TVA, adică formula împotriva căreia am ieșit la proteste. Ce va fi dacă 2000 de agenți economici vor cere restituirea TVA nici nu vreau să îmi închipui ce cașă vom avea în relațiile cu FISC-l și MIN FIN-l și ce corupție va fi”.

Pe de altă parte, proiectul legii bugetului pe 2014 prevede un Fond de Subvenționare a Producătorilor Agricoli neschimbat, tot în mărime de 400 milioane de lei. Agricultorii propun suplinirea lui din contul Fondului Rutier.

„Aproape fiecare al doilea grant sau credit merge pentru reabilitarea drumului, cu toate problemele, schemele, dar se vede că este prioritate, țara s-a transformat într-un șantier. Dacă noi micșorăm de la 1 mlrd 100 milioane dacă e pornită situația cu drumurile în patru ani Micșorăm cu 200 milioane poate sau cu 150 milioane mai ales că accizele sunt majorate”, a menţionat Alexandru Suslari.

Totodată, vicedirectorul federației naționale a agricultorilor din Moldova agroinform, Iurie Hurmuzachi, a specificat că „decalajul este prea mare între mărirea prețurilor la producția agricolă, mărirea prețurilor la combustibil, pesticide și ceea ce avem la subvenții”.

Proiectul de politică bugetar-fiscală mai prevede majorarea accizelor pentru carburanți. Asta în condițiile în care anual în Moldova se importă circa 150 mii de tone de motorină pentru folosirea la lucrările agricole.

 

 

În ultimele 2-3 săptămâni, piaţa din Bălţi a fost suprasaturată cu vinete. Toată producţia expusă spre comercializare este de origine autohtonă, crescută în raioanele de nord ale ţării. Mai bine de jumătate din producţia respectivă este vândută de către producătorii agricoli din raioanele Floreşti, Râşcani, Edineţ, Briceni, Drochia.

Vinetele sunt de calitate înaltă, proaspete, bine calibrate, cu un aspect exterior atrăgător, ambalate în saci de plasă, iar cererea este medie. Conform operatorilor prezenţi pe piaţă, cele mai mari vânzări se fac în ajunul zilelor de piaţă, când intermediarii de la pieţele din raioanele vecine, cumpără producţia agricolă angro, informează portalul Agravista.

În dependenţă de dimensiuni şi calitate, preţul de comercializare a vinetelor variază între 2,00 şi 5,00 lei/kg. Comparativ cu aceiaşi perioadă a anului 2012, s-a înregistrat o diminuare a preţului mediu cu 25%, influenţat de creşterea ofertei de producţie respectivă în această perioadă. Conform producătorilor agricoli prezenţi pe piaţă, în anul curent condiţiile climaterice au fost favorabile pentru obţinerea unei roadă bogate de vinete.

Vinetele se comercializează pe toate pieţele agricole monitorizate din ţară. Cel mai mare preţ – 6,00 lei/kg a fost înregistrat la piaţa din Ungheni. La Chişinău şi Cahul producţia respectivă s-a vândut la preţul mediu de 4,00 lei/kg.

Recent, pe pieţele din Ucraina (Copani şi Lvov) vinetele au fost comercializate la preţul de 2,15 UAH (3,37 lei/kg) şi corespunzător 3,00 UAH (4,71 lei/kg), iar la piaţa din Bronishe (Polonia) cu 0,67 EUR (11,40 lei/kg).

În următoarele 1-2 săptămâni, mari schimbări în evoluţia preţurilor de comercializare a producţiei respective nu se aşteaptă.

 

 

Roada de nuci este mai mică față de anul trecut, întrucât, doi ani la rând a fost secetă şi ierni severe, care au afectat copacii şi au diminuat din recolta de nucifere. Cu toate aceastea, producătorii de nuci susţin că preţul la miezul de nucă nu se va schimba.

„Copacii nuciferi au avut de suferit şi nu s-au refăcut ca să dea roadă bună. Roada e mai mică la soiurile moldoveneşti, dar e un pic mai mare la cele franţuzeşti. Însă în Moldova sunt mai multe livezi cu soiuri moldoveneşti”, a comunicat Constantin Gajim, directorul executiv al Uniunii asociaţiilor producătorilor de culturi nucifere, notează evz.md.

Preţul la miezul de nucă nu va creşte, spune liderul producătorilor de culturi nucifere. „Noi depindem de piaţa europeană şi ei nu vor oferi mai mult decât până acum, dar este posibil ca pe piaţa internă să crească un pic preţul”, a precizat acesta.

În anunţurile specializate pe site-urile de vânzare şi cumpărare un kilogram de nuci cu coajă costă în jur de 12 lei, iar un kilogram de miez de calitate costa o sută de lei.

Faţă de anul trecut, 2013 a fost un an cu mult mai bun, agricultorii cahuleni bucurându-se de o vară productivă aproape pentru toate culturile, acestea dezvoltându-se cu spor în raionul Cahul.

Cu toate acestea, intemperiile au frânat şi în acest an entuziasmul producătorilor agricoli, care au suferit de pe urma celor patru episoade de ploi cu grindină. În rândul descurajaţilor sunt şi păgubiţii din anul 2012, care încă mai aşteaptă subvenţiile promise de autorităţile centrale.

Sergiu Munteanu, şeful Direcţiei agricultură şi alimentaţie a Consiliului Raional Cahul, vorbeşte pe larg despre frustrările, dar şi reuşitele cahulenilor în domeniu agricol.

Conform statisticilor oferite de autorităţile raionale, dacă anul trecut se obţinuse la hectar puţin peste o tonă de cereale din prima grupă, anul acesta au fost agenţi economici cahuleni care au colectat chiar şi câte cinci tone de culturi cerealiere de pe hectar. Astfel, în această vară au fost treierate 50,622 tone de grâu de toamnă, fiind recoltate în medie câte 3,3 tone de grâu de pe un hectar. Cifrele indică creşteri şi în ceea ce priveşte orzul de toamnă, recoltându-se la nivel de raion 9754 de tone de orz de toamnă şi 9358 de tone de orz de primăvară.

Rapiţa, o tendinţă nouă şi profitabilă

De pe suprafaţa celor 2783 de hectare însămânţate cu rapiţă de toamnă, au fost recoltate 5566 de tone de rapiţă, proprietarii terenurilor obţinând în medie aproximativ câte două tone la hectarul de rapiţă. Rapiţa cultivată în raionul Cahul ajunge în realitate la o minifabrică de prelucrare din Comrat, din seminţele colectate extrăgându-se uleiul folosit pe post de combustibil ecologic. În acest an, în raion s-au încumetat să mizeze pe acest tip de producţie 18 producători agricoli, care au intrat în industria creşterii rapiţei.

De asemenea, cele 1129 de hectare de mazăre au adus în vistieria raionului alte 1354 tone de leguminoase. Sergiu Munteanu precizează că cifrele nu reflectă sută la sută realităţile cahulene, deoarece mulţi producători agricoli nu-şi declară veniturile în baza de date raională. Prin urmare, recolta a fost cu mult mai mare decât o arată cifrele. Cea mai recentă nemulţumire a agricultorului din sud o constituie calitatea seminţelor de floarea-soarelui, o bună parte din producţie fiind alcătuită din seminţe seci. Specialistul în agricultură de şa CRC consideră că la această situaţie a dus lipsa precipitaţiilor necesare în lunile de formare a seminţelor.

Cei care au mizat în 2013 pe producţia de porumb au reuşit să atingă noi recorduri, deoarece, conform surselor APL, anul acesta recolta porumbului va fi de şase-şapte ori mai mare decât cea din 2012. Sergiu Munteanu confirmă că deşi colectarea porumbului abia a început în Cahul, sunt proprietari de loturi care au reuşit deja să obţină chiar şi şapte tone de grăunţe la hectar.

Comerţ agricol „pe sub mânecă”

Şeful Direcţiei agricultură şi alimentaţie a Consiliului Raional Cahul susţine că cel mai dureros lucru după un an agricol atât de rodnic îl constituie comerţul „pe sub mânecă”. Sintagma defineşte situaţia când agricultorii, în disperare de cauză, temându-se să nu rămână cu producţia necomercializată pe tarla sau în hambare, sunt dispuşi să accepte un preţ derizoriu pentru munca lor.

Dacă marii fermieri vor obţine, totuşi, profituri bune, pentru că deţin spaţii de depozitare proprii şi îşi permit să aştepte momentul cel mai prielnic pentru a vinde cerealele, micii agricultori nu deţin astfel de spaţii şi sunt nevoiţi să le vândă imediat după recoltare, când preţurile sunt cele mai mici. Tirurile care părăsesc ţara fiind pline cu produse de înaltă calitate obţinute cu bani puţini de la producător nu avantajează economia ţării sau a raionului, declară Sergiu Munteanu. Acesta precizează că, pentru moment, agricultorul nici nu prea are de ales, având în vedere mica probabilitate de a răzbate pe pieţele de desfacere din Est sau Vest, iar intermediarii profită, batjocorind munca ţăranului.

Grindina a costat 80 de milioane de lei în doi ani

Numai în acest an, patru episoade de ploaie cu bucăţi de gheaţă au provocat mari pierderi raionului Cahul. Aceeaşi situaţie a fost şi anul trecut, iar unii dintre păgubiţi aşteaptă încă subvenţiile promise ca despăgubire în 2012. Munteanu povesteşte că unii agenţi economici au fost loviţi în acest an de trei ori de grindină, unele plantaţii de viţă-de-vie fiind compromise în proporţie de 80-90%.

„Numai ploaia cu grindină de pe 2 septembrie a cauzat prejudicii în valoare de 18 milioane de lei, la nivel de raion”, confirmă specialistul. Cahulenii continuă să creadă în promisiunile ministrului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, care a promis alocarea unor sume ce vor fi folosite la renovarea celor 12 puncte antigrindină din raionul Cahul.

Entuziasmul agricultorului creşte

Sergiu Munteanu afirmă că datele colectate din teren indică o creştere a interesului cahulenilor faţă de agricultură, comparând numărul hectarelor lăsate în paragină în anul 2012 cu cel înregistrat în 2013. Dacă anul trecut figurau 23000 de hectare nelucrate în raionul Cahul, anul acesta au rămas pârloagă 14000 de hectare.

Adresându-se către cei care trudesc pe câmpuri, în vii sau la ferme, Sergiu Munteanu, şeful Direcţiei agricultură şi alimentaţie a Consiliului Raional Cahul, îi îndeamnă să îşi trateze deziluziile de orice fel cu o doză mare de optimism.

„Îi sfătuiesc pe agricultorii din orice colţ al raionului să-şi continue activitatea, deoarece s-ar putea ca într-o bună zi conducerea ţării să se întoarcă cu faţa spre agricultură, în principiu, aceasta fiind o activitate profitabilă”. Munteanu susţine că, pentru moment, consideră că este nevoie ca actualele politici agricole să fie rescrise, în mod practic, de oameni care să iasă în teritoriu şi să ia în consideraţie realităţile cu care se confruntă omul simplu. „Până când ţăranul nu va fi apărat şi până când conducerea ţării nu va realiza că agricultura trebuie să fie o ramură strategică a economiei, investind în a o face mai performantă, vom fi nevoiţi să rezistăm în aceleaşi condiţii şi ne vom confrunta cu unele şi aceleaşi probleme”, a conchis Sergiu Munteanu.

Un articol de Ana Hodinitu

Sursa: gazetadesud.md