Agenţii economici din Republica Moldova vor putea transporta mărfuri în Uniunea Europeană mai operativ şi mai ieftin prin intermediul primei linii de cale ferată cu ecartament european. Aceasta uneşte Portul Internaţional Giurgiuleşti cu oraşul Galaţi din România pe un tronson de 600 m.

Potrivit ministrului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Vasile Botnari, prin accesul agenţilor economici la zona economică liberă din Giurgiuleşti, sudul Moldovei s-ar putea transforma într-un nod multimodal de transport, informează moldpres.

Tot astăzi, a fost dată în exploatare după reconstrucţie linia de cale ferată Giurgiuleşti-Cahul pe o porţiune de 50 km. „Relansarea circulaţiei pe această cale va diminua cu mult cheltuielile suportate de agenţii economici, care erau nevoiţi să transporte încărcăturile pe căi alternative, trecînd prin şase vămi”, a menţionat Botnari.

Construcţia căii ferate cu ecartament european a costat în jur de patru milioane de lei, iar reconstrucţia liniei de cale ferată Giurgiuleşti-Cahul – în jur de un milion de lei, bani obţinuţi din fondul Î.S. „Calea Ferată din Moldova”.

În 1944, căile ferate din Republica Moldova au fost reconstruite după modelul rusesc, cu ecartament de 1524 mm sau cu 89 mm mai larg decît cel european.

 

Necesarul de seminţe de culturi agricole pentru semănatul de toamnă şi de primăvară este asigurat în proporţie de 110%. Informaţiile au fost prezentate astăzi la o conferinţă de presă de reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimementelor (ANSA).

Dumitru Rusu, şeful Direcţiei control semincier din cadrul ANSA, a atenţionat producătorii agricoli să folosească doar seminţe de calitate. În acest context, Gheorghe Gaberi, directorul ANSA, a emis un ordin prin care este strict interzisă înfiinţarea plantaţiilor de orice gen cu seminţe de proastă calitate, informează moldpres.

Potrivit datelor ANSA, în opt luni ale anului curent, inspectorii Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) au interzis punerea în aplicare cu scop reproductiv a seminţelor de culturi de toamnă din peste 350 de hectare.

Cea mai mare suprafaţă rebutată a fost înregistrată în unele raioane de nord, în special în Soroca şi Şoldăneşti. Calitatea proastă a seminţelor s-a produs din cauza intemperiilor, cum ar fi ploi de durată, grindină.

Totodată, ANSA a interzis utilizarea în scop reproductiv a seminţelor de culturi de primăvară, şi anume, din peste 17 hectare de porumb şi 103 ha de floarea-soarelui. De data aceasta s-au evidenţiat raioanele Taraclia şi Ceadîr-Lunga, în care au fost depistate cele mai mari suprafeţe.

 

 

Legumicultura rusească trebuie să facă față dependenței de Uniunea Europeană, de unde sunt importate semințele de legume. Serviciul Federal de Supraveghere Sanitar Veterinară și a Vegetației, Rosselkhoznadzor a amenințat frecvent Uniunea Europeană cu interzicerea importurilor de semințe de cereale. Analiștii au observat că o această direcție este periculoasă.

„Fără semințele de cartof care vin din alte țări putem susține producția maxim un an, după aceea nu vom mai avea recolte”, a declarat Vitaly Dunin, președintele Sindicatului Producătorilor și Producătorilor de Cartofi și Legume, citat de RusBusinessNews.

Potrivit lui Vitaly Dunin, producția rusă de semințe de legume a fost distrusă în anii ’90, iar acum regenerarea acestui sector este în stadiu embrionar. Complexul agro-industrial condus de Dunin importă din Olanda hibrizi de cartof pentru culturi cu randament mare. La rândul lor, olandezii dețin culturi de cartof de sămânță pe terenuri fertile din Italia, Spania sau chiar Africa, iar producția este atent sortată în funcție de culoare, calitate, dimensiune și categorie, informează recolta.eu.

În Rusia, producătorii din regiunea Sverdlovsk sunt pregătiți să se scuture de dependența față de importurile din UE. Institutul de Cercetare în Agricultură al Academiei Agricole Ruse împreună cu asociațiile de producători au pregătit un plan de afaceri care ar duce la reducerea cu 50% a importurilor de semințe de cartof.

Costurile pentru crearea acestui nou centru de producție se vor ridica la 300 milioane de ruble (aproximativ 6,82 milioane de euro), dintre care 100 milioane de ruble (2,27 milioane euro) reprezintă contribuția guvernului rus.

 

 

Un mini-pavilion al producătorilor agricoli din Republica Moldova urmează a fi deschis în incinta pieţei centrale din Tallinn.

Despre aceasta anunţă ambasadorul Republicii Moldova în Estonia, Victor Guzun, pe blogul său. Diplomatul susţine că această decizie a fost luată, după ce a avut o întrevedere cu directorul pieţei centrale, Rein Leemet.

„Produsele agricole moldoveneşti au fost întotdeuna foarte apreciate de către estonieni. Estonienii le-au memorizat drept foarte gustoase, apetisante, ecologic pure şi relativ accesibile ca preţ. Din nefericire, produsele noastre nu se găsesc atât de des în pieţele estoniene, precum ne-am dori. Am decis să încercăm deschiderea unui mini-pavilion al producătorilor din R.Moldova în incinta pieţei centrale Tallinn, cu condiţia existenţei interesului din partea producătorilor din R.Moldova. Ne dorim să organizăm acest lucru cât mai rapid posibil, evitând orice barieră”, a scris ambasadorul.

Victor Guzun îndeamnă pe toţi producătorii din ţara noastră să îşi promoveze produsele agricole. Persoanele interesate pot expedia un mesaj pe adresa ambasadei ([email protected]), pentru a primi informaţiile despre această iniţiativă şi datele de contact ale directorului pieţei agricole Tallinn, care s-a arătat foarte deschis acestei iniţiative.

 

 

Majoritatea raselor de găini depun ouă albe sau în nuanţe de brun, dar există şi câteva rase ale căror ouă au culoarea albăstruie – o trăsătură care i-a derutat multă vreme pe oamenii de ştiinţă. Acum, însă, secretul genetic al acestor ouă neobişnuite a fost descoperit – şi este unul surprinzător.

Ouăle albastre sunt, în prezent, în vogă printre amatorii gastronomi, unii dintre ei susţinând chiar că aceste ouă ar avea un gust mai bun decât ouăle obişnuite de găină. În orioce caz, culoare lor deosebită le face foarte căutate şi, în Occident, ele se pot cumpăra, în prezent, din multe supermarketuri.

Totuşi, originea culorii lor neobişnuite a rămas necunoscută până de curând, când cercetătorii de la Universitatea din Nottingham au identificat, după 4 ani de studii, mutaţia genetică responsabilă de producerea acestei culori. Rezultatele au fost publicate în jurnalul PLOS ONE.

Mutaţia a apărut, în urmă cu 200-500 de ani, la o populaţie nativă de găini din America de Sud (numite găini Mapuche, după numele unui grup etnic care trăieşte în Chile) şi a fost transmisă la descendenţii acestora, găinile de rasă Araucana, Ameraucana şi altele, crescute în prezent în întreaga lume.

În cazul în care cererea de ouă albastre va continua să crească, descoperirile cercetătorilor de la Universitatea din Nottingham ar putea fi utile pentru punerea la punct a unor metode zootehnice de a mări producţia.

În întreaga lume există crescători de păsări care se ocupă de creşterea unor rase „rare” sau deosebite de păsări domestice. Împerecherile se fac cu grijă, pentru a conserva puritatea raselor, iar cercetătorii au folosit resursele genetice astfel conservate pentru a identifica localizarea exactă în genom a mutaţiei care duce la apariţia ouălor albastre.

Studiile genomice ulterioare au produs o surpriză: cauza genetică a culorii albăstrui a cojii de ou este un vechi retrovirus inofensiv care a infectat găinile domestice sud-americane.

Un retrovirus este un virus care, spre deosebire de majoritatea organismelor celulare, poartă informaţia genetică înscrisă în molecula acidului ribonucleic, ARN. (La imensa majoritate a organismelor terestre, informaţia genetică este stocată în ADN – acidul dezoxiribonucleic).

Retrovirusul se reproduce într-o celulă gazdă folosind o enzimă specială, numită revers-transcriptaza, care transcrie informaţia genetică din ARN în ADN. Datorită acestui fenomen, materialul genetic al retrovirusului poat fi incorporat permanent în ADN-ul celulei infectate, putând produce diferite efecte în organismul-gazdă. În cazul de faţă, efectul a constat în acumularea unui pigment albastru-verzui, numit biliverdină, în coaja oului, când acesta se dezvoltă în corpul găinii.

Printre altele, descoperirea demonstrează rolul important al virusurilor în evoluţia şi diversitatea speciilor de vieţuitoare de pe Terra.

Ouăle de culoare albastră nu sunt neobişnuite în lumea păsărilor (multe specii fac ouă albăstrui, printre care mierlele şi sturzii), dar esrte neobişnuită pentru găini. Descoperirea mutaţiei produse de retrovirus ar putea explica fenomenul apariţiei culorii albastre şi la alte specii de păsări.

Rolul mutaţiei produse de virus a fost descoperit, independent, tot în acest an, de un grup de cercetători din China, care au studiat comparativ rase de găini chinezeşti şi nord-americane.

Sursa: descopera.ro

 

Ziua Naţională a Vinului revine în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Evenimentul, care va avea loc pe 5-6 octombrie, va avea şi un nou concept de desfăşurare. Organizatorii îşi propun să promoveze consumul sănătos şi moderat de vin, apropiind publicul de producătorii de vin prin degustări profesioniste, vizite ale podgoriilor şi momente speciale dedicate culturii vinului, artei şi gastronomiei.

Cea de-a 12-a ediţie a Zilei Naţionale a Vinului este organizată sub genericul „Respect pentru tradiţii, curaj în inovaţii”. Piaţa Marii Adunări Naţionale va fi împărţită în patru zone vitivinicole: Codru (Centru), Valul lui Traian (Sud), Ştefan Vodă (Sud-est), Bălţi (Nord). Fiecare regiune va fi reprezentată de vinurile produse, dar şi de costumul popular, meşteşugurile şi produsele gastronomice specifice zonei respective.

În cadrul fiecărei zone va fi amenajat un stand pentru turişti, unde companiile turistice îşi vor putea prezenta ofertele, iar oaspeţii de peste hotare vor putea afla despre rutele turistice pe care le pot face in Moldova şi chiar vor putea participa la unele. Organizatorii vor pune la dispoziţia celor interesaţi autobuze care vor porni la ore fixe către destinaţiile de interes pentru vizitatori.

Pentru a promova tradiţiile poporului nostru, vizitatorii vor fi încurajaţi să poarte cel puţin un element naţional moldovenesc (căciulă, ie, maramă, brâu, traistă etc.). Pentru ei, vor fi organizate diverse concursuri şi oferite premii din partea companiilor participante la Ziua Naţională a Vinului.

Printre activităţile programate, devenite deja tradiţionale, se numără prezentări şi show-uri ale meşterilor populari, ale pictorilor stradali şi fotografilor, master class-uri şi degustări de vinuri, show-uri culinare.

Sărbătoarea Vinului va fi anticipată în perioada 24-28 septembrie de Drumul Vinului, unde vor participa bloggeri din ţara noastră. De asemenea, pentru prima dată, în acest an, bloggerii vor putea fi acreditaţi oficial la Ziua Naţională a Vinului.

Cea de-a 12-a ediţie a Zilei Naţionale a Vinului este organizată şi susţinută de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri din Moldova, Asociaţia Ghilda Vinurilor Moldoveneşti, Uniunea Oenologilor din Moldova, Asociaţia IGP Valul lui Traian, Asociaţia IGP Ştefan Vodă, Asociaţia IGP Codru şi Asociaţia IGP Divin.

Menţionăm că Ziua Naţională a Vinului este marcată în R. Moldova anual, în octombrie, începând cu anul 2001. Peste 150 mii de persoane, dintre care 10 mii de turişti străini, au participat la acest eveniment în 2012.

Sursa: moldova.org