Recolta de pe mai mult de 350 hectare de culturi de toamnă nu este calitativă pentru însămînţarea următoare

0

Recolta de pe mai mult de 350 hectare de culturi de toamnă nu este utilă pentru însămânţarea următoare. La această concluzie au ajuns experţii Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

Potrivit datelor acestei structuri, acest fapt s-a produs din cauza condiţiilor meteo nefavorabile. În opt luni ale anului curent ploile torenţiale şi grindina au afectat în mod serios cerealele din nordul ţării. În particular, este vorba despre raioanele Şoldăneşti şi Soroca, informează Novosti-Moldova.

O parte din suprafeţele de culturi de toamnă au fost îmburienite, iar în unele cazuri experţii au depistat încălcări în procesul de producere a culturilor. Din aceste motive specialiştii Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor au interzis utilizarea recoltei de pe aceste teritorii pentru următoarea însămânţare.

Cu probleme similare în primăvara anului curent s-au confruntat şi fermierii din sudul ţării. În raioanele Ciadîr-Lunga şi Taraclia producătorilor agricoli nu li s-a permis să utilizeze pentru însămînţarea în continuare seminţele de pe 17 hecatre de porumb şi 103 hectare de floarea-soarelui.

Cu toate acestea, potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare al RM, recolta de grâu anul curent a depăşit 1 milion de tone de pe 337 mii de hectare şi este un record în ultimul deceniu, recolta de porumb în anul 2013 a constituit aproximativ 1,25 milioane de tone de pe 360 mii de hecatre de semănături, iar de seminţe de floarea-soarelui – peste 500 mii tone. De pe 95 mii de hectare de pământ fermierii au recoltat 225 mii tone de orz, iar de pe 24,6 mii hectare – 336 mii tone de rapiţă.

Pentru următoarea însămânţare producătorii agricoli dispun de 88 mii tone de grâu de toamnă, 14 mii tone de orz, 47 mii tone de rapiţă şi 83 mii tone de alte culturi. În opinia experţilor, aceasta este suficient pentru asigurarea necesităţilor populaţiei.

 

 

Vizită la Expoziţia specializată de produse alimentare, băuturi şi catering ”ANUGA-2013” din Germania

0

Camera de Comerţ şi Industrie a Moldovei vă invită să participaţi la vizita de afaceri la Expoziţia specializată de produse alimentare, băuturi şi catering „ANUGA”, care va avea loc în perioada 5-9 octombrie 2013, în Koln, Germania.

„ANUGA” este principalul eveniment al producătorilor de alimente şi băuturi, precum şi al agenţilor economici care activează în acest domeniu. Aici sunt prezentate cele mai performante realizări în industria alimentară, au loc negocieri referinţă, sunt organizate show-uri specializate, conferinţe şi seminare tematice.

La ediţia curentă vor participa peste 6000 de companii din circa 100 de ţări, pe o suprafaţă expozițională de 310 000 m.p. Ediţia din anul trecut a avut peste 160 000 de vizitatori, specialişti din 180 de ţări.

Tematici: băuturi alcoolice şi nealcoolice, produce de panificaţie, conserve din fructe şi legume, produse dietetice, condimente, aditivi alimentari, fructe şi legume, produse ecologice, lactate, patiserie, cofetărie, produse de mare, produse congelate, utilaj şi tehnologii, prelucrarea şi păstrarea produselor alimentare, echipamente pentru restaurante şi reţele comerciale etc.

Dacă doriţi să participaţi cu vizită de lucru la Expoziţia „ANUGA-2013″, sunteți rugat să completaţi formularul anexat şi să-l remiteți la Direcţia Târguri şi Expoziţii a Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova.

Tel/fax: 0 22 21-07-25, 022 21-14-42,

 

Sistemul care le permitea agenţilor economici să efectueze exporturi pe piaţa SUA fără a achita taxe vamale a expirat! Vezi ce spun experţii

0

Camera de Comerț și Industrie a Moldovei informează agenții economici că, pe data de 30 iulie 2013 a expirat termenul de aplicare a Sistemului Generalizat de Preferinţe (GSP) al SUA, acordat pentru 127 de ţări, inclusiv Republicii Moldova, sistem care le permitea agenților economici să efectueze exporturi pe piața SUA fără a achita taxe vamale.

Sergiu Harea, director al Departamentului Economie al CCI, a menționat că, la momentul actual se întreprind măsuri în vederea extinderii termenului de aplicare a GSP pentru o nouă perioadă de timp, decizia corespunzătoare fiind de competența Congresului SUA.

În context, Republica Moldova împreună cu alte 17 state au constituit un grup de lobby pentru promovarea cât mai rapidă a acestei decizii, favorabile facilitării comerţului cu SUA. Ca urmare a discuţiilor purtate, se preconizează o extindere a prevederilor GSP până în anul 2019, subiectul urmând a fi dezbătut în septembrie curent, după reluarea ședințelor în plen ale Congresului SUA.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în ianuarie-iunie 2013 Moldova a exportat în Statele Unite ale Americii mărfuri în valoare de 14.33 mil. USD, ceea ce e cu 9,1% mai mult comparativ cu perioada similară din anul 2012.

În ianuarie-iunie 2013, volumul importurilor din Statele Unite ale Americii a constituit 36.7 mil USD, majorându-se cu 6,0% comparativ cu perioada similară din anul 2012.

 

Agenţii economici sunt invitaţi să participe la Târgul internaţional pentru industria alimentară din Bucureşti “INDAGRA FOOD”. Află detalii

0

CCI invită agenții economici să participe la Târgul internațional pentru industria alimentară „INDAGRA FOOD”, care se va desfăşura în perioada 30 octombrie – 03 noiembrie 2013, la Bucureşti, România, CE „Romexpo”.

„INDAGRA FOOD” – eveniment dedicat furnizorilor de tehnologii de procesare, producătorilor de alimente și băuturi – le oferă expozanților posibilitatea de a stabili contacte de afaceri, a pătrunde pe noi piețe de desfacere, a-și lansa și promova produsele și tehnologiile, a realiza demonstrații practice etc.

Secțiuni tematice:

  • Produse alimentare;
  • Băuturi alcoolice și nealcoolice, sucuri naturale;
  • Tehnologii de procesare a alimentelor;
  • Transport, logistică, depozitare;
  • Produse conservate;
  • Produse agricole;
  • Gastronomie;
  • Literatură de specialitate/Cărți de bucate ;
  • Igiena, siguranța alimentară;
  • Echipamente, utilaje noi și uzate.

Participarea la „INDAGRA FOOD 2013” oferă oportunități de afaceri pentru producători și furnizori de tehnologii de procesare și pentru lanțurile de retail.

Deoarece cele mai bune afaceri sunt cele încheiate prin contact direct, „INDAGRA” își propune să devină cadrul ideal de ofertare, negociere și contractare dintre cele mai mari companii și specialiști din industria alimentară. Astfel, va avea loc și un vast program de evenimente conexe, ce va cuprinde concursuri, mese rotunde, demonstrații.

Informații detaliate: www.indagra-food.ro 

Persoanele interesate să participe la expoziția „INDAGRA FOOD 2013” sunt rugate să remită în adresa CCI o cerere (cu indicarea numelui și prenumelui, funcției, domeniului de activitate și intereselor companiei la expoziție, plus o fotocopie a pașaportului), pe e-mail: [email protected]; [email protected], până pe data de 25 septembrie 2013.

Informaţii suplimentare şi confirmări:

Direcţia Târguri și Expoziții a CCI
tel./fax: 022 21-07-25, 022 23-84-10, 022 21-14-42

 

 

Moldova importă produse alimentare cu o treime mai mult, decît exportă

0

Republica Moldova a importat, în semestrul I al anului 2013, cu o treime mai multe produse alimentare, decît a exportat.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în ianuarie-iunie 2013, volumul exportului din categoria „Produse alimentare şi animale vii” a constituit 186,3 mil. dolari sau cu 1,3% mai puțin faţă de perioada similară a anului precedent, iar volumul importului a crescut cu 13% și a constituit 280 mil. dolari. Astfel, în semestrul I al anului 2013, Moldova a exportat carne şi produse din carne în valoare de 7 mil. dolari (-12,7% faţă de aceeași perioadă a anului 2012) şi a importat în valoare de 18,9 mil. dolari (+1,8%), relatează TV7.

Volumul exportului din categoria „Produse lactate şi ouă de pasăre” a constituit 6,2 mil. dolari (+39,7%), iar volumul importului – 21,4 mil. dolari (+26,1%). Exportul de zahăr, produse din zahăr şi miere a alcătuit 16,4 mil. dolari (-4,4%), iar importul de producţie analogică – 18,9 mil. dolari (de două ori mai mult). Exportul de cereale şi produse din cereale a constituit 25,7 mil. dolari (+27,4%), iar importul – 43,1 mil. dolari (+3,1%). Exportul de cafea, ceai, cacao şi mirodenii a constituit 2,1 mil. dolari (+25,5%), iar importul – 24,9 mil. dolari (+3%).

Totodată, exportul de hrană pentru animale (cu exepţia cerealelor nemăcinate) a constituit 2 mil. dolari (-83,4%), iar importul – 11,3 mil. dolari (+38,9%). Una din puţinele poziţii din categoria „Produse alimentare şi animale vii„, la care exportul moldovenesc a depăşit substanţial importul reprezintă fructele şi legumele. Astfel, exportul de fructe şi legume a constituit 121,8 mil. dolari (+1,3%), iar importul – 77,9 mil. dolari (+13,5%).

Exportul de animale vii a însumat 3,7 mil. dolari (-2%), iar importul – 3 mil. dolari (-19%). De asemenea, în ianuarie-iunie 2013, Moldova a mai importat produse din categoria „Peşte şi produse de mare” în valoare de 24,5 mil. dolari (+5%), care nu figurează la capitolul export.

 

Guvernul a aprobat un regulament privind comercializarea cărnii de pasăre. Care sunt obligaţiile producătorilor înainte de a vinde carnea orătăniilor

0

Veţi afla de pe etichetă cu ce a fost hrănită pasărea şi cum a fost crescută, înainte de a o pune la zeamă. Asta însă după ce va intra în vigoare un regulament cu privire la comercializarea cărnii de pasăre, aprobat recent de Guvern.

Potrivit proiectului, fiecare producător va fi obligat să indice pe ambalaj câte cereale sau legume a folosit în alimentaţia orătăniilor care ajung în vitrinele magazinelor. Mai mult, consumatorii vor afla dacă pasărea a fost crescută în spaţii închise sau deschise. Normele sunt o condiţie a Uniunii Europene pentru liberalizarea comerţului cu Republica Moldova, notează prime.md.

Vasile Nicolaescu creşte prepeliţe de trei ani. Primii pui i-a pus pe picioare în gospodăria părinţilor. Tot în curtea părinţilor şi-a dezvoltat întreaga crescătorie. Acum ferma lui numără câteva mii de prepeliţe. Pe aceeaşi etichetă va fi indicat dacă păsările au fost crescute în spaţii închise sau în aer liber. De asemenea, producătorii vor fi obligaţi să facă publică şi raţia lor zilnică.

Noile reguli fac parte dintr-o serie de norme aprobate de Guvern pentru armonizarea legislaţiei cu cea europeană. Totuşi, autorităţile recunosc că drumul comercial spre Europa este destul de lung, având în vedere că producătorii au pierdut deja teren şi pe piaţa locală.

Chiar şi cu posibilităţi mici, ambiţiile producătorilor rămân a fi mari. Până vor ajunge să concureze cu producătorii europeni, fermierii locali au grijă să-şi crească orătăniile în cele mai bune condiţii.

La o fermă din satul Bucovăţ, Străşeni cresc câteva sute de porci. Administratorii susţin că animalele sunt hrănite doar cu cereale de calitate, combinate direct la moara de pe teritoriul fermei.

Inspectorii de la siguranţa alimentelor ţin sub control şi calitatea apei pe care o beau godacii. Până ajung animalele şi păsările să fie numai bune de zamă sau friptură, producătorii au grijă nu doar să le hrănească bine, dar şi să le asigure o igienă pe măsură.

Autorităţile speră să parafeze la toamnă acordul de asociere şi pe cel de Liber Schimb cu UE, care presupune liberalizarea graduală a comerţului cu bunuri şi servicii, reducerea taxelor vamale şi a barierelor tehnice. Statisticile arată că aproape jumătate din mărfurile exportate de Republica Moldova ajung pe piaţa Uniunii Europene.

Agrobiznes.md – 12.450 de vizitatori unici în august! Ne consolidăm poziția de lideri

0

Luna august a fost o provocare serioasă pentru noi. Ideea e că în iulie am înregistrat cel mai mare trafic de la lansarea site-ului. Astfel, se părea că în august, când toată suflarea se retrage la odihnă, ar fi trebuit ca cifrele de rating să fie foarte mici.

Ei bine nu e chiar așa. Am avut o scădere foarte nesemnificativă. Dacă în iulie am înregistrat 12.950 de vizitatori unici, atunci în august numărul acestora a fost de 12.450.

În total, vizitatorii Agrobiznes.md au efectuat aproximativ 40.000 de vizualizări ale paginilor cu știri și anunțuri. Peste 2.000 dintre aceștia ne-au vizitat de pe telefoane și tablete.

Datele sunt bazate pe măsurătorile efectuate de Google Analytics. Suntem însă prezenți și pe contorul Top20.

O privire fugară peste cifrele înregistrate de concurenți este mai mult decât destul pentru a trage acceași concluzie ca și în iulie.

Da. Suntem pe primul loc. Ne consolidăm poziția de lideri, dar nu ne oprim aici. Toamna aceasta avem planuri mari, insa despre toate o sa aflati in curand.

Câteva mii de locuri de muncă noi şi 25 mln euro investiţii în noul parc industrial de la Edineţ

0

Acestea sunt beneficiile estimate, odată cu deschiderea la Edineț a unui nou parc industrial (PI). În acest sens, Guvernul a hotărât acordarea titlului de parc industrial întreprinderii SRL „ECO-GARANT”. 

Parcul Industrial „Edineț” va fi amplasat pe un teren cu suprafața de 17,8989 ha, care prin hotărârea Consiliul local, a fost transmis în folosință pe un termen de 30 ani, întreprinderii SRL „ECO-GARANT”.

Proiectul investițional presupune investiții de 25 mln de euro în construcția unei fabrici de producere a sucului concentrat din fructe și legume, dar și crearea a cel puțin 1.000 de locuri de muncă permanente și sezoniere.

Conform previziunilor economice și financiare, crearea parcului industrial va avea un impact economic pozitiv atât la nivel local, cât şi regional, compania declarându-și intenția de încheia contracte cu 120 de producători autohtoni pentru achiziționarea materiei prime.

„Deschiderea parcurilor industriale în Republica Moldova rezultă din necesităţile economiei naţionale, care, pentru a rezista concurenţei regionale şi globale, urmează să devină una competitivă şi atractivă pentru investiţiile străine şi locale. Acest instrument impulsionează dezvoltarea sectorului industrial al ţării, generând volume de producţie semnificative în PIB-ul naţional”, anunță Ministerul Economiei.

 

Afacere de succes în apicultură: A muncit ani de zile în Marea Britanie ca să-și realizeze visul la el acasă

0

În timp ce tot mai mulţi moldoveni îşi fac bagajele pentru Europa, un tânăr din Şoldăneşti refuză, după cinci ani petrecuţi în Marea Britanie, un post de conducere bine plătit pentru a reveni în Moldova să se facă apicultor! Este povestea lui Ştefan Sandic care a reuşit să dezvolte o afacere apicolă performantă pe bani europeni.

Dacă îl întrebi de ce s-a apucat de apicultură, Ştefan o să îţi spună cu mândrie că el şi fratele său reprezintă a treia generaţie de apicultori în familie. Mai mult, tânărul nu este un agricultor amator, acesta a studiat la Universitatea Agrară din capitală, pe care o absolveşte în 2005, după un an petrecut în Anglia unde îşi desfăşoară practica de producere. Ajuns şomer după absolvire, Ştefan emigrează în Marea Britanie şi se angajează într-o firmă specializată în producerea ambalajelor pentru produsele alimentare.

Apicultura, o afacere cu potenţial pentru Republica Moldova

Măcinat de dorul de casă, dar şi plictisit de monotonia specifică occidentalilor, Ştefan se întoarce după cinci ani în ţară. CV-ul impresionant i-a convins pe angajatorii moldoveni să îi trimită oferte chiar în a doua zi de căutări, Ştefan însă le găseşte mai puţin tentante şi hotărăşte să se facă prisăcar întrucât crede că apicultura reprezintă o ramură strategică pentru economia moldovenească, în care producţia şi exporturile cedează pe an ce trece tot mai mult teren importurilor şi consumului.

Experienţa prin care a trecut în occident îl determină să se implice în diverse proiecte comunitare care finanţează în special start-up-urile gasterbaiterilor. După ce a terminat un curs antreprenorial, organizat de cei de la ODIMM (Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii), Ştefan îşi încearcă norocul în cadrul Proiectului PNAET pe care îl şi câştigă ulterior. Cu banii obţinuţi din acest grant, tânărul antreprenor procură primii săi stupi.

Hilfswerk Austria International, un partener sigur pentru antreprenorii începători

Această experienţă îl determină pe Ştefan să caute noi oportunităţi de finanţare. El aplică în scurt timp la Programul de granturi mici „Remitenţele dezvoltă comunităţile din Moldova”, implementat de asociaţia obştească Hilfswerk Austria International cu suportul financiar al Uniunii Europene. Devenind unul din cei şapte beneficiari ai proiectului, Ştefan obţine un grant în valoare de 15 mii de euro. Cu aceşti bani el procură un laborator mobil de extragere a mierii, cu o productivitate de 300 kg pe oră. Tânărul spune că laboratorul mobil îi va permite să strângă mierea direct de pe deal şi în timp record. Până acum el era nevoit să facă sute de drumuri, deoarece prisăcile sale sunt amplasate la o rază-distanţă de 25 de km. „Acest laborator uşurează munca apicultorilor de zeci de ori”, spune tatăl lui Ştefan.

Ţinteşte extinderea pe tot lanţul valoric

Deşi refuză categoric să ne spună ce investiţii a făcut, tânărul prisăcar recunoaşte că banii obţinuţi din granturi, reprezintă numai a cincea sau chiar a şasea partea din investiţiile făcute de el şi de asociaţii săi în ultimii ani de când a pornit afacerea „Făguraşul de aur”, înregistrată în satul Şipca din raionul Şoldăneşti. Astăzi, Ştefan se poate lăuda cu peste 1000 de stupi, pe care îi îngrijeşte împreună cu fratele şi câţiva prieteni, reveniţi şi ei de curând din străinătate. Preţurile angro pentru un kilogram de miere variază între 28 şi 40 de lei.

Conştient de faptul un profit mai mare poate fi obţinut atunci când afacerea cuprinde tot lanţul valoric, de la construcţia stupilor şi până la exportarea mierii, Ştefan se ambiţionează să dezvolte afaceri pe tot acest lanţ. La moment, compania pe care o conduce se află la etapa finală. În acest sens ei negociază cu nişte potenţiali investitori despre procurarea unor linii de termoformare şi procesare a mierii, care ulterior este ambalată şi exportată. Pentru a dezvolta o afacere pe acest lanţ, este nevoie de investiţii de cel puţin 10 mil. de lei. „Noi nu am ajuns, însă, deocamdată, până la această etapă”, spune Ştefan.

Piedicile din calea succesului

Ca personalitate, Ştefan este un optimist incurabil, iar curajul cu care abordează realităţile şi experienţa obţinută în occident au stat la baza succesului afacerii sale. De altfel, acesta nu ascunde sub preş probleme cu care s-a confruntat în aceşti trei ani de activitate şi recunoaşte că a fost nevoie de multe investiţii şi timp. „Există numeroase probleme la accesarea fondurilor europene. Prima se referă la maşinăria birocratică şi lipsa de responsabilitate a funcţionarilor publici care în loc să te susţină, îţi pun piedici, dar eu nu cedez cu una cu două!”, ne-a mărturisit tânărul antreprenor.

Ştefan îi sfătuieşte pe migranţii care vor să investească acasă să se documenteze bine şi să fie extrem de vigilenţi atunci când aleg genul de activitate şi locul amplasării întreprinderii, acestea fiind de o importanţă strategică pentru o afacere de succes.

Autor: Natalia Ciuvaga

Sursa: Eco.md