„Rusia este gata să limiteze, din nou, livrările de produse vinicole din Moldova pentru că țara nu-și respectă angajamentele”. Despre aceasta s-a comunicat în eterul postului de radio „Eho Moskvî”, care a făcut trimitere la declarațiile medicului şef sanitar de stat al Federaţiei Ruse, Ghenadie Onişcenco.

El a declarat, în ajun, despre disponibilitatea „de a anunța, în timpul apropiat, că s-ar putea întreprinde un set de măsuri care vor anula progresele obținute atât de dificil în ceea ce privește accesul întregii game de vinuri moldovenești pe piața Federației Ruse”, relatează agenţia Infotag.

Totodată, Onișcenco nu consideră că „aceste măsuri vor duce la sistarea totală a livrărilor, însă, vor avea un impact semnificativ asupra cantității vinurilor moldovenești acceptate de piața Rusiei”.

În ajun, Rospotrebnadzor a emis un comunicat prin care a criticat activitatea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, care nu ar întreprinde măsurile suficiente pentru crearea unui sistem național de control al calității producției vinicole, aceasta fiind una dintre condițiile principiale pentru revenirea vinurilor moldovenești pe piața Federației Ruse.

Drept motiv pentru asemenea declarații a constituit faptul că din cele circa 3,5 mii de partide de produse vinicole livrate de la începutul anului în Rusia, doar 0,43% au fost importate în cadrul protocoalelor de investigare la Centrul Naţional de Verificare a Calităţii Producţiei Alcoolice.

„Lipsa în RM a unui sistem eficient de control al calității reprezintă un factor de descurajare în ceea ce privește normalizarea accesului producției moldovenești pe piața Rusiei”, remarcă Serviciul federal sanitar rus. Rospotrebnadzor avertizează că, în asemenea condiții, va fi nevoit să „revadă revenirea la practica, testată deja, de interacțiune directă cu asociațiile și uniunile de producători și furnizori de produse”.

În același timp, factorii responsabili din cadrul Ministerului Agriculturii consideră că Moldova își respectă angajamentele asumate.

Potrivit șefului secției viticultură din cadrul Ministerului Agriculturii, Ion Vârtosu, acum câteva luni, în republică a fost creată Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, care se preocupă și de calitatea producției exportate.

„Posibil că nu toate mecanismele sunt optimizate, deocamdată, însă, suntem în proces de lucru. Agenția dispune de o rețea de laboratoare regionale, care atrag o atenție deosebită mărfurilor destinate pentru export. Acum, Ministerul creează și Oficiul Național al Viei și Vinului, care în afară de problemele legate de implementarea politicilor statului, va verifica calitatea producției vinicole. Se planifică că această structură va apărea deja în luna septembrie. Suntem cointeresați să dăm dovadă de încredere”, a spus el.

De la începutul anului, Moldova a importat în Federația Rusă 2 752 partide de vin, 278 de partide de coniac, 336 loturi de vin în vrac în volum total de 21 713 730,8 de litri. Totodată, potrivit datelor protocolare – doar 0,43% din numărul total de loturi a fost testat la Centru. În rezultatul analizelor efectuate în laboratoarele Rospotrebnadzor, marfa a corespuns normelor.

În primul trimestru al anului curent, Moldova a livrat peste hotare producție alcoolică în sumă de $56,99 mln., cu 47,8 % mai mult decât acum un an. Aproape o treime din exporturi au fost realizate în Rusia – $17,04 mln. (+16,2%).

Până în 2006, cota vinurilor moldovenești pe piața din Federația Rusă era de 60 %. După embargoul impus în perioada 2006-2007, Moldova a reușit să recapete doar 10 %. Mulți producători au renunțat să mai exporte vin în Rusia orientându-se spre alte piețe de desfacere.

 

În raionul Cimişlia a început implementarea proiectului „Suport de urgenţă pentru agricultura Moldovei”, care prevede acordarea de ajutor financiar cultivatorilor de cereale care au avut de suferit de pe urma secetei din anul trecut, precum şi alocarea de compensaţii producătorilor de porumb.

În baza unui grafic aprobat de către Nicolae Gujuman, coordonator al Serviciului de Extensiune Rurală – ACSA, şi de Sava Pomujac, şef al Direcţiei agricultură şi alimentaţie a Consiliului Raional Cimişlia, în perioada 30 iulie – 9 august curent, în toate primăriile din acest raion vor fi organizate un şir de seminare de informare pe marginea transpunerii în practică a proiectului „Suport de urgenţă pentru agricultura Moldovei”, notează publicaţia gazeta de sud.

Primul seminar de acest fel a avut loc pe 30 iulie curent, la nivel raional. În deschiderea lui, vicepreşedintele raionului Cimişlia, Gheorghe Netedu, a vorbit despre consecinţele grave ale lipsei de precipitaţii pe parcursul anului trecut. El s-a oprit asupra măsurilor întreprinse de către conducerea statului în vederea diminuării consecinţelor secetei.

„Una din aceste măsuri, a specificat Gheorghe Netedu, este semnarea Acordului de finanţare între Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională de Dezvoltare. În baza acestui document, ţara noastră a obţinut, cu titlu de credit, fondurile necesare diminuării consecinţelor secetei dezastruoase din anul 2012 şi susţinerii semănatului culturilor de grâu de toamnă şi a porumbului, care au o importanţă strategică pentru securitatea alimentară”.

În continuare, Nicolae Gujuman, coordonator al Serviciului de Extensiune Rurală – ACSA, a făcut o prezentare a mecanismului de implementare a proiectului „Suport de urgenţă pentru agricultura Moldovei”. Dânsul a relevat baza juridică a acestui program, obiectivele compensării parţiale a cheltuielilor suportate pentru semănatul cerealelor, criteriile de eligibilitate a beneficiarilor de ajutor financiar.

Vorbitorul a explicat în mod detaliat procedura de recepţionare şi procesare a cererilor de acordare a compensaţiilor pentru porumb, a demonstrat modelele de cerere şi de alte acte pentru constatarea suprafeţelor însămânţate cu porumb.

La şedinţă s-a menţionat că de recompense pentru semănatul grâului de toamnă vor beneficia exclusiv producătorii agricoli eligibili conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 766 din 15 octombrie 2012 cu privire la alocarea mijloacelor financiare pentru diminuarea consecinţelor secetei din anul trecut, care au beneficiat de prima tranşă a compensaţiilor acordate în anul 2012 şi care sunt amplasaţi în zonele ţării cele mai afectate de seceta din vara trecută.

Este vorba de 15 raioane, printre acestea numărându-se şi raionul Cimişlia, care se situează pe poziţia a două în ţară după procentul pierderilor – 59%, înaintea lui fiind numai raionul vecin Basarabeasca (60 la sută), iar în urmă se situează alte 13 unităţi teritorial-administrative, inclusiv: Căuşeni – 54 la sută, Leova – 51, Cahul – 49, Cantemir – 36, Hânceşti – 35%.

În funcţie de gradul de afectare de secetă, au fost stabilite cuantumurile compensaţiilor per hectar. Astfel, pentru cultivatorii de grâu din raionul Cimişlia, acest cuantum constituie 181 de lei pentru fiecare hectar. În condiţiile în care ei au însămânţat toamna trecută cu această cultură cerealieră o suprafaţă de 15317,14 hectare, ei vor beneficia de suma de peste 2,77 milioane de lei.

Audienţa a mai fost informată că de compensaţii pentru însămânţarea terenurilor agricole cu porumb, pentru recolta anului de faţă, vor beneficia producătorii agricoli solicitanţi din toate raioanele Republicii Moldova, cu excepţia raioanelor Drochia, Edineţ şi Briceni, şi care respectă următoarele cerinţe:

a) sunt deţinători legali ai terenurilor agricole însămânţate;
b) suprafaţa minimă eligibilă, indivizibilă, pentru acordarea compensaţiei, constituie 0,5 hectare.

La seminar s-a accentuat că mărimile compensaţiilor pentru un hectar de teren agricol, însămânţat cu porumb pentru recolta anului 2013, se vor stabili pornind de la pierderile efectiv suportate de către fiecare raion. Calcularea acestora se face în conformitate cu prevederile Manualului de proceduri al proiectului „Suport de urgenţă pentru agricultura Moldovei”, aprobat de Oficiul de la Chişinău al Băncii Mondiale, care este finanţatorul acestui program.

„Întreaga munca de perfectare a documentelor la nivel de primării, a specificat Nicolae Gujuman, trebuie efectuată destul de operativ, cel târziu până la 20 august curent”. După aceasta, comisiile speciale locale, secţiile/serviciile teritoriale ale Agenţiei de Intervenţii şi Plăţi pentru Agricultură, dar şi comisia centrală de profil, vor examina toate actele, ultima instituţie întocmind un proces-verbal. În baza acestuia, Agenţia de Intervenţii şi Plăţi în Agricultură va asigura perfectarea documentelor privind transferul compensaţiilor în conturile bancare ale producătorilor agricoli. În cazul în care ei nu deţin conturi bancare, compensaţiile le vor fi repartizate prin intermediul oficiilor poştale

Termenul-limită de transferare a compensaţiilor cultivatorilor de grâu şi porumb, inclusiv prin intermediul Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei”, este 31 octombrie 2013.

 

Preţurile angro pentru produsele agricole au crescut în primul semestru al anului, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012. Agricultorii au majorat cu 17 la sută costul produselor vegetale, iar cele animale s-au ieftinit cu trei la sută.

Cel mai mult s-au scumpit cartofii – de trei ori, urmaţi de struguri – de 2,5 ori. Gospodăriile agricole au majorat preţul pentru carnea de vită cu 14 la sută şi cel al laptelui – cu opt la sută. Pe de altă parte, s-au ieftinit ouăle – cu 13 la sută şi fructele – cu şapte la sută.

Potrivit Biroului de Statistică, majorarea înregistrată pentru producţia agricolă angro a fost de şapte la sută în prima jumătate a anului, comparată cu perioada ianuarie-iunie 2012. Datele se referă la întreprinderile care deţin terenuri cu suprafeţe mai mari de 50 de hectare.â

Sursa: publika.md

Recolta de grîu din anul curent a depăşit cifra de 1 mln de tone şi este cea mai bună din ultimii 10 ani. Anunţul a fost făcut ieri în cadrul unei conferinţe de presă de ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare Vasile Bumacov.

Potrivit ministrului, în această vară agricultorii au recoltat circa 3,1 de tone de grîu la hectar, cu cel puţin o tonă mai mult ca în anii trecuţi. „Circa 40 % din grîu este alimentar, iar restul va fi folosit pentru furaje. Peste 70 de mii de tone vor fi material semincer, 340 de mii de tone vor asigura securitatea alimentară a ţării, 400 de mii de tone vor fi consumate de sectorul zootehnic, iar pentru export vor rămîne 160 de mii de tone”, a spus Bumacov.

Ministrul a adăugat că peste 800 de mii de tone de grîu vor fi consumate în interiorul ţării, iar ministerul va depune toate eforturile pentru ca piaţa să nu fie monopolizată, iar preţul la pîine să nu varieze prea mult, notează moldpres.

„Formarea preţurilor va depinde de relaţiile dintre producători şi procesatori. În anul trecut procesatorii au lucrat în pierdere, iar acum ar fi rîndul producătorilor să restabilească echilibrul. În fiecare an sînt tendinţe de a monopoliza exportul de cereale şi cel de fructe şi legume, însă ministerul face tot posibilul pentru a-i feri pe producători de cei care vor să blocheze situaţia”, a remarcat Bumacov.

Conform datelor Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, în anul curent s-au recoltat peste 1 mln 335 de mii de tone de cereale din prima grupă.