În raionul Ungheni se apropie de sfârşit recoltarea cerealelor din prima grupă. La Direcţia Agricultură şi Alimentaţie ni s-a spus că, în conformitate cu situaţia de lunea trecută, s-a strâns roada de pe circa 90% din suprafeţele ocupate de mazăre, orz şi grâu.

Potrivit directorului SRL „Via-Agro”, Ion Vrabie, recoltarea au încheiat-o încă sâmbâta trecută, ce-i drept, de rezultate nu sunt prea mulţumiţi. Altfel nici nu putea fi după grindina care de mai multe ori s-a abătut asupra lanurilor. Aici s-a recoltat grâul de pe o suprafaţă de 200 hectare, orzul – de pe 60, mazărea – de pe 70. Dacă grâul a mai rodit, recolta de orz anul acesta e cam mică, va fi bine dacă va da 18-20 de chintale la hectar.

Vecinul lui, directorul SRL „Prog-Agroter”, Iurie Vrabie, spune că, într-adevăr, orzul a rodit rău, aproximativ 22 de chintale la hectar, dar au fost ani când strângeau câte 35-40 chintale. Apropo, de ce seamănă orz? Directorul se miră: ce spuneţi? El e baza nutreţurilor pentru vite, doar unitatea furajeră e calculată după orz.

În schimb, anul acesta, în comparaţie cu cel precedent, e ceva mai înaltă recolta de mazăre furajeră care, cu regret, de asemenea a avut de suferit din cauza ploilor şi s-a polignit. La această întreprindere grâul a ocupat 800 de hectare. Recolta deocamdată se calculează, dar, potrivit interlocutorului, va fi mai mică de 40 chintale. Au fost şi ani mai buni, pur şi simplu, anul acesta peste o treime din terenurile însămânţate cu grâu au avut o bonitate mică. Dânsul a mai adăugat că recoltarea au încheiat-o în două săptămâni, timpul a fost favorabil. De menţionat că aici deja au dat grâul cuvenit proprietarilor de cote, nu l-au primit doar cei care nu se află pe loc sau nu l-au putut lua din motive întemeiate.

„Luptăm, ne chinuim, muncim”, a spus cât se poate de optimist Nicanor Buzovoi, directorul SRL „Agrosfera BM”. Dânsul ne-a comunicat că recoltarea grâului care ocupă circa 900 de hectare încă nu s-a încheiat. Fiind întrebat, cum e recolta anul acesta, interlocutorul a spus că e foarte bună. Încerc să ghicesc: 42, 43 de chintale? Spune şiret: mai mult, cu mult mai mult, doar unele sectoare au dat 67 de chintale la hectar, altele chiar şi 72 – sectoarele de seminţe, dar crede că în medie va fi circa 50 de chintale.

Specialiştii spun că la sfârşitul lui august va începe recoltare florii-soarelui, la începutul lui septembrie – a porumbului, apoi din nou îi aşteaptă semănatul culturilor de toamnă.

Articol de Valentina Slotina

Sursa: unghiul.info

 

După recoltare, în boabele de grâu au loc o serie de procese biologice dintre care trebuie reţinut în primul respiraţia.

Respiraţia boabelor de grâu este însoţită de pierderi în greutate a seminţelor, reducerea în masa de seminţe a oxigenul în favoarea bioxidului de carbon; creşterea umidităţii în masa seminţelor ca rezultat al respiraţie şi creşterea temperaturii în masa de seminţe.

Cu cât seminţele sunt mai uscate procesul de respiraţie este mai scăzut. Când umiditatea este mai ridicată respiraţia se intensifică. Intensitatea respiraţiei se accelerează brusc când în boabele de grâu apare apa liberă. Acest nivel se numeşte UMIDITATE CRITICĂ, care pentru grâu este de 14,5 %.

Respiraţia atinge intensitatea maximă la temperatura de 50-55 grade C. Peste această temperatură respiraţia încetează deoarece seminţele mor.

Cu cât umiditatea este mai ridicată cu atât temperatura în depozite trebuie sa fie mai scăzută. Pentru a păstra grâul la umiditatea de 16% timp de 60 de zile este nevoie să introducem aer rece care să păstreze temperatura în masa seminţelor de 12,8 grade C. Dacă dorim să păstrăm grâu la 20% umiditate, este nevoie să introducem mai mult aer rece ca să coborâm temperatura la 4,4 grade C.

Încolţirea boabelor de grâu pe timpul păstrării constituie un proces fiziologic cu grave consecinţe pentru păstrare şi are loc când în masa de seminţe este o umiditate ridicată. Încolţirea poate avea loc izolat când pătrunde în depozit apa din afară.

Încingerea masei de seminţe se datorează faptului ca seminţele reţin în interior aproape întreaga cantitate de căldura care este degajat prin respiraţie. Căldura reţinută intensifică transpiraţia seminţelor şi masa seminţelor devine mai jilavă.

Temperatura şi umiditatea favorizează dezvoltarea microorganismelor care devin factorul principal al procesului de încingere a grâului. Peste o anumită temperatură microorganismele dispar şi în locul lor apar altele (termofile) care determină putrezirea seminţelor încălzite şi mucegăite anterior.

Sesizăm încingerea doar când temperatura ajunge la 38 grade C, când pe boabele sparte apar mucegaiuri, seminţele încep să se brunifice şi apare mirosul de alcool. Sunt cazuri când încingerea grâului apare în câteva ore dacă masa de boabe cuprinde multe boabe verzi şi seminţe de buruieni.

Încingerea poate fi prevenită prin curăţirea seminţelor de impurităţi înainte de înmagazinare, prin reducerea procesului de apă, respectiv solarizare pe platouri betonate şi lopătare în straturi subţiri care permit aerarea activă.

Sursa: gazetadeagricultura.info

 

Circa 2500 de solicitări de subvenţii au parvenit în acest an la Agenţia de Intervenţii şi Plăţi în Agricultură. Directorul a menţionat, într-o emisiune la Radio Moldova, că au fost solicitate subvenţii de 350 mln lei din cele 400 mln cât constituie fondul de subvenţionare în anul 2013.

„Aproximativ 200 mln lei au fost achitate. Acum se definitivează procedurile de plată a altor 150 mln lei. Pe lună se procesează în medie câte 30 de dosare. Există unele probleme ce ţin de calitatea dosarelor, producătorii nu prezintă toate datele necesare, acest fapt soldându-se cu tergiversări în oferirea subvenţiilorˮ, a subliniat Petru Maleru.

În privinţa posibilităţii majorării mijloacelor Fondului de subvenţionare, directorul a spus că anul acesta AIPA gestionează şi sursele din proiectul Băncii Mondiale pentru o agricultură competitivă, care prevede sprijin pentru tinerii fermieri. „Din anii următori sperăm să gestionăm şi sursele din fondurile europene, ENPARD – un program pentru dezvoltarea rurală, dar şi pentru finanţarea unor activităţi agricole. În acest sens, am fost solicitaţi să majorăm capacităţile AIPA pentru a gestiona aceste mijloaceˮ, a comunicat Petru Maleru.

Directorul a mai spus că producătorii agricoli vor avea astfel acces mai mare la surse pentru dezvoltarea afacerilor, dar şi de la ei se va cere şi o responsabilitate mai mare la folosirea eficientă a acestor resurse.

Sursa: ipn.md

 

Autoproclamata rmn este asigurată cu pîine. Roada din acest an de două ori acoperă necesităţile de cereale ale pieţei interne a regiunii, potrivit autorităţilor separatiste de la Tiraspol.

Conform unui comunicat, regiunea transnistreană are nevoie de 60 mii de tone de grîu alimentar şi 40 mii de tone de grîu furajer, iar roada din anul curent constituie în total circa 300 mii de tone de cereale. În prezent, sînt deja depozitate aproximativ 215 mii de tone, dintre care 170 mii de tone este grîu. Potrivit prognozelor, campania de recoltare din stînga Nistrului se va încheia în cel puţin o săptămînă.

Totodată, agricultorii semnalizează probleme la capitolul cerealelor de primăvară. „Grîul şi orzul de primăvară au suferit în urma secetei şi au rodit prost – vor fi procesate circa 20 de chintale de pe hectar, însă acesta este un rezultat nu prea bun. În acest sens va fi revăzută gestionarea stocurilor de cereale furajere”, se arată în comunicat.

În acelaşi timp, autorităţile separatiste sînt îngrijorate de faptul că roada bună din acest an se soldează cu răsturnări spectaculoase la stabilirea preţurilor de export. Comercianţii care activează pe piaţa din regiunea transnistreană au redus preţurile pînă la 120 de dolari pentru o tonă de grîu furajer şi 130-140 de dolari – pentru orz furajer.

Experţii apreciază aceste diminuări de preţ drept o „serioasă problemă pentru toţi producătorii agrari din regiune”. Pentru a găsi soluţiile de redresare a situaţiei, săptămîna viitoare, la Tiraspol este planificată o şedinţă cu participarea celor mai mari producători agricoli şi conducători ai structurilor de profil, unde vor fi identificate măsurile necesare. Iniţial, se va conveni asupra modalităţilor de evitare a intermediarilor şi ieşire directă la porturile din Odesa şi Reni.

Sursa: moldpres.md

 

De la începutul anului 2013, Republica Moldova a exportat în Federația Rusă 2466 loturi de vin, 240 loturi de divin și 304 loturi de material vinicol, în volum total de 19 milioane 658 mii 088,8 litri.

Serviciul federal pentru supraveghere în domeniul protecţiei drepturilor consumatorilor şi bunăstării populaţiei al Federaţiei Ruse („Rospotrebnadzor”) a declarat, astăzi, că producţia alcoolică din Moldova a corespuns normelor de igienă.

Anterior, „Rospotrebnadzor” a comunicat că au primit permisiunea de a exporta în Federația Rusă 44 producători de băuturi alcoolice din Republica Moldova, inclusiv doi din regiunea transnistreană, însă doar 20 de companii livrează băuturi alcoolice în Rusia.

Rusia ocupă primul loc după volumul de procurare a producției alcoolice moldovenești. Astfel, în trimestrul I al anului 2013, Moldova a exportat în Rusia vinuri și divinuri în valoare de 17,04 mil. dolari, cu 16,2% mai mult, comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Rusiei i-au revenit 29,9% din volumul total al producției alcoolice exportate de Moldova, în ianuarie-martie 2013. În Belarus au fost exportate 22% din volumul total al producției alcoolice moldovenești, în Ucraina – 18,6%, în SUA – 7,3%.

Sursa: noi.md