Ofertă mare, prețuri mai mici! Cât costă acum un kilogram de cartofi și cu cât s-a redus prețul

Agrobiznes
-
0

Condițiile meteo din acest an le-a permis producătorilor de cartofi să obțină o roadă mai bogată față de 2012, iar oferta mare de cartofi a dat în jos prețurile, lucru ce nu poate decât să bucure cumpărătorii.

Dacă la începutul sezonului un kilogram de cartofi, considerați mâncarea săracului costa aproximativ 10 lei, acum prețurile au scăzut cu aproximativ 38,5 %.

În dependență de soi, calitate și dimensiuni în piețele din țară, cartofii se vând la prețul de 3,00-6,00 lei/kg. Comparativ cu prima decadă a lunii curente s-a înregistrat o diminuare a prețului mediu cu 38,5% influiențat de creșterea ofertei de cartofi.

Creșterea cantităților de cartofi pe piață se determină prin faptul că, condițiile climaterice din anul curent le-au permis agricultorilor să obțină o roadă mult mai bogată față de anul 2012. Față de aceeași perioadă a lunii iunie 2013 prețul mediu a scăzut de 2 ori.

În următoarele 2-3 săptămâni e posibilă o reducere treptată a prețului mediu pe fundalul creșterii ofertei de producție respectivă.

Sursa: Agravista.md

Câte tone de grâu la hectar au scos fermierii din Șoldănești

Agrobiznes
-
0

În raionul Șoldănești roada de grâu este bună. Datele Direcţiei Agricultură Şoldăneşti arată că, în medie pe raion, roada de grâu este de 4 t /ha.

În unele localități s-a recoltat chiar și șase t/ha. Plugarii din localitatea Alcedar au recoltat circa 6 tone de grâu la hectar de pe o suprafață de aproximativ 40 ha. În medie, plugarii din Alcedar au treierat de pe cele aproximativ 200 ha de culturi cerealiere de grupa întâi câte patru tone la hectar.

Rezultate similare au obţinut şi gospodarii din Vadul-Raşcov. Iar la Răspopeni, de pe sectoare aparte, echipa condusă de Ştefan Guţan, a treierat peste cinci tone de grâu.

Potrivit datelor preventive, în medie pe raion, roada de grâu este de aproximativ patru tone la hectar.

Sursa: Cuvântul.md

Femeia cu mâini de aur de la Cahul! Cum a iniţiat propria afacere cu prăjituri „ca la mama acasă”

Agrobiznes
-
0

Ana Cucu este o femeie independentă, care, deşi locuieşte la sat, a reuşit în ultimii doi ani să pună pe picioare un business mic şi dulce, pe care l-a dezvoltat în baza unui hobby pe care îl practică de aproximativ trei decenii.

Astăzi, lumea o cunoaşte în calitate de cofetăreasă care coace prăjituri cu inconfundabilul gust „ca la mama acasă”, dulciurile gătindu-le la propriu în condiţii de casă. Ziua este contabil la o asociaţie de împrumut din satul Colibaşi, iar nopţile şi zilele libere trudeşte pentru a face mai frumoase serbările celor care îi fac comenzi la domiciliu.

Afacerea pe care o dezvoltă în prezent nu a fost mereu ceea ce se poate vedea astăzi. Ana Cucu îşi aminteşte că foarte mulţi ani a copt bunătăţi pentru familie, pentru rude şi apropiaţi. Aceştia au încurajat-o să extindă aria clienţilor. În scurt timp, măiestria femeii i-a adus clienţi fideli şi tot mai multe comenzi. Însă cel mai mare impediment, îşi aminteşte cofetăreasa, erau ustensilele „primitive” cu care lucra, de la care avea diferite inconveniente şi chiar probleme de sănătate.

Omul potrivit la locul potrivit

În anul 2011, întâmplător, Ana Cucu a participat la câteva seminare de instruire cu privire la iniţierea unei afaceri, evenimente organizate de către Asociaţia Femeilor de Afaceri din Cahul „FEMIDA” cu suportul Winrock Moldova. Astfel a învăţat cum se realizează un plan de afaceri. Deşi era decisă să aplice pentru un grant cu idei legate de agricultură, până la urmă a scris un plan de dezvoltare a unei mici afaceri legate de cofetărie şi a câştigat un grant în valoare de 15 mii de lei. Cu aceşti bani, cofetăreasa şi-a procurat utilaj profesionist şi produse pe care nu şi-ar fi permis să şi le achiziţioneze cu banii proprii. Afacerea a căpătat amploare şi profesionalism.

Familia Anei Cucu este numeroasă, însă faptul că are două locuri de muncă nu o face să îşi piardă calităţile de mamă grijulie. Din contra, a fi independentă, pentru cofetăreasa-contabil, înseamnă posibilităţi în plus de a aproviziona familia cu resurse financiare şi de a fi pe picior de egalitate cu soţul său. Ştie să conducă maşina şi susţine că minunăţiile din marţipan şi aluat uneori îi aduc mai mult venit pe lună decât locul oficial de muncă. „O femeie trebuie să înveţe să se descurce singură în viaţă, dar este foarte important ca în ceea ce face să fie susţinută de familie”, a declarat interlocutoarea pentru „Gazeta de Sud”.

Visul oricărui cofetar: să aibă o cofetărie!

Femeia susţine că odată ce afacerea mică a început să capete amploare şi seriozitate, uneori se gândeşte la transformarea acesteia într-o afacere de familie. La modul concret, aceasta ar însemna deschiderea unui local unde doritorii să se delecteze cu bunătăţi şi deserturi dulci, făcute de mâna Anei Cucu. Categorică, cofetăreasa vede localul ca fiind unul unde nu se fumează, nu se înjură şi nu se consumă alcool, un loc unde tineri şi adulţi deopotrivă să găsească o altfel de atmosferă.

Pentru moment însă femeia stă pe gânduri: „Întotdeauna este loc de mai mult în ceea ce faci. Este bine să visezi şi să vrei mai mult, însă femeile sunt din fire mai indecise. Aşa că eu mă mai gândesc în ceea ce priveşte afacerea aceasta, mă documentez referitor la aspectele legale, chit că mereu intervine chestiunea financiară”.

Clienţii fideli se câştigă prin muncă asiduă

Întrebată care ar fi asul din mânecă pe care îl foloseşte pentru a-şi atrage şi menţine clienţii, interlocutoarea ne spune că la baza afacerii se află o reţetă de aproximativ 20 de ani, care, în opinia cofetăresei, este preferată de majoritatea clienţilor. Pentru că le aminteşte de prăjitura de casă a mamei, coaptă cu dragoste, sau de gustul copilăriei.

„Fac torturi ca să le readuc oamenilor zâmbetul pe buze măcar pentru câteva clipe. Fiecare prăjitură în parte este o capodoperă pentru mine, mă străduiesc să onorez comenzile cât mai aproape de cerinţa clientului şi în mod unic. Uneori primesc comenzi pe care nu le-am mai realizat, dar nu am refuzat niciodată niciuna. Le scot în capăt cu brio”, precizează Ana Cucu.

Aceasta povesteşte că după onorarea comenzii ţine legătura cu beneficiarii şi le solicită opinia faţă de calitatea produsului, ţinând cont de eventuale recomandări.

Ana Cucu susţine că oricine ar putea să transforme un hobby într-o mică afacere, cu condiţia să nu gândească în mod negativist şi să nu se împiedice de gândul că la noi nu va reuşi acest lucru. În principiu, la baza oricărui vis devenit realitate stă multă muncă şi străduinţă, încheie femeia care încântă mulţi locuitori din zona de sud cu produse dulci şi suficient de costisitoare pe care ţi le permiţi doar la ocazii speciale, care merită toată atenţia şi profesionalismul unui cofetar.

Sursa: gazetadesud.md

Statul va compensa parţial pierderile la cultivarea porumbului! Vezi care este termenul limită de ridicare a compenaţiilor

Agrobiznes
-
0

Statul va aloca 7,4 milioane de dolari din creditul Băncii Mondiale de 10 milioane pentru compensarea pierderilor producătorilor agricoli la cultivarea porumbului.

 

Compensaţiile vor fi acordate tuturor producătorilor, indiferent de forma juridică de organizare, inclusiv gospodăriilor casnice, cu excepţia raioanelor Briceni, Edineţ şi Drochia, unde nu s-au înregistrat pierderi la porumb cauzate de seceta din anul trecut. Suprafaţa minimă semănată cu porumb pentru care se va acorda compensaţii este de 0,5 hectare. Anunţul a fost făcut de către directorul Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi în Agricultură (AIPA) Petru Maleru.

„Sumele compensaţiilor vor fi calculate în funcţie de pierderea medie suportată de raion şi suprafaţa totală a terenurilor semănate cu porumb, calculată conform listelor întocmite de comisiile primăriilor. În unele raioane sudice, grav afectate de secetă, compensaţiile vor ajunge la 300 lei la hectar. În alte raioane acestea vor constitui în medie 200 de lei la hectar„, a menţionat Petru Maleru.

Tot din acest credit 1,6 milioane de dolari vor fi alocaţi pentru a acoperi pierderile suportate la cultivarea grâului de toamnă în 15 raioane care au avut cel mai mult de suferit de pe urma secetei din 2012. Aceste mijloace se oferă suplimentar la 38 de milioane de lei distribuiţi conform deciziei Guvernului din 15 octombrie 2012 din banii primiţi de la Comisia Europeană.

„Faţă de pierderile suportate, sigur compensaţiile sunt mici, dar în situaţia noastră este bun orice ajutor, cât de mic ar fi”, a comentat Tudor Gore, un producător din raionul Rezina.

Compensaţiile vor fi transferate pe conturile bancare ale producătorilor, iar dacă nu deţin cont bancar, agricultorii vor primi compensaţia acasă, prin intermediul oficiilor poştale. Termenul limită de transferare a compensaţiilor este 31 octombrie 2013.

Sursa: ipn.md

 

Compensații pentru fermierii care au suferit pierderi la semănarea grâului și a porumbului

Agrobiznes
-
0

Fermierii vor primi compensații parțiale a cheltuielilor suportate la semănatul grâului de toamnă în anul 2012 şi porumbului în primăvara anului 2013.

Mijloacele financiare vor fi distribuite fermierilor din raioanele care au fost cele mai afectate de seceta din anul 2012.

Banii vor fi alocați din Acordul de finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională de Dezvoltare (IDA) privind realizarea Proiectului „Suport de urgenţă pentru agricultura Moldovei”, în baza căruia Republica Moldova a obţinut, cu titlu de credit, 10 milioane de dolari pentru contracararea consecinţelor secetei dezastruoase din anul 2012.

Astfel, 7,4 milioane de dolari vor fi distribuiţi pentru a compensa pierderile de porumb din anul 2012. Sumele compensaţiilor pentru fiecare beneficiar vor fi calculate reieşind din pierderea medie pe raion şi suprafaţă totală a terenurilor însămânţate cu porumb calculată conform listelor de la primării.

Alte 1,6 milioane de dolari vor fi distribuite suplimentar la cele 38 milioane de lei care au fost distribuite pentru a compensa pierderile de grâu din anul 2012.

Astfel, în baza listelor deja prezentate de Comisiile speciale ale primăriilor, Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură, fie prin transfer, fie prin intermediul Poştei Moldovei va distribui compensaţiile.

Compensaţiile vor fi transferate pe conturile bancare ale producătorilor, iar dacă nu deţin cont bancar, agricultorii vor primi compensaţia acasă, prin intermediul oficiilor poştale. Termenul limită de transferare a compensaţiilor este 31 octombrie 2013.

Tractoarele japoneze compacte – Alegerea optimă pentru vii și livezi

Ozonteh
-
6
Tractoarele japoneze compacte – Alegerea optimă pentru vii și livezi

Puțini fermieri din Republica Moldova cunosc că țara Soarelui Răsare este lider mondial în producerea tractoarelor compacte.Tractoare de mâna a doua de producție japoneză sunt procurate de către fermierii din SUA, Italia, Franța și Germania, chiar dacă toate aceste țări sunt la rândul lor producătoare de tehnică agricolă.

Care sunt caracteristicile și avantajele tehnicii japoneze?

1. CALITATE SUPERIOARĂ

Faptul că este „japonez” înseamnă că este produs cu analiza extrem de minuțioasă a fiecărui detaliu. Anume această atenție deosebită la detalii este motivul din care tehnica japoneză este prețuită în întreaga lume pentru calitatea, siguranța și longevitatea sa.

2. ESTE PUTERNICĂ ȘI COMPACTĂ

„Compact” nu înseamnă doar că este mic după dimensiuni, „Compact” înseamnă mic și foarte puternic. CDe exemplu: tractorul Yanmar model F235 are un motor de 28 cai putere de tracțiune 4×4, dotat cu PTO de 23 cai, și asta la dimensiunile de lungime – 2,4 m și lățime – 1,34 m. Dimensiunile mici sunt deosebit de utile fermierilor pentru efectuarea lucrărilor agricole în seră, vie sau livadă! TOATE tractoarele sunt dotate cu freza de sol cu suprafața de la 1 la 1,6 metri.

3. CONSUM REDUS

Tractoarele japoneze sunt dotate cu motoare diesel cu 3 sau 4 cilindri. Aceste motoare sunt silențioase și foarte econome. Consumul în medie este de la 1 litru pe motoora în lucru!

4. TRACȚIUNE 4×4

Majoritatea modelelor importate de către compania Ozonteh IMPEX S.R.L. sunt dotate cu tracțiune 4×4, ce permite executarea lucrărilor agricole și pe suprafețele deluroase ale Republicii Moldova.

5. LONGEVITATE

Datorită atenției deosebite la detalii în timpul producerii și la alegerea materialelor de cea mai înaltă calitate, tractoarele japoneze nu necesită reparații și piese de schimb atât de des, comparativ cu tractoarele „clasice”.

6. STARE TEHNICĂ EXCELENTĂ

Japonia nu deține suprafețe mari de teren arabil. Fermierii japonezi dețin suprafețe mici de teren (similar cu cei din Republica Moldova). Acești fermieri individuali însă se bucură de suport din partea statului. După ce își exploatează tractorul circa 800 motoore fermierul japonez îl vinde și își cumpără altul nou din donațiile venite de la stat. Compania Ozonteh IMPEX S.R.L. speră ca în timpul apropiat și fermierii moldoveni să beneficieze de un asemenea suport.

Citește aici desprehttps: Top 10 cele mai puternice tractoare din lume.

7. PREȚ MIC

Tractoarele prezentate sunt într-o stare tehnică excelentă, iar faptul ca sunt de mâna a doua le face foarte accesibile pentru fermierii din Moldova. Prețul unui tractor de 20 cai putere începe la 4.000 euro și variază în dependență de tracțiune, puterea motorului sau marca tractorului. În prețul tractorului este inclusă și freza de sol!

Ce oferă compania  Ozonteh IMPEX S.R.L.?

– Tractoare compacte japoneze de la 12 la 70 cai putere atât de mâna a doua, cât și noi;

– Asistență tehnică;

– Toate piesele de schimb la tractoarele importate;

– Prețuri accesibile – importatori direcți din Japonia.

Tractoarele și agregatele sunt expuse pe o suprafață special amenajată ce se află în orașul Strășeni la adresa: str. Ștefan Cel Mare 92/c. Terenul este amplasat exact lângă Gara Auto, pe traseul național Chișinău – Ungheni.

Află aici Pălămida – cum o controlăm eficient în agricultura ecologică.

(P) – Conținut Sponsorizat

A lucrat mulți ani peste hotare, iar banii i-a investit în căpșuni. O tânără din Ungheni se mândrește cu afacerea sa

Agrobiznes
-
0

Dacă unii cred că perioada căpşunelor a trecut, atunci vă putem contrazice: la Chirileni, raionul Ungheni abia se coc primele căpşune.

Aliona Vlas este o tânără care, după mai mulţi ani de muncă peste hotare, şi-a lansat o afacere în domeniul agriculturii, fiind satisfăcută de primele rezultate ale muncii sale. După şapte ani petrecuţi în Germania, Turcia, Polonia şi Rusia, a înţeles că nicăieri nu e mai bine decât acasă.

„E greu să munceşti peste hotare, unde eşti privit doar ca o maşină de muncă şi nu ca un om care are sentimente, probleme, bucurii”, spune Aliona.

Provine dintr-o familie numeroasă, ea fiind mezina. La Buşila a copilărit, acolo a absolvit şi gimnaziul. Însă după ce a revenit acasă, împreună cu familia a decis să-şi procure o casă în satul vecin. „Nu mai vreau să plec peste hotare, vreau să fiu lângă mama şi să o ajut. Nu a avut o soartă atât de fericită, a crescut greu cinci copii, acum e rândul nostru să avem grijă de ea”, spune dânsa.

Primii bani i-a câştigat din greu, de aceea a dorit ca să îi investească într-o afacere şi să nu îi cheltuie pe nimicuri. Pentru a porni business-ul a înregistrat o gospodărie ţărănească. După aceasta a arendat 1 hectar de pământ de la un grup de cotaşi din Chirileni şi a început să caute cu ce ar putea să se ocupe. Alegerea s-a oprit asupra căpşunelor, deoarece a considerat că sunt fructe preţuite pe piaţă, cu toate că cultivarea lor necesită eforturi. Dar şi rudele au sfătuit-o să le cultive. A stabilit relaţii cu o firmă specializată din capitală, iar specialiştii i-au oferit şi informaţia necesară. Astfel, a găsit un antreprenor cu ajutorul căruia a procurat două soiuri de căpşune din Franţa.

Pentru a vedea cumpărătura acasă, a aşteptat două luni. Apoi cele 46.000 de plante au fost sădite în solul din Moldova. Nu a apelat la ajutorul lucrătorilor sezonieri, căci alături i-au fost fratele şi sora mai mare. Ion este mâna dreaptă a Alionei: îl poţi vedea şi în câmp, la culesul fructelor, dar şi la piaţă, vânzând căpşunele. Pentru a culege primele căpşune şi a se bucura de eforturile depuse, a fost nevoie de investiţii mari.

„Când am pornit afacerea, mi s-a spus că nu voi fi nevoită să cheltuiesc atât de mult, dar acum pot spune că am investit aproximativ 1 milion de lei. Am construit un sistem de aprovizionare cu apă, terenul are irigare prin picurare”, se mândreşte Aliona.

Spune că prima recoltă trebuia să fie la finele lunii mai, însă ploaia cu grindină a distrus floarea şi fructele. Nu a lăsat mâinile în jos, iar împreună cu fraţii mai mari au restabilit plantele şi au aşteptat răbdători roada. Aliona ne spune că, fructele sunt culese o dată la două zile, iar pentru aceasta sunt suficiente 6-8 persoane. Şi aici iarăşi face economii, căci cei apropiaţi îi vin în ajutor. Proaspăta antreprenoare concretizează că este foarte greu pentru o tânără să înceapă o afacere în Moldova: „Eşti privită cu neîncredere. Alţii chiar mi-au spus că agricultura nu este un joc şi un lucru potrivit pentru o fată tânără”.

Prietenii acum o numesc „căpşunica”, căci a demonstrat, dacă ai ambiţie şi eşti încrezut în forţele proprii, cu siguranţă vei obţine rezultatul dorit. Recunoaşte că, din start nu a avut cunoştinţe despre căpşune, dar, peste un an, i se pare că ştie totul despre ele: cum trebuie plantate, când e perioada culesului, ce cantitate de apă este necesară, care este planta-mamă, planta-fiică, care e metoda de înmulţire…

Nu se va opri aici. Intenţionează să arendeze la toamnă încă două hectare de pământ deja în Buşila, unde va planta la fel căpşune, dar de această dată va fi un soi mai rezistent şi mai uşor de înmulţit. „Nu voi fi nevoită să cheltui pe plante, căci le voi avea crescute pe terenul meu. Astfel voi putea economisi pentru a face alte investiţii necesare”, spune Aliona.

Totuşi, recunoaşte că are multe de învăţat, de aceea vrea să studieze la o facultate în domeniul agrar: „Unicele mele studii sunt cele gimnaziale, dar sunt prea puţine pentru a fi un bun specialist. Am să-mi continui studiile, dar o voi face-o nu pentru cineva sau doar de dragul diplomei, dar pentru a creşte, a mă realiza ca personalitate”, mărturiseşte Aliona.

Sursa: Unghiul.info

Prețuri cu mult mai joase la varză în anul curent! Vezi cît costă un kilogram la piețele din regiuni

Agrobiznes
-
0

Timpul ploios din anul curent a influiențat pozitiv la creșterea varzei timpurii pe întreg teritoriul republicii. Despre aceasta vorbesc și prețurile angro înregistrate la această cultură acum în cele 10 piețe monitorizate în cadrul proiectului „Facilitarea comerțului cu produse agro-alimentare în bazinul Mării Negre”.

Azi, la varză s-au înregistrat prețuri angro cuprinse între 1 și 3 lei/kg. Cele mai mici prețuri ango s-au înregistrat în piețele din Bălți și Chișinău (1 leu/kg), iar cele mai înalte – la Ungheni (3 lei/kg). În perioada similară a anului trecut, cînd bîntuia în republică o secetă nemaipomenită, prețurile angro la această cultură erau cu mult mai mari: de la 7 lei/kg la Cahul și Chișinău pînă la 9-10 lei/kg la Ungheni și Edineț.

În acelaș diapazon sunt cuprinse și prețurile la varză în orașele Constanța și Galați (Romania) și Izmail (Ucraina), monitorizate în cadrul proiectului sus menționat, excepție fac doar prețurile înregistrate la această cultură în orașele Kotovsk și Odesa din Ucraina, unde prețurile medii angro au ajuns la 5 lei și mai mult.

Sursa: agravista.md

 

Roadă bună, profit redus! Preţul mic la grâu îi nemulţumeşte pe fermieri

Agrobiznes
-
0

Deşi ar trebui să fie un prilej de bucurie, recolta mare de grâne din acest an i-a întristat pe producătorii agricoli. De vină sunt preţurile ce scad vertiginos şi care au ajuns a fi printre cele mai mici din ultimii trei ani.

Astfel, în prezent firmele specializate în exportul de cereale, dar şi cumparătorii locali oferă un preţ de 2.000-2.100 lei pentru o tonă de grâu de panificaţie, de aproape două ori mai puţin decât era la începutul anului şi cu circa 40% mai puţin comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. La grâul furajer preţurile variază între 1.700 şi1.900 lei.

Faţă de acum doi ani, cotaţia grâului de panificaţie este cu 15-20% mai mică. „Pentru a putea recupera toate cheltuielile, pentru o tonă de grâu ar trebui să li se ofere fermierilor 2.500 de lei”, susţine Alexandru Sliusari, preşedintele Asociaţie Uniagroprotect.

Potrivit specialistului, la mijloc ar fi şi o manevră a unei mari companii, care a închiriat practic întreg parcul de vagoane pentru transportare a grânelor şi toate locurile de stocare din porturile Giurgiuleşti şi Reni. „Acesta poate acum dicta preţurile pe piaţă. În această situaţie statul ar trebui să intervină, să investigheze situaţia creată şi să adopte măsuri de protejare a intereselor producătorilor”, a precizat Sliusari.

O altă problemă este calitatea grânelor, care a avut mult de suferit din cauza ploilor abundente, doar 30% fiind bun de panificaţie. Autorităţile estimează că recolta de grâu şi orz din acest an ar putea să depăşească un milion de tone, de două ori şi ceva mai mult faţă de cea din anul 2012.

Articol de Ion Preasca

Sursa: adevarul.md

 

1...1.9131.9141.915...1.969Pagina 1.914 din 1.969