A ajuns milionar cultivând nuci! Cum a reușit imposibilul Nicolae Chictenco din Fălești

Agrobiznes
-
0

Într-o perioadă în care sute de afaceri se duc de râpă, iar agricultura este privită ca o afacere mai puţin profitabilă, un agricultor din Făleşti, Nicolae Chictenco, reuşeşte să fie un fermier-model chiar şi în vremuri grele. Acesta sfidează criza şi seceta, reuşind să pună pe picioare o „afacere de nişă”. Deşi cultivă linte, soia, muştar, prune şi chiar ginseng şi facelia, pasiunea sa rămâne a fi nucul, pe care îl consideră o mină de aur pentru Moldova.

Acesta este stabilit în satul Rediul de Sus din raionul Făleşti, unde gestionează peste 300 de hectare de pământ, din prelucrarea cărora obţine peste trei milioane de lei anual. Originar din Rusia, Chictenco vine la Făleşti cu puţin timp înainte de prăbuşirea imperiului sovietic, ca preşedinte de colhoz. Pasiunea pentru nuc dar şi pentru pământurile Moldovei i-a fost insuflată de un fost deportat moldovean.

Atunci când fosta U.R.S.S. se prăbuşise, Chictenco a fost cel care nu s-a temut să-şi deschidă propria afacere, el fiind şi fondatorul primei Cooperative Agricole din Moldova, Gospodarul Rediu SRL, creată în 1988 şi reorganizată peste 10 ani. Datorită lui, satul în care trăieşte acum a renăscut. Când venise iniţial, nu erau decât vreo 40 de locuitori în Rediu, acum satul este conectat la reţeaua de distribuţie electrică, este intersectat de o şosea construită nu din banii statului, iar cei mai mulţi dintre consătenii săi lucrează pe pământurile sale, astfel fiindu-le asigurat un venit decent.

Primii copaci de nuci sădiţi de Chictenco au rămas în Rusia, însă dragostea pentru nuci a adus-o cu el în Moldova. Astăzi, acesta cultivă puieţi pe care îi exportă atât în ţară, dar şi peste hotare. Pentru el, „secretul” succesului a fost să se specializeze într-un segment de piaţă, lăsat liber de agricultorii moldoveni care preferă să cultive cereale şi să crească bovine.

Nucul poate fi plantat în peste 80% din terenurile arabile din ţară

Deşi are un business profitabil, Chictenco nu face un secret din afacerea sa, ci este deschis pentru colaborare. El găzduieşte numeroase vizite de studiu cu scopul de a „converti” agricultorii moldoveni la acest business. El spune că doar 4-7% din terenurile arabile la nivel global sunt favorabile pentru cultivarea nucului. În Moldova, în schimb, nucul poate fi plantat în peste 80% din terenurile arabile, datorită condiţiilor climaterice prielnice, dar şi calităţii solurilor.

Pe lângă faptul că Moldova dispune de terenuri numai bune pentru plantarea nucilor, Chictenco spune că cererea mondială de nuci a explodat în special în ultimii ani, pe fondul creşterii numărului populaţiei, iar cererea pe piaţa europeană nu este satisfăcută pe deplin.

Potrivit informaţiilor oferite de Asociaţia Producătorilor de Culturi Nucifere din ţară, producţia anuală de nuci pe ţară a constituit în ultimii ani circa 22-33 mii tone, din care 80% sunt exportate în spaţiul comunitar (cele mai mari partide de miez de nucă sunt exportate în Franţa – 40.6%, Grecia – 17.9%, Germania – 9% şi Austria – 7%). Pe de altă parte, RM importă anual în medie circa 4,3 mii tone de nuci în coajă care ulterior sunt reexportate pe piaţa europeană. Deoarece nu există omogenitate, nucile sunt comercializate în exterior doar sub formă de miez.

De pe un hectar de nuci, se poate obţine 2 mii de dolari anual

Întrebat ce venit se poate obţine de pe un hectar de nuci, Chictenco ne-a spus că minim 20-25 mii lei sau circa 2 mii de dolari anual. „Nu există alte culturi care îţi pot oferi un asemenea venit de pe un hectar de pământ. Nuca îţi oferă un venit stabil, aceasta fiind o producţie lichidă”, a adăugat el.

Despre potenţialul nevalorificat al nucului în Republica Moldova vorbesc cifrele. Doar 4% din totalul terenurilor arabile de care dispune ţara noastră sunt plantate cu nuci. În acelaşi timp, exporturile de nuci în structura exporturilor RM au o pondere de 40%. „Economia moldovenească se poate baza pe nucă”, spune Chictenco făcând referire la datele statistice anunţate de Ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, venit în vizită la pepinierele din Rediul de Sus anul trecut, pentru a participa la o conferinţă.

Preţul unui puiet costă între 18 şi 20 de dolari

Fermierul produce anual circa 40-75 mii de puieţi, cantitate necesară pentru a planta circa 500-700 hectare. Cu materialul său săditor în Moldova au fost plantate circa 2500 hectare, în Ucraina circa 1 mie de hectare, iar în România peste 800 hectare. Preţul unui puiet de nuc ajunge să coste între 18 şi 20 de dolari, în timp ce preţul unui puiet de măr sau cireş costă doar 1-1,5 dolari.

Întrebat de investiţiile pe care le-a făcut, fermierul moldovean spune că principala investiţie a fost experienţa pe care o are în spate. Acesta se ocupă de plantarea nucilor de aproape jumătate de secol. Trebuie de menţionat că, la vârsta de 67 de ani, agricultorul apelează la tehnologii moderne pentru a se informa, pentru a stabili noi contacte, dar şi pentru a-şi împărtăşi experienţa. Gospodăria la cârma căreia se află de 25 de ani are propriul site (http://gospodarulrediu.com), unde cei interesaţi vor găsi materialele informative despre plantarea nucilor.

Ca să îşi pună în practică ideile, Nicolae Chictenco apelează la fondurile europene. Acesta are la activ câştigate patru proiecte. La începutul anului curent, el a câştigat un proiect în valoare de 230 mii dolari, dintre care 150 aparţin Gospodăriei Rediul de Sus, în cadrul Programului IFAD ce presupune crearea unui sector demonstrativ no-till şi mini-till. În cadrul unui alt proiect finanţat de UNDP, gospodăria sa a putut să-şi procure un frigider în care păstrează portaltoiul, puieţii de nuc supuşi altoirii. Pentru acest proiect UNDP a contribuit cu 74 mii de dolari, iar Chictenco a investit alte 132 mii de dolari. Acesta ne-a spus că investiţia a meritat toţi banii.

Deşi autorităţile susţin cultivarea nucilor, recent adoptând chiar un Program Naţional pentru Dezvoltarea Culturilor Nucifere ce prevede ca până în 2020 suprafaţa plantaţiilor de nuci să atingă cel puţin la 14 mii ha, iar recolta nucilor să fie de 60 mii tone, subvenţiile sunt net inferioare celor oferite de vecinii noştri, ne-a spus Chictenco. Dacă Rusia oferă subvenţii de patru ori mai mari, iar Ucraina de trei ori mari, atunci subvenţiile oferite de guvernul de la Bucureşti sunt cu până la opt sau chiar nouă ori mai mari decât cele oferite agricultorilor moldoveni. „Fermierii moldoveni care cresc nuci riscă să nu mai fie competitivi”, a conchis Chictenco.

Fermierul este de părere că agricultorii moldoveni trebuie să găsească noi oportunităţi şi trebuie să înveţe să facă agricultură în mod inteligent şi la standarde înalte, pentru a intra şi a fi competitivi pe piaţa europeană.

Autor: Natalia Ciuvaga

Sursa: Eco.md

Ce măsuri trebuie să aplice crescătorii de animale în perioadele caniculare?

Agrobiznes
-
0

Proprietarii şi deţinătorii de animale au obligaţia de a respecta măsurile pentru a asigura protecţia şi bunăstarea animalelor şi de a evita apariţia stresului termic asociat perioadei de vară, adesea cu temperaturi caniculare.

Fermierii şi ceilalţi proprietari de animale trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:

  • asigurarea unui adăpost corespunzător pentru animale, care să poată oferi protecţie faţă de acţiunea directă a razelor ultraviolete nocive;
  • asigurarea unor cantităţi suficiente de apă şi furaje corespunzătoare cantitativ (în funcţie de specie, talie şi stare fiziologică) şi calitativ (prospeţime, raport energetic, etc.);
  • existenţa stocurilor de apă şi furaje;
  • verificarea bunei funcţionări a echipamentelor de adăpare, de furajare şi a sistemelor de ventilaţie;
  • verificarea disponibilităţii echipamentelor de rezervă, în principal a sistemelelor de ventilaţie şi generatoarelor de energie electrică;
  • în caz de caniculă, animalele folosite pentru tracţiune sau alte activităţi de povară nu vor fi exploatate în intervalul de timp 12.00 – 18.00, dacă temperatura exterioară, la umbră, depăşeşte 25ºC;
  • la orice modificare suspectă a stării de sănătate a animalelor precum şi la aparitia unor modificări comportamentale, deţinătorul are obligaţia ca pe lângă măsurile enumerate mai sus, să anunţe urgent medicul veterinar responsabil de supravegherea statusului de sănătate al animalelor din localitatea respectivă;

În perioadele caniculare, fermierii se vor asigura că efectivele de animale sunt protejate împotriva razelor ultraviolete severe şi că hrana şi apa sunt disponibile. Este important să se asigure, în cazul în care animalele sunt ţinute în afară, că există umbrare, precum şi jgheaburi de apă potabilă, iar dacă sursele de apă sunt greu accesibile sau blocate, trebuie administrată apa manual în mod regulat, pentru a reduce riscul de deshidratare.

Prevederi aplicabile administraţiilor locale:

  • administraţiile locale, pe teritoriul cărora există animale în transhumanţă, trebuie să cunoască situaţia reală şi să informeze deţinătorii de animale despre fenomenele prognozate;
  • consiliile locale şi fermierii trebuie să se asigure că există posibilităţi de colectare şi neutralizare a deşeurilor animaliere;
  • asigurarea unor locuri prestabilite pentru retragerea animalelor în cazuri excepţionale.

Sursa: agroinfo.ro

Mai puţină birocraţie la exportul de nuci! Ce trebuie să cunoască producătorii de nuci

Agrobiznes
-
0

Exportatorii de nuci nu ar mai trebui să prezinte Serviciului Vamal certificatele de confirmare a originii mărfii, eliberate de primării, ci doar declaraţia pe propria răspundere şi actul de achiziţie puţin modificat. Este una dintre concluziile studiului „Achiziţia de la persoane fizice a fructelor şi legumelor în stare proaspătă în scop de export pe pieţele UE”, realizat de Asociaţia Businessului European şi dezbătut în cadrul unei mese rotunde.

Studiul a scos la iveală constrângerile în procesul de export al fructelor şi legumelor proaspete. Este vorba despre prezentarea la Serviciul Vamal a certificatului constatator al originii, pe care autorităţile locale nu-l pot elibera. Asta pentru că acest lucru nu este prevăzut în niciun act legal.

Participanții la masa rotundă au declarat că Serviciul Fiscal de Stat va modifica actul de achiziţie, adăugând informaţii spre prezentare Serviciului Vamal, care va elimina din lista actelor necesare documentele ce demonstrează originea mărfurilor eliberate de primării.

Tudor Dabija, şef adjunct al Departamentului venituri şi control vamal din cadrul Serviciului Vamal, a spus că în cazul în care certificatul de origine a mărfurilor va fi eliberat cu abateri referitoare la proveniența acestuia, „Republica Moldova riscă să piardă preferințele acordate de UE. Un caz similar a avut loc în perioada 2005-2006, când a fost sistat exportul de mere pe piața CSI”, a menționat Tudor Dabija.

Sursa: trm.md

Livada, izvor de vitamine, dar şi de bani! Care este secretul producţiei bogate a fermierilor din Şoldăneşti

Agrobiznes
-
0

Circa 30 de tone de fructe de pe fiecare hectar intenţionează să culeagă livădarii din Şoldăneşti. Acest obiectiv ei cred că este realizabil graţie implementării tehnologiilor moderne de dezvoltare a pomilor.

Livada din Șoldănești, unde a fost aplicată tehnologia de creştere superintensivă a copacilor, este prima de acest fel în raion. Inițial, aceasta era pe o suprafaţă de 12 ha de terenuri nelucrate. Actualmente, pomii fructiferi ocupă 17 ha.

Potrivit specialiştilor, cheltuielile pentru îngrijirea unui hectar de livadă constituie aproximativ 25 mii lei pe an. Pentru a ţine la control pomii, dar şi cu scopul optimizării cheltuielilor, în livadă a fost instalată o staţie de monitorizare. Aceasta transmite la distanţă situaţia din spaţiul dat. Informaţia oferită serveşte la planificarea lucrărilor.

Aşa cum livada e la al cincilea an şi pomii sunt doldora de rod, pentru a asigura şi o calitate sporită fructelor, angajaţii sunt antrenaţi la reglementarea cantităţii de mere pe ram.

Conform statisticilor, în ansamblu pe raion, plantaţiile cu culturi multianuale au o suprafaţă de circa 2700 hectare. În mare parte, pomii nu mai dau roadă. Concomitent cu îngrijirea livezii existente, gospodarul extinde suprafaţa. Numai în anul curent, ei intenţionează să mai planteze pomi pe încă alte câteva zeci de hectare.

Sursa: impulstv.md

Investiţii de zeci de milioane euro şi 800 de locuri de muncă la noul parc industrial privat din Străşeni

Agrobiznes
-
0

Acestea sunt avantajele așteptate în urma creării noului parc industrial privat la Strășeni. În acest sens, Executivul urmează să aprobe, în ședința de astăzi, la propunerea Ministerului Economiei, Hotărârea privind acordarea titlului de parc industrial întreprinderii „CAAN” S.A.

Parcul industrial privat de la Strășeni va fi al doilea parc industrial privat din RM după cel de la Drochia (PI Bioenergagro). Viitorii rezidenți vor desfăşura un spectru larg de activităţi: de la producerea articolelor din metal, a utilajului frigorific și a celui pentru vinificaţie şi ambalare până la împachetarea și depozitarea produselor. Accentul în activitatea parcului este pus pe utilizarea noilor tehnologii, fapt ce va conduce la fabricarea produselor calitative, competitive pe piața națională și cea a Uniunii Europene, astfel dezvoltând în zona de Centru un mediu de afaceri inovativ și atractiv.

Conform Studiului de fezabilitate prezentat, Parcul Industrial urmează a fi creat pe un teren cu o suprafaţă de până la 28 ha, proprietate a administraţiei publice locale a or. Strășeni. Însă, la prima etapă, acesta va funcționa pe un teren cu suprafața de 11,6268 ha, care a fost transmis în comodat societăţii „CAAN”S.A. pe un termen de 30 ani în baza Deciziei Consiliului local nr. 2/09 din 8 aprilie 2013.

Volumul total al investiţiilor pentru crearea şi reabilitarea infrastructurii de producţie a parcului industrial este estimat la 27 mln Euro, peste 50% din această suma va fi direcţionată pentru reabilitarea imobilelor, care urmează a fi date în arendă rezidenţilor parcului. De asemenea, activitatea parcului va avea un impact direct asupra dezvoltării economice şi creşterii nivelului de industrializare a regiunii, precum şi, va duce la utilizarea eficientă a potenţialului de resurse ale acesteia prin crearea a peste 800 de locuri de muncă noi, sporirea defalcărilor la buget cu peste 40 mln. lei/anual, sporirea volumului contribuţiilor de asigurări medicale cu peste 1 mln. lei, precum şi a contribuţiilor de asigurări sociale cu peste 3 mln. lei anual ș.a.

Planul investiţional aferent creării parcului industrial urmează a fi realizat în două etape. La prima etapă se va realiza construcţia unui complex frigorific şi a unei case de ambalare pe 50% din suprafaţa totală destinată acestor obiective, ceea ce va permite depozitarea a 15000 tone de fructe. La fel se va realiza repararea a circa 60% din totalul imobilelor ce vor fi puse la dispoziţia rezidenţilor parcului. La cea dea doua etapă se planifică dublarea capacităţilor frigorifice, cu o eventuală mărire a spaţiilor casei de ambalare, precum şi se va efectua reparaţia imobilelor rămase.

Ministerul Economiei menționează că politica industrială a Republicii Moldova este îndreptată spre consolidarea şi încurajarea factorilor ce determină crearea unui sector industrial al economiei, tehnologic avansat, eficient şi competitiv, racordat la standardele europene. Realizarea acestui obiectiv poate fi efectuată prin implementarea prevederilor Programului de activitate al Guvernului Republicii Moldova „Integrare Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” 2011-2014 şi anume, prin stimularea dezvoltării pe teritoriul ţării a unei reţele de parcuri industriale.

Sursa: timpul.md

Ucraina estimează o creştere cu 20% a producţiei de grâu

Agrobiznes
-
0

Producția de grâu a Ucrainei va ajunge în acest sezon la 19,3 milioane de tone, în creștere față de nivelul înregistrat anul trecut de 15,8 milioane de tone, au estimat autoritățile din această țară.

Tetyana Adamenko, director al agenției naționale de prognoze agrometeorologice din Ucraina a declarat că în total producția de cereale de toamnă, grâu, orz și secară, ar putea ajunge la 22,4 milioane de tone, comparativ cu 17,1 milioane de tone cât s-a înregistrat acum un an.

„Nu putem presupune că recolta din acest an va atinge un nivel record. Primăvara scurtă și călduroasă a permis un o perioadă limitată în care plantele să se poată dezvolta și randamentul culturilor de grâu nu va fi mare”, a declarat Adamenko. Ea a precizat că randamentul mediu la grâu va ajunge anul acesta la 2,9 tone pe hectar, comparativ cu 2,8 tone pe hectar, în 2012.

Oficialul ucrainean a mai precizat că în regiunile Luhansk, Kherson, Zaporizhya și Crimeea culturile de grâu au fost afectate de secetă, iar ploile recente nu au remediat situația. Estimarea privind creșterea producției de grâu are la bază datele care arată că suprafața cultivată cu grâu s-a mărit cu aproximativ 1 milion de hectare, față de anul trecut.

Sursa: recolta.eu

Agricultura europeană a suferit pagube de peste 1 miliard de euro din cauza inundaţiilor

Agrobiznes
-
0

Inundațiile petrecute luna aceasta în preajma bazinului Dunării și altor râuri europene au provocat cele mai importante pagube produse de un dezastru natural din ultimii 15 ani. Rapoartele pe această temă estimează că doar agricultura a înregistrat pagube de peste un miliard de euro.

În acest context, reprezentanții asociațiilor fermierilor europeni au declarat că devine tot mai important ca factorii de decizie ai UE să ajungă un acord cu privire la reforma Politicii Agricole Comune. Fermierii au precizat că au nevoie de stabilitate și strategii coerente, care să îi sprijine mai ales acum când agricultura de pe continent a suferit o lovitură serioasă.

Austria, Republica Cehă și Germania au fost cele mai afectate de inundații. În unele regiuni, Dunărea, Innul și Illzul, au ajuns la debite de patru ori mai mari, față de nivelul normal. Valoarea distrugerilor provocate de aceste inundații în Uniunea Europeană poate ajunge la 5,8 miliarde de euro, a estimat recent Credit Suisse AG.

În afară de pagubele provocate infrastructurii și construcțiilor, fermierii au înregistrat pagube semnificative, evaluate la peste 1 miliard de euro. În Germania, peste 400 de ferme au fost afectate, iar în Cehia aproximativ 20% din culturile vegetale au fost distruse de ape. Au fost de asemenea, lovite de inundații Polonia, Ungaria și Slovacia.

Martin Pýcha, președintele Asociației Agricole din Cehia a precizat că în provincia Boemia cel puțin 50.000 de hectare agricole au fost afectate de inundațiile provocate de Vltava și afluenții săi. Pýcha a mai arătat că guvernul a redus subvențiile acordate fermierilor pentru asigurarea culturilor, așa că mulți dintre agricultori au rămas descoperiți.

Nu numai agricultorii din Europa Centrală au anunțat că producțiile agricole vor fi afectate de inundații. În Italia, terenurile agricole din Umbria au fost de asemenea inundate, ceea ce va afecta producția de grâu a acestei regiuni. Fermierii irlandezi au anunțat și ei că producția de nutreț va avea de suferit, din cauza vremii nefavorabile.

Gerd Sonnleitner președintele Copa, sindicatului fermierilor europeni a declarat în cadrul reuniunii de la Luxemburg că pagubele pe care le înregistrează agricultura europeană din cauza dezastrelor îi responsabilizează suplimentar pe negociatorii europene să se pună de acord în privința PAC. „Mari regiuni din Europa suferă, iar acesta este un bun argument pentru care fermierii europeni au nevoie de stabilitate”, a declarat Gerd Sonnleitner.

Miniștrii Agriculturii din Uniunea Europeană au emis un comunicat potrivit căruia Comisia Europeană a detaliat măsurile financiare pe care le va adopta UE pentru a veni în sprijinul fermierilor afectați de inundații, în special utilizarea fondului de solidaritate al UE dar și fonduri din cadrul programelor de dezvoltare rurală.

Sursa: recolta.eu

Malaezia este interesată de vinurile şi alimentele moldoveneşti

Agrobiznes
-
0

„Malaezia este interesată de intensificarea relațiilor comerciale cu Moldova, în special în sectoarele vitivinicol, agroalimentar, energetic, turism”, a declarat Ambasadorul Malaeziei la București, ES Dato’Nik Mustafa Kamal Bin Nik Ahmad, pe 25 iunie 2013, în cadrul unei întrevederi cu conducerea Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova.

Excelența Sa a menționat că Malaezia ar putea importa din Moldova vinuri – care au o calitate înaltă, precum și produse alimentare care, de asemenea, corespund standardelor internaționale. „Pentru Malaezia siguranța alimentară este un factor cheie. Deși în ultimul timp a devenit o țară industrială, agricultură rămâne a fi un element de bază. Consider că am putea valorifica aceste oportunități pentru a intensifica și diversifica schimburile comerciale moldo-malaeziene”.

Vicepreședintele CCI, Vladimir Didilica, a familiarizat oaspetele cu situația economică din Republica Moldova, domeniile prioritare și climatul de afaceri. „Potrivit datelor statistice, în primele 4 luni ale anului curent exportul de mărfuri moldovenești pe piața malaeză a însumat 1,8 mii. USD.

Ținând cont de faptul că, în 2012 nu s-au înregistrat careva exporturi în Malaezia, deja este un început. Totodată, importul de mărfuri efectuat în ianuarie – aprilie 2013 în Republica Moldova din Malaezia a însumat 3,5 mil USD, crescând cu 57% față de perioada similară a anului precedent. Putem îmbunătăți situația, dinamizând parteneriatele de afaceri dintre întreprinzătorii din țările noastre. În context, solicit sprijinul Dvs în vederea inițierii relațiilor de colaborare cu instituțiile camerale și cu alte organizații de susținere a businessului din Malaezia”.

Părțile au mai discutat despre necesitatea facilitării procedurilor de obținere a vizelor, barierele din calea comerțului etc. De asemenea, au convenit să facă schimb reciproc de informații care ar interesa reprezentanții mediului de afaceri și să își consolideze eforturile în vederea organizării în comun a vizitelor de afaceri, misiunilor economice, participărilor la expoziții.

Sursa: chamber.md

EUROSTAT: Danemarca are cele mai scumpe alimente din UE! Vezi de unde poţi cumpăra produse mai ieftine

Agrobiznes
-
0

Un recent studiu Eurostat, care analizează situația din 37 de state, arată variații semnificative între prețurile alimentelor din Europa. Raportul arată că țara cu cele mai mici prețuri, la toate cele patru categorii analizate (alimente, băuturi alcoolice, băuturi non-alcoolice și tutun) este Macedonia. În UE, cele mai mari prețuri se înregistrează în Danemarca, iar cele mai mici în Polonia.

Prețurile produselor alimentare din România reprezintă 67% din media europeană, potrivit unui studiu elaborat de Eurostat. Pe altă parte însă, agenția propune introducerea unui alt indicator relevant în raportul său, Consumul Individual Actual (totalitatea bunurilor şi serviciilor cumpărate de gospodării). Potrivit acestui criteriu, în România consumul este de 48% din media europeană.

Raportul Eurostat, publicat recent a analizat indexul prețurilor din 2012 la mai multe grupe de produse alimentare și nealimentare, atât din cele 27 state membre ale Uniunii Europene, cât și din cele trei state EFTA (Islanda, Norvegia, Elveția) și din țările candidate Macedonia, Muntenegru, Serbia, Turcia, precum și Croația. Au fost adăugate acestui studiu și două state, potențial candidate la aderarea la EU, Albania și Bosnia Herțegovina.

La nivelul Uniunii Europene, Danemarca are cele mai mari prețuri la produsele alimentare și băuturile nealcoolice, situându-se la 139% și respectiv 190%, față de media europeană. În Finlanda băuturile alcoolice sunt cele mai scumpe din UE (175%), iar în Irlanda prețurile la tutun sunt pe departe cele mai mari din UE, aproape dublu față de media UE 27.

La polul opus, cele mai mici prețuri din UE au fost constatate în Polonia, unde alimentele costă 60% din media UE, în timp ce România a înregistrat 67% la acest criteriu. Băuturile alcoolice sunt cele mai ieftine în Bulgaria (67%), față de 84% cât a înregistrat țara noastră. În privința băuturilor nealcoolice stăm însă cel mai bine, cu 67% din media UE. Tutunul cel mai ieftin se găsește în Ungaria, unde fumătorii dau pe țigări aproape jumătate (52%) din cât plătesc în medie fumătorii europeni.

Analiza pe subcategorii de produse arată că dintre cele 37 de state Elveția are cele mai mari prețuri la carne și pește, iar în Norvegia s-au înregistrat cele mai mari prețuri la produsele lactate, pâine și cereale. În Uniunea Europeană, cele mai mari prețuri la carne sunt în Danemarca și Austria. În privința produselor piscicole, a pâinii și cerealelor, Danemarca deține singură supremația în topul celor mai mari prețuri. Cele mai scumpe produse lactate și ouă se găsesc în Cipru, arată Eurostat.

În privința uleiurilor comestibile, a grăsimii, legumelor și cartofilor, din nou norvegienii sunt cei care dau cei mai mulți bani pe aceste produse, în timp ce consumatorii din Macedonia plătesc cel mai puțin. Din UE, Polonia are cele mai ieftine alimente la toate subcategoriile de produse, în timp ce la polul opus se situează Danemarca.

Sursa: recolta.eu

1...1.9191.9201.921...1.969Pagina 1.920 din 1.969