În ultimii doi ani numărul producătorilor de brichete şi pelete în R. Moldova a crescut de zece ori, ajungînd la 65. Acţiunile care urmează a fi întreprinse pentru a asigura calitatea biocombustibilului produs în ţara noastră au fost discutate de producători şi experţi, întruniţi ieri la un atelier naţional.

Potrivit Agenţiei pentru Eficienţă Energetică, producătorii de biocombustibil solid din biomasă deţin o capacitate totală anuală de producţie de 120 de mii de tone. Aceasta depăşeşte de circa patru ori necesităţile curente ale centralelor termice pe bază de biomasă instalate în instituţiile publice cu sprijinul financiar al Proiectului UE-PNUD „Energie şi Biomasă”, notează moldpres.

„Republica Moldova şi-a propus ca cel puţin 20% din consumul total de energie să fie acoperit din surse regenerabile. Biomasa este în prezent cea mai valorificată sursă de energie regenerabilă şi totodată cu un mare potenţial pentru ţară. Iată de ce asigurarea calităţii biocombustibilului produs în urma prelucrării biomasei este extrem de importantă”, a declarat Mihai Stratan, directorul Agenţiei pentru Eficienţă Energetică.

Conform datelor studiului naţional privind potenţialul de biomasă, energia din biomasă produsă anual în Moldova poate acoperi 22% din necesarul de resurse energetice.

„În următorul sezon de încălzire cel puţin 100 de instituţii publice rurale se vor putea încălzi cu energie din biomasă”, a afirmat Nicolae Zaharia, expert în dezvoltarea afacerilor la Proiectul UE-PNUD „Energie şi Biomasă”.

Atelierul naţional dedicat calităţii biocombustibililor solizi din R. Moldova a fost organizat de Agenţia pentru Eficienţă Energetică, în parteneriat cu proiectul nominalizat.

 

Puterea vântului a fost utilizată eficient pe teritoriul ţării noastre încă din evul mediu şi până la cel de-al doilea război mondial. În perioada interbelică în Basarabia existau sute de mori de vânt, însă care mai apoi au fost distruse, fiind considerate depăşite de evoluţia progresului tehnico-ştiinţific.

Odată cu revenirea actualităţii importanţei componentei ecologice în procesul de producere a energiei, potenţialul energetic al vântului a revenit în calculele autorităţilor din ţările avansate. Nu şi în Republica Moldova, unde există la moment doar câteva turbine eoliene artizanale de putere mică.

Şi aceasta,în condiţiile în care turbinele eoliene de putere mică ar putea fi soluţia optimă pentru consumatorii dispersaţi, amplasaţi la distanţă de reţeaua electrică centralizată. Este vorba, în special, despre sistemele de mică irigare a terenurilor agricole, sistemele de păstrare a producţiei agricole direct în câmp, sistemele de lansare a rachetelor antigrindină etc. Conectarea acestor obiective la reţeaua centralizată de distribuţie a energiei electrice este destul de costisitoare, circa 15000 euro pentru un km de reţea. De aceea, utilizarea energiei eoliene în aceste cazuri este mult mai oportună. Totodată, multe autorităţi locale doresc implementarea sistemelor de iluminare stradală nocturnă a localităţilor şi a sistemelor de încălzire pe timp de iarnă a spaţiilor de menire socială (şcoli, grădiniţe, primării etc.) iar utilizarea turbinelor eoliene în aceste scopuri iarăşi este o soluţie destul de avantajoasă.

Turbine eoliene după buzunarul moldovenilor

Până în prezent, în Republica Moldova nu există o piaţă a turbinelor eoliene de putere mică (cu puterea sub 20kW) din cauza costurilor relativ mari şi a capacităţii reduse de cumpărare a populaţiei. Spre exemplu, o turbină eoliană de 10 kW costă în SUA cca. 53 mii dolari.

Pornind de la aceste realităţi, la catedra „Bazele Proiectării Maşinilor” a Universităţii Tehnice din Moldova a fost iniţiat un proiect ce prevede producerea turbinelor eoliene cu o putere de 10 kW, costul cărora se încadrează în limitele de 15 ‐ 20 000 euro pentru o unitate în funcţie de configuraţia solicitată. Durata de viaţă a unei turbine de acest fel este de 20 de ani iar, estimativ, un kWh produs de acesta va costa 0,08 Euro.

Proiectul celor de la UTM şi-a propus elaborarea, fabricarea şi implementarea turbinelor eoliene cu puterea de 10 kW în sisteme tehnologice pentru consumatorii dispersaţi.

Au fost elaborate, proiectate şi fabricate 10 turbine eoliene cu puterea de 10 kW fiecare, pentru a fi integrate în diverse sisteme tehnologice. Dintre acestea, două turbine eoliene au fost integrate în sistemul de iluminare nocturnă a parcului dendrariu al UTM, alta a fost instalată în sectorul Botanica. De asemenea, o turbină asigură cu electricitate sistemul de alimentare cu apă potabilă din comuna Brânza, raionul Cahul. Urmează instalarea unei turbine eoliene în sistemul de irigare din Grădina Botanică a Academiei de Ştiinţe, una în sistemul de încălzire a spaţiului staţiei de tratare a apei potabile din or. Nisporeni iar alta în sistemul de lansare a rachetelor antigrindină.

Majoritatea componentelor pentru turbinele produse la UTM se fabrică din materii prime accesibile pe piaţă,furnizate de întreprinderile locale. Serviciile de întreţinere deocamdată lipsesc însă graţie organizării la Catedră a cursurilor de masterat la specialitatea „Ingineria Sistemelor de Conversie a Energiilor Regenerabile” vor fi create servicii de întreţinere a turbinelor.

Piaţa de desfacere potenţială este destul de vastă

Un argument în acest sens sunt numeroasele solicitări din partea autorităţilor locale, fermierilor sau persoanelor fizice, care doresc să utilizeze turbinele pentru iluminarea stradală, irigarea la o scară mai restrânsă, încălzirea spaţiilor locative şi de menire socială, alimentarea cu energie electrică a întreprinderilor mici de procesare a producţiei agricole sau a celor de păstrare, amplasate la distanţă de reţele electrice.

Turbinele sunt absolut nepoluante

Acesta este unul din marele avantaje ale energiei eoliene, care nu este, deocamdată, apreciat la nivelul cuvenit în Republica Moldova. Cauza este, probabil, sărăcia de la noi, oamenii fiind interesaţi,în primul rând de preţuri şi costurile de exploatare şi mai puţin de calităţile ecologice ale turbinelor. Acestea nu exercită nici un efect negativ asupra mediului. Dimpotrivă, producând energie electrică, indirect se reduce cantitatea gazelor cu efect de seră emise în atmosferă: 1 kWh se obţine la arderea a 0,1 kg. de cărbune antracit sau 0,1 l păcură, la arderea cărora se elimină cantităţi importante de gaze cu efect de seră.

Pentru producere sunt utilizate doar resurse locale

Elaborarea conceptuală, modelarea şi simularea la calculator precum şi proiectarea turbinelor a fost efectuată în Centrul de Elaborare a Sistemelor de Conversie a Energiilor Regenerabile de la UTM pe staţiile grafice dotate cu softuri specializate din laboratoarele Centrului, cu implicarea cadrelor didactice şi doctoranzilor catedrei.

Generatorul electric cu magneţi permanenţi cu puterea de 10 kW a fost fabricat la întreprinderea Electromaş din Tiraspol. Turnul a fost fabricat la întreprinderea Incomaş din Chişinău iar reductorul melcat a fost fabricat la întreprinderea TOPAZ din capitală.

Au fost finanţate doar elaborările, testările fiind făcute din cont propriu

Finanţarea elaborărilor a fost realizată din fonduri bugetare atât prin proiecte de cercetare cât şi de transfer tehnologic. Parţial, însă a fost o cofinanţare din proiecte internaţionale (în special, procurarea utilajului şi aparaturii de control).

Testarea a fost efectuată pe poligonul de încercări al Universităţii

Tehnice a Moldovei, iar componentele ei – în laboratoarele Centrului. La acest capitol n-au fost prevăzute, însă, finanţări, resursele necesare fiind alocate parţial din bugetul UTM. Cu toate acestea, proiectul s-a dovedit a fi unul de succes, obţinând premiul întâi al concursului naţional Moldova Eco Energetică pentru cel mai bun proiect de valorificare a energiei eoliene.

Pledoarie în favoarea independenţei energetice

S-ar părea că există suficiente dovezi pentru a iniţia o producere în serie a turbinelor. Materii prime există, piaţă de desfacere, de asemenea. Însă, autorităţile nu sunt de aceeaşi părere. Potrivit lui Ion Sobor, profesor la Universitatea de Energetică a UTM, există o cooperare destul de defectuoasă în acest sens cu autorităţile abilitate cum ar fi Agenţia Naţională de Reglementare în Energetică. Şi aceasta, în condiţiile în care Moldova este vulnerabilă anume din cauza că îi lipseşte o industrie proprie dezvoltată de producere a energiei electrice. Profesorul este convins că valorificarea întregului potenţial de energie eoliană existent în ţara noastră, ar reduce considerabil dependenţa R. Moldova de energia importată. „Resursele existente în ţara noastră permit asigurarea consumului intern în proporţie de 40%. Dintre acestea, 90% pot fi oferite de energia eoliană. Pentru aceasta, este necesar, însă, concursul autorităţilor, crearea condiţiilor propice pentru atragerea investiţiilor în ramură, lichidarea barierelor birocratice şi facilitarea procesului de vânzare către distribuitori ai energiei produse din resurse regenerabile.”,consideră Ion Sobor.

Aceste măsuri ar facilita crearea parcurilor eoliene, care să producă energie la scară largă. Însă, din păcate, la moment nu există nici condiţii pentru funcţionarea turbinelor eoliene la scară restrânsă, pentru utilizatorii dispersaţi. Este o realitate asupra căreia autorităţile ar trebui să mediteze dacă declaraţiile privind independenţa energetică nu sunt doar vorbe goale.

Articol de Ion Chişlea

Sursa: eco.md