Magazinul produselor ecologice: Afacerea de succes a unei familii din Chişinău

0

Într-un secol alert, când facem totul în grabă – mâncăm, gândim şi chiar acţionăm în grabă – organismul uman este supus unei presiuni enorme. Pentru a face faţă situaţiei, tot mai mulţi oameni aleg să consume produse Bio, adică produse sută la sută ecologice, care le întăresc organismul, făcându-l mai rezistent în faţa bolilor şi a stresului. Primul magazin specializat în vânzarea produselor ecologice Casa Bio s-a deschis în capitală la finele anului trecut, lucru apreciat de cei care cunosc valoarea acestor produse.

La Chişinău, produsele Bio puteau fi cumpărate până nu demult doar în farmacii sau la standurile Bio din supermarketuri. Primul magazin specializat în vânzarea acestor produse a fost deschis în centrul capitalei pe 29 decembrie 2012 de soţii Badia, ambii medici de profesie, care doresc să promoveze un stil sănătos de viaţă în rândul consumatorilor din Moldova.

De fapt, afacerea a fost lansată cu trei ani în urmă, când soţii Badia au început să importe produse farmaceutice Bio, pe care le distribuiau în farmacii. Ulterior, au primit propuneri de la partenerii de peste hotare să importe şi alte tipuri de produse ecologice pe piaţa din Moldova. Când volumul comenzilor a crescut, soţii Badia au decis că ar fi bine să-şi deschidă propriul magazin. În prezent, 98% dintre produse sunt importate din Germania, de la cel mai mare producător de produse ecologice din Europa – Bio Zentrale, cu o experienţă de peste 45 de ani pe piaţa europeană a produselor ecologice.

Printre produsele Bio comercializate la Casa Bio se numără suplimentele alimentare pentru profilaxie şi tratament, vitamine pentru copii, antioxidanţi, produse cosmetice şi de îngrijire, produse alimentare – ceai, cafea, ulei, paste, musli, boboase, pateuri, pâine, fructe uscate, zahăr şi îndulcitori naturali, dulciuri ecologice. Produsele nu conţin conservanţi, coloranţi, parabeni, sunt sută la sută naturale, inclusiv produsele de îngrijire – şampon, balsam, gel, pastă de dinţi, până la cele mai sofisticate creme de faţă.

Rafturile magazinului, coşurile pentru clienţi, precum şi jaluzelele sunt, de asemenea, naturale, iar stilul de amenajare al magazinului corespunde celui european.

Marcela Badia, directoarea companiei şi administratoarea magazinului: Cu regret, nu avem produse proaspete în vânzare, deşi producătorii cu care lucrăm au un asemenea tip de produse. Aceasta pentru că, deocamdată, nu avem un spectru foarte larg de clienţi, astfel încât să ne putem permite să importăm roşii proaspete, ouă sau carne.

Deşi preţurile produselor Bio sunt relativ mai mari în comparaţie cu celelalte tipuri de produse, stăpânii magazinului sunt bucuroşi să constate că, de fapt, o mare parte dintre clienţii lor sunt persoane cu venituri medii, care înţeleg importanţa unui mod sănătos de viaţă şi a unei alimentaţii sănătoase. „Preţurile nu-i sperie pe consumatorii, care înţeleg că consumul acestor produse le asigură o viaţă sănătoasă. În special, sunt foarte apreciate produsele pentru copii, deoarece fiecare părinte îşi doreşte cel mai bun produs pentru sănătatea copiilor săi”, este de părere administratoarea magazinului.

Întrebată dacă a încercat că lucreze şi cu producătorii autohtoni, Marcela Badia susţine că ar face cu plăcere acest lucru, doar dacă producătorii autohtoni ar avea certificare europeană. „Suntem dispuşi să lucrăm cu producătorii autohtoni, dar pentru aceasta ei trebuie să ne prezinte documente care confirmă că produsul corespunde standardelor europene de calitate. Din păcate, producătorii noştri nu au astfel de certificare”, spune Marcela Badia.

Ba mai mult, ea susţine că în Moldova oamenii confundă produsele ecologice cu cele naturale. „Mulţi consideră că un produs natural este un produs ecologic. Greşit. Un produs natural poate fi considerat, de exemplu, muşeţelul sau un anumit tip de roşie care creşte pe câmp, nefiind supravegheată de nimeni. În schimb, un produs ecologic este un produs supravegheat, unde se respectă cu stricteţe tehnologia, de la prelucrarea terenului până la cules, procesare, ambalare. Supravegherea este foarte strictă şi chiar puţini producători europeni au sigiliul Bio”, spune Marcela Badia.

Având o alimentaţie tot mai dezechilibrată, organismul uman cere produse care să-i restabilească forţele, iar produsele Bio sunt alegerea ideală în acest caz. „Este important să conştientizăm că sănătatea nu se vinde şi nici nu se cumpără. Prin urmare, trebuie s-o preţuim şi s-o ocrotim”, susţine Marcela Badia.

Sursa: profit.md

METEO: Vremea se răcoreşte şi vom avea ploi de scurtă durată

0

După câteva zile dogoritoare, astăzi vom avea parte de vreme ceva mai răcoroasă, iar pe alocuri vor cădea averse.

Astăzi vom avea parte de vreme ușor instabilă. Cerul va fi acoperit parțial de nori, iar izolat vor cădea averse de scurtă durată însoțite de descărcări electrice. Temperaturile atestă o ușoară scădere. Ziua vom avea +29…+31 grade Celsius, noaptea se vor atesta +18…+20 grade.

Joi, cerul va fi senin, iar soarele va străluci din plin pe bolta cerească întreaga zi. Valorile termice rămân la același nivel, de +28…+30 grade Celsius. Noaptea se mai răcorește cu câteva valori termice și vom avea +16…+18 grade Celsius.

Vineri va fi o zi sufocantă. Cerul va fi dominat întreaga zi de soarele arzător. Temperaturile mai cresc și vom avea +30…+32 grade Celsius. Noaptea se vor atesta +16…+18 grade.

Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS), în weekend vom avea parte de vreme caniculară, temperaturile vor înregistra valori de +34 grade Celsius.

Ministerul Agriculturii prognozează o recoltă de grâu de un milion de tone. Dublu faţă de anul trecut

0

Recolta de grâu din anul curent se va majora cu 2,5 ori faţă de anul trecut şi va constitui circa un milion de tone, dintre care 60% va constitui grâul alimentar, potrivit estimărilor Ministerului Agriculturii.

Ministerul Agriculturii mai spune că recolta de orz se va cifra la 80 mii de tone iar cea de porumb – la 1,2 mil. de tone.

Anul trecut Republica Moldova a fost afectată de îngheţ şi secetă, care a cauzat diminuarea recoltei de cereale cu 20%, la 560 mii tone. În zona de nord a ţării recolta de grâu va fi în medie de trei tone la hectar pe când în zona de sud va fi de doar 1,5 tone la hectar.

Sursa: eco.md

Idei inovatoare ale olandezilor în fermele de vaci cu lapte

0

Ferme model găseşti doar acolo unde există fermieri progresişti care transpun în practică idei inovatoare, ce pot fi preluate şi de către alţii.

Anto Stokman, fermier olandez, a inovat un sistem în care vacile de lapte, din ferma sa, decid singure când dau lapte, când merg afară sau când se întorc la iesle să mănânce.

În fermă sunt respectate aspectele cheie ce privesc siguranţa alimentară, sănătatea şi bunăstarea animalelor. Ferma a primit din partea Departamentului de Mediu al Guvernului olandez premii pentru cele mai bune soluţii de protecţie a mediului.

Anton a introdus mulsul robotizat cu 14 ani în urmă, prin care vacile au ales momentul mulsului. Această tehnologie a îmbunătăţit producţia de lapte şi de sănătate a animalelor, reducându-se numărul de celule somatice. S-a eliminat, de asemenea, forţa de muncă necesară mulsului.

Paturi duble cu perenă de apă au fost instalate în adăpost, mai ales că vacile trebuie să se întindă 10-12 ore pe zi. Pe lângă confortul sporit patul de apă rămâne igienic şi mult mai curat decât celelalte sisteme de odihnă.

Săptămânal vacile fac băi la picioare, după care primesc şi o îngrijire specială a copitelor. În sezonul de vară o păşune bine întreţinută stă la dispoziţia vacilor, oferându-le o nouă alegere.

Stokman foloseşte, în fermă, sistemul COWEL, un program de calculator care evaluează starea de sănătate şi de bunăstare a vacilor. Astfel, programul a înregistrat un scor de 265 puncte pentru ferma lui Anton, dintr-un maxim posibil de 313 puncte.

34 de hectare de câmpuri naturale asigură gâştilor sălbatice migratoare condiţii de păscut pe perioada de iarnă. O altă inovaţie a lui Anton este podeaua anti-alunecare prin care s-au redus emisiile de amoniac cu 30 %, iar lamele de caucic, fixate de beton, oferă o suprafaţă moale pentru ca vacile să se deplaseze în condiţii corespunzătoare.

Sursa: gazetadeagricultura.info

Moldova va participa la Programul european de vecinătate pentru agricultură şi dezvoltare rurală

0

Moldova intenționează să participe la Programul european de vecinătate pentru agricultură și dezvoltare rurală (PEVADR). O declarație în acest sens a făcut prim-ministrul Republicii Moldova Iurie Leancă în cadrul întîlnirii la Bruxelles cu comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală Dacian Cioloș.

Înalții oficiali au abordat ultimele evoluții în politicile promovate de către Republica Moldova și Uniunea Europeană în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, în special referindu-se la proiectul strategiei naționale tematice elaborat de către autoritățile moldovene și la programele de promovare a produselor agricole, adoptate de către Uniunea Europeană.

Prim-ministrul a remarcat că Republica Moldova contează pe sprijinul Uniunii Europene în definitivarea proiectului strategiei și viitoarea implementare a prevederilor acesteia. De asemenea, a fost menționat rolul pozitiv al Grupului de lucru al Parteneriatului Estic pentru agricultură și dezvoltare rurală în realizarea schimbului de experiență în domeniu.

Comisarul Cioloș a fost invitat să ia parte la reuniunea miniștrilor agriculturii ai statelor Parteneriatului Estic, care va avea loc la Chișinău.

Sursa: noi.md

Ploile au dat peste cap planurile apicultorilor. Mierea se va scumpi

0

Producţia de miere de salcâm se va înjumătăţi anul acesta. Apicultorii explică situaţia prin faptul că salcâmul a înflorit devreme, dar ploile au împiedicat albinele să colecteze polenul. Ei spun că trebuie să ne aşteptăm la scumpirea acestui produs.

Grigore Popa îngrijeşte peste 300 de familii de albine. Bărbatul spune că, în acest an, vremea i-a dat toate planurile peste cap.

„Foarte mulţi apicultori nu au reuşit să pregătească familiile pentru culesul principal. Suplimentar la asta, prima jumătate a culesului, nopţile au fost foarte reci. A doua jumătate a culesului s-a ameliorat un pic, dar culesul deja a fost ratat”, a explicat Grigore Popa.

Un kilogram de miere de salcâm costă acum 75 de lei. Însă din cauza reducerii cantităţii de miere din acest an, produsul s-ar putea scumpi în următoarele două luni.

Apicultorii estimează că această creştere ar putea fi de 10-15 lei la kilogram.

„Evident că ceva va creşte. Nu cred că vor depăşi, în mediu, 90 de lei„, a declarat preşedintele Asociaţiei Naţionale a Apicultorilor, Ştefan Condratiuc.

În Moldova există aproape cinci mii de apicultori. Potrivit lor, o familie de albine poat produce până la 50 de kilograme de miere anual.

Sursa: publika.md

METEO! Caniculă în toată ţara! Vezi prognozele pentru următoarele zile

0

După ploi, vine canicula. În această săptămână ne vom confrunta cu temperaturi fierbinți, însă pe alocuri vor mai cădea și câțiva stropi de ploaie.

Astăzi, cerul va fi variabil, iar temperaturile continuă să crească la nivelul întregii țări, astfel vremea va deveni deosebit de caldă. Mercurul din termometre va urca până la +31…+33 grade Celsius. Nopțile devin și ele mai sufocante, +20 de grade se vor atesta. Vântul va sufla moderat, cu până la 10 m/s.

Marți, vremea rămâne la fel de caniculară. Pe cer nu va fi nici urmă de nori, iar soarele va domina cerul întreaga zi. Temperaturile rămân la valorile de +33 grade Celsius ziua și +20 de grade noaptea.

Miercuri, se mai răcorește cu câteva valori termice, iar la nordul țării sunt anunțate precipitații de scurtă durată cu descărcări electrice. Temperaturile vor rămâne la valoarea de +31 grade Celsius. Noaptea se vor atesta +20 de grade.

Joi, vremea nu se schimbă radical. Se menține același cer variabil, fără urme de ploi. Temperaturile coboară până la +30 grade Celsius. Noaptea se vor atesta +18 grade.

Potrivit meteorologilor, în weekend vremea va fi stabilă, iar temperaturile vor înregistra +30 grade Celsius.

Producătorii de sfeclă de zahăr sunt rezervaţi în prognoze

0

Agricultorii care cultivă sfeclă de zahăr sunt rezervaţi în prognoze cum va fi roada de anul acesta. Preşedintele Uniunii Republicane a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli „Uniagroprotect”, Alexandru Slusari, a declarat că pe alocuri se observă o supracreştere a culturii de sfeclă, dar lunile decisive sunt iulie şi august.

„În unele locuri sfecla are o vegetaţie mai mare decât norm pentru această perioadă. Dar şi în 2009 în luna iunie vedeam vegetaţie mare, iar în iulie şi august a fost secetă, după care sfecla nu s-a mai făcut. Pentru ca această cultură să dea roadă bună este nevoie ca lunile iulie şi august să fie ploioase”, a remarcat Alexandru Slusari.

Acesta a comunicat că a discutat recent cu preşedintele Uniunii producătorilor de sfeclă de zahăr, care i-a spus că sunt premize bune pentru o roadă bogată, dar producătorii nu au posibilităţi să asigure o irigare adecvată, astfel, în caz de secetă, cultura pur şi simplu nu se va dezvolta.

Anul trecut recolta la sfeclă de zahăr a fost de 22-23 tone la hectar, foarte puţin potrivit specialiştilor. Anul curent au fost semănate cu această cultură peste 27 mii de hectare.

Potrivit prognozelor meteorologilor, vremea ploioasă se va menţine pe parcursul lunii curente, iar următoarele 2 luni vor fi mai secetoase.

Sursa: ipn.md

Producătorii de cartofi se aşteaptă la o roadă cu până la 50% mai mare faţă de anul trecut

0

Producătorii de cartofi se aşteaptă că vor strânge anul acesta o roadă cu cel puţin 30% mai mare faţă de anul trecut. Petru Iliev, preşedintele Asociaţiei producătorilor de cartofi, a declarat pentru IPN că roada va fi pe alocuri chiar şi cu 50% mai mare. 

Potrivit lui Pentru Iliev, ploile din ultima perioadă sunt benefice pentru cartofi. Şi temperaturile nu prea ridicate favorizează creşterea cartofilor. Preşedintele asociaţiei spune că nici dăunătorii nu afectează culturile acum.

Petru Iliev a mai comunicat că majoritatea cartofilor noi pe piaţă sunt moldoveneşti, dar în ultima perioadă au început a fi importaţi cartofi şi din România. El crede că importatorii declară un preţ mai mic la vamă, deoarece pe piaţă cartofii din România se vând cu acelaşi preţ ca şi cei din Moldova.

Anul acesta au fost cultivate cu cartofi circa 20 de mii de hectare, de pe care se preconizează strângerea a 300-400 de mii de tone de legume.