Negocierile pe marginea Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre Republica Moldova şi UE au luat sfârşit oficial, miercuri, 12 iunie. Cele două părţi au demarat procedurile care urmează să ducă la parafarea acordului, cel mai probabil, în această toamnă, la Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius.

Potrivit IPN, negociatorul-şef din partea Republicii Moldova, Octavian Calmâc, viceministru al economiei, a comunicat, în cadrul unei conferinţe de presă, că negocierile s-au desfăşurat în 7 runde, un pic mai mult de un an, şi au fost cele mai rapide negocieri avute de UE cu un stat membru al Parteneriatului Estic.

Viceministrul a mai spus că, estimativ, prevederile acordului urmează să fie aplicate de anul viitor. Acordul se va răsfrânge asupra întreg teritoriului Republicii Moldova, nu au fost făcute precizări speciale pentru regiunea transnistreană, iar la negocieri a participat un reprezentant al Tiraspolului.

Negociatorul-şef din partea UE, Luc Devigne, a spus că europenii văd potenţial mare de colaborare cu Moldova. În cadrul negocierilor s-au discutat nu doar aspectele tarifare, ci şi cel care ţin de siguranţa alimentelor şi de siguranţa energetică.

Oficialul european este convins că semnarea acordului va avea nu doar efecte directe asupra Moldovei, ci şi efecte indirecte pozitive, precum îmbunătăţirea cadrului economic şi atragerea investiţiilor străine. Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător este parte integră a Acordului de Asociere, iar acesta, la rândul său, reprezintă cea mai apropiată formă de colaborare a statelor terţe cu UE.

Conform unui studiu efectuat de UE, Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător va impulsiona exporturile moldoveneşti în ţările europene cu 16%, iar PIB-ul ţării va spori cu 5,6%.

După trei ani de lansarea iniţiativei de crearea a Centrului agroalimentar Chişinău, construcţia acestuia încă întârzie. Motivul: lipsa de bani. Preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova (FNFM), Valeriu Cosarciuc, care în 2010 era ministru al agriculturii, spune că iniţial s-au găsit bani pentru construcţia centrului, dar alegerile parlamentare au dat peste cap toate planurile.

„În 2010 noi am făcut şi prima emisie de acţiuni. Ideea a fost ca aceste acţiuni să fie cumpărate de către reprezentanţii organizaţiilor profesionale şi atunci membrii asociaţiei au scris acţiuni de 4,5 milioane de lei. Au fost prezentate toate documentele pentru înregistrare, dar au intervenit alegerile”, a comunicat fostul ministru, solicitat de IPN. Valeriu Cosarciuc nu exclude că la mijloc ar putea fi şi careva interese ascunse, dar a spus că nu vrea să speculeze pe acest subiect.

Şi actualul ministru al agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, contactat de IPN, spune că se pun beţe în roate. Proiectul privind crearea Centrului agroalimentar Chişinău a ajuns în Parlament, însă nu a fost votat pentru că ministerul se afla pe atunci în litigiu la acest subiect. Primarul de Ghidighici a acţionat ministerul în judecată insinuând că terenul pe care se doreşte construcţia centrului i-ar aparţine. Ulterior, instanţa de judecată i-a dat câştig de cauză ministerului, dar a apărut problema banilor. „Suntem în negocieri pentru a găsi fonduri. Este nevoie de peste 30 de milioane de euro. Negociem cu Banca Europeană de Investiţii şi cu Japonia„, a spus ministrul.

În 2010 se propunea ca Centrul alimentar Chişinău să fie construit în apropiere de Universitatea Agrară. Contribuţia statului ar fi fost terenul, iar investitorilor le revenea sarcina de a construi depozitele frigorifice de diferite capacităţi, dotate cu echipate pentru operaţiuni post-recoltare. Scopul centrului era asigurarea pentru piaţa internă şi pentru export a unor produse agroalimentare calitative, sortate, spălate, împachetate şi păstrate în frigidere speciale.

Circa 150 de exportatori de produse alimentare au analizat împreună cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA), Serviciului Vamal şi Inspectoratului Fiscal Principal de Stat barierele care există în calea exportului produselor agroalimentare din Republica Moldova. 

Potrivit agenţiei moldpres, la întrunirea republicană a exportatorilor de produse alimentare a fost prezentat studiul „Bariere interne la comerţul de fructe şi legume proaspete din Republica Moldova – dincolo de abordări simpliste”, elaborat la iniţiativa MAIA cu susţinerea financiară a PNUD. Potrivit acestuia, barierele la export enunţate de participanţii la studiu se referă, în particular, la procedura de eliberare a certificatelor fitosanitare şi de inofensivitate, la chestiuni legate de procedurile vamale şi la probleme ce ţin de aspecte fiscale.

Studiul a relevat şi constrîngeri fundamentale ale exportului produselor moldoveneşti. Acestea sînt determinate de trei factori externi majori: consumatorii ruşi migrează spre segmentul de supermarkete, Rusia a devenit membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi concentrarea exportului pe piaţa Rusiei este prea mare.

Vasile Bumacov, ministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare a declarat că exportul produselor agroalimentare este un lucru strategic pentru ţara noastră şi Ministerul Agriculturii va face tot ce este necesar pentru a exclude barierele existente la export. „Barierele apar din partea unor întreprinderi sau persoane care încearcă să monopolizeze acest domeniu”, a specificat ministrul.

Tudor Baliţchi, director al Serviciului Vamal a afirmat la întrunire că în ultimii ani procedurile vamale au fost simplificate şi că acţiunile în acest sens vor continua, astfel încît agentul economic să nu simtă prezenţa Serviciului Vamal la trecerea frontierei.

Ponderea livrării peste hotare a produselor agroalimentare în exportul total al Republicii Moldova variază între 42 şi 48 la sută.

Republica Moldova ar putea pierde una dintre cele mai mari piețe de desfacere a vinurilor – Ucraina, după ce deputații Radei Supreme a acestei țări, Andrei Sencenco și Ecaterina Vașciuc, au lansat inițiativa de micșorare a taxei de import la vinuri de la mărimea în vigoare, de 0,3 euro, la 1 euro per litru și proiectul de lege respectiv a fost înregistrat deja în parlamentul ucrainean.

Potrivit agenţiei Infotag, documentul prevede și anularea taxei de import preferențiale la vermut și divinuri și egalarea acesteia cu taxa obișnuită. Astfel, în loc de taxa de import preferențială zero în vigoare, urmează să fie aplicată o taxă de 1 euro per litru la vermut și 3,5 euro per litru la divinuri, brandy și whisky.

Motivul invocat al inițiativei este „reducerea catastrofală a producției de vin în Ucraina în ultimii ani; în 2011 – cu 41%, în 2012 – cu 25%”.

În opinia autorilor proiectului de lege, această situație este legată de concurența dură a vinurilor autohtone cu cele de import. Legiuitorii susțin că dacă taxele de import la vinuri vor fi mărite, importurile se vor reduce cu 20%, iar bugetul se va suplimenta cu 8,96 mil. euro.

Aderând la Organizația Mondială a Comerțului (OMC), Ucraina și-a asumat anumite angajamente de reducere a taxelor de import la alcool, precizează infotag.

În anul 2012 Moldova a exportat produse alcoolice în valoare de $142 mil., dintre care 13,9% au revenit Ucrainei. Această țară este a treia pe lista consumatorilor principali de produse de vinificație din R.Modova.

Federația Națională a Fermierilor din Moldova (FNFM) a adresat o scrisoare premierului Leancă în care solicită majorarea Fondului de Subvenţionare pentru anul 2013 cu 500 mil. lei.

În aceeaşi scrisoare, FNFM propune o serie de acţiuni, drept priorităţi pentru primele 100 de zile de guvernare. Astfel, fermierii insistă asupra revenirii la cota TVA de 8% pentru agricultură.

De asemenea, aceştia solicită modificarea Regulamentul de repartizare a subvenţiilor pentru producătorii agricoli, dar şi achitarea în regim de urgenţă a subvenţiilor pentru înfiinţarea semănăturilor de porumb şi de grâu. Mai mult, fermierii propun ca aceste compensaţii să fie plafonate la maximum 400 mii lei per beneficiar.

În aceeaşi ordine de idei, agricultorii cer modificarea Legii cu privire la piața produselor petroliere, ce ar permite importul de produse petroliere direct de către Cooperativele de Întreprinzători create de producătorii agricoli.

Mai mult, FNFM solicită neaplicarea TVA la importul de materii prime, componente utilizate la producerea mărfurilor pentru export.

Fondul de subvenţionare a agricultorilor moldoveni în anul curent este de 460 mil. lei, cu 60 mil. lei mai mult comparativ cu anul trecut.

Sursa: eco.md