Exporturile de mărfuri au crescut cu 15,4% în primul trimestru, pe când reexporturile s-au diminuat cu 11,6%. Ponderea exporturilor destinate ţărilor CSI s-a apropiat de cea destinată UE iar livrarea mărfurilor în Turcia a sporit de trei ori.

Cel mai mult exportăm fructe şi legume, îmbrăcăminte şi accesorii, maşini şi aparate electrice destinate industriei auto.

În ianuarie-martie, exporturile de mărfuri au totalizat 582,4 mil. dolari, cu 15,4% mai mult faţă de primul trimestru al anului trecut. Exporturile directe s-au cifrat la 390,7 mil. dolari, în creştere cu 35,7% faţă de ianuarie-martie 2012. La rândul lor, reexporturile s-au redus cu 11,6%, însumând o valoare de 191,7 mil. dolari care echivalează cu o cotă de 32,9% în totalul exporturilor.

În luna martie exporturile s-au cifrat la 221,5 mil. dolari , cu 11,4% mai mari faţă de luna precedentă şi cu 11,1% – comparativ cu luna martie 2012.

Deşi au sporit cu 3,6%, cifrându-se la 261,3 mil. dolari, exporturile destinate ţărilor Uniunii Europene şi-au redus cota de la 50% în ianuarie-martie 2012 la 44,9% în primul trimestru al anului curent.

Pe de altă parte, ponderea exporturilor destinate ţărilor din CSI a crescut de la 39,8% la 42,3% şi au însumat 246,3 mil. dolari. Exporturile de mărfuri către aceste ţări s-au majorat cu 22,5% faţă de ianuarie-martie 2012.

Cea mai populară destinaţie a exporturilor moldoveneşti rămâne Federaţia Rusă unde au fost livrate mărfuri în valoare de 183,5 mil. dolari, în creştere cu 24% faţă de primele trei luni ale anului trecut. Urmează România cu o valoare de 82,7 mil. dolari a mărfurilor livrate (+1%) şi Italia unde au fost exportate produse moldoveneşti în valoare de 41,2 mil. dolari (-25,1%).

Un salt impresionant l-au înregistrat exporturile în Turcia, care au sporit de trei ori, cifrându-se la 40,3 mil. dolari.

Cea mai mare pondere în structura exporturilor este deţinută de fructe şi legume (12,1%). Exporturile de îmbrăcăminte şi accesorii deţin 10,1% ri iar cele de maşini şi aparate electrice destinate industriei auto – 9%.

Sursa: eco.md

Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, aflat recent în raionul Cahul, a întreprins o vizită la întreprinderea agricolă „Naticubi-Agro” SRL din satul Larga-Nouă.

Conducătorul acestei unităţi agricole, Ion Curjos, însoţindu-l pe ministru pe câmpurile gospodăriei, a povestit cu lux de amănunte despre tehnologiile aplicate la cultivarea grâului (600 hectare), a rapiţei (200 hectare) şi florii soarelui (400 hectare).

Prin intermediul tehnologiei conservative de lucrare a solului, potrivit spuselor acestui producător agricol, prin excluderea aratului şi formarea stratului de protecţie, s-a reuşit păstrarea în sol a umidităţii, acest fapt acţionând benefic asupra plantelor, care la moment se dezvoltă bine, starea plantaţiilor promiţând o recoltă pe potriva efortului depus.

În discuţiile purtate cu mai mulţi agricultori din partea locului, Ministrul Agriculturii a accentuat necesitatea introducerii pe scară largă a tehnologiei de conservare a solului, care, după cum demonstrează experienţa agricultorilor de la Larga Nouă, este una eficientă şi, deci, recomandată spre aplicare pentru raioanele de sud, unde deseori se resimte deficitul de umiditate.

Menţionăm, că Ion Curjos este unul din cei mai experimentaţi agricultori, pionier al introducerii „No-Till”-ului în sudul ţării. Prin eforul depus al acestui producător, întreprinderea pe care o conduce de la începutul fondării, înregistrează rezultate de performanţă chiar şi în condiţiile dificile pentru agricultură, dictate de seceta frecventă, care afectează activitatea agenţilor economici locali.

Sursa: maia.gov.md

Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli se va majora de la 400 de milioane de lei pe an, nivelul actual, la 750 de milioane, spre finele perioadei de implementare a Strategiei de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural în Republica Moldova pentru anii 2014-2020. Proiectul strategiei a fost prezentat pentru dezbateri publice.

Potrivit IPN, viceministrul agriculturii şi industriei alimentare, Viorel Guţu, a spus la dezbateri că această creştere a fost calculată pe baza cererilor prognozate de subvenţii şi a ratei medii de subvenţionare. Cererea pentru subvenţii a fost estimată luând în calcul cantitatea prognozată de investiţii private în producţia agricolă. Se presupune o creştere a investiţiilor de la circa 3 miliarde lei pe an în 2012, la circa 4 miliarde în 2020.

În proiectul strategiei se menţionează că distribuţia subvenţiilor între cele 10 direcţii prioritare incluse în programul de subvenţionare, de asemenea, se va schimba. Se presupune că ponderea subvenţiilor alocate pentru a sprijini investiţiile în utilaje şi echipamente agricole va scădea de la 42% din total, în 2012, la 16%, în 2020. Ponderea subvenţiilor direcţionate spre post-recoltare ca creşte de la 11% la 25% în aceeaşi perioadă. Va spori şi cota de subvenţii pentru zootehnie – de la 3% la 11%.

Proiectul Strategiei de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural, pe anii 2014-2020, are la bază trei priorităţi: creşterea competitivităţii sectorului angro-alimentar, prin modernizarea acestuia; asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale şi îmbunătăţirea nivelului de trai în mediul rural. Proiectul documentului a fost elaborat de ministerul de ramură, cu sprijinul Corporaţiei Financiare Internaţionale.

Sursa: ipn.md

Republica Moldova şi Uniunea Europeana au discutat, în cadrul unei video-conferinţe Chişinău-Bruxelles, ofertele tarifare pentru produsele agricole în cadrul negocierii Acordului de Schimb Liber Aprofundat şi Cuprinzător.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Economiei, oferta Republicii Moldova prevede liberalizarea treptată a pieţei, într-o perioadă de până la 10 ani pentru unele produse agricole, precum ar fi fructele şi legumele proaspete, conservele, sucurile, unele produse lactate etc. Pentru protecţia producătorilor autohtoni a fost propusă instituirea unor cote tarifare pentru o serie de produse europene, precum carnea şi produsele din carne, zahăr, unele produse lactate, transmite IPN.

Uniunea Europeană a venit cu oferta de a institui anual un nivel al volumului posibil de export pentru unele produse agricole din Moldova. Conform ofertei, circa 10 grupuri de mărfuri, printre care carnea, zahărul, cerealele, lactatele şi ouăle, vor putea fi exportate fără achitarea taxelor vamale în limita volumului stabilit. Volumul posibil de export va putea fi ajustat de la an la an, în dependenţă de solicitarea agenţilor economici din Moldova. Referitor la vinuri, părţile au convenit că această categorie de mărfuri va fi supusă liberalizării şi va asigura producătorilor de vinuri autohtoni accesul nelimitat pe piaţa Uniunii Europene, fără achitarea taxelor vamale.

Un alt subiect al video-conferinţei a constituit perfectarea aspectelor juridice ale Acordului de Liber Schimb şi Aprofundat cu UE la capitolul servicii, care prevede liberalizarea acestui sector. În opinia experţilor negociatori, acest fapt va impune un nivel internaţional şi va asigura o creştere semnificativă a calităţii serviciilor oferite de către companiile moldoveneşti, precum şi va permite dezvoltarea rapidă a unui şir de servicii nevalorificate la moment.

În perioada 10-14 iunie, la Chişinău, va avea loc cea de VII-a rundă de negocieri a Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător. Conform agendei prealabile, subiectele negocierii vor fi definitivarea textelor juridice şi a ofertelor.

Sursa: ipn.md

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a prezentat proiectul Strategiei de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural pe anii 2014-2020, elaborat cu sprijinul Corporaţiei Financiare Internaţionale. Potrivit viceministrului Viorel Guţu, noutatea strategiei este că prevede realizarea unei sinergii între agricultură, mediul natural şi dezvoltarea rurală, transmite IPN. 

„Doar această sinergie poate contribui la ameliorarea calităţii vieţii în mediul rural, astfel ca acesta să devină atractiv pentru muncă şi trai, dispunând de infrastructura necesară. Agricultura şi mediul rural vor furniza bunuri şi servicii conservând totodată biodiversitatea, valorile culturale şi tradiţionale pentru generaţiile viitoare”, a menţionat oficialul la prezentarea documentului.

Un rol important în realizarea conceptului revine creşterii competitivităţii sectorului agroalimentar prin concentrare pe produse agricole cu valoare adăugată înaltă, prin sporirea accesului la piaţă şi ridicarea calităţii învăţământului şi cercetărilor ştiinţifice în domeniu.

Strategia prevede sporirea investiţiilor în infrastructura fizică şi de servicii din mediul rural, creşterea oportunităţilor de ocupare a forţei de muncă în domeniul non-agricol şi sporirea veniturilor în mediul rural.

Bugetul acţiunilor prevăzute de strategie este de 12,6 miliarde de lei. 63% din sumă este pentru sporirea competitivităţii sectorului agricol. Banii vor fi alocaţi din buget, precum şi de donatorii externi.

Consiliul Raional Cahul intenționează să creeze în raionul Cahul un Centru agroalimentar care va avea în componența sa:

• Bloc administrativ
• O linie multifuncțională de sortare, calibrare și prelucrare a materiei prime agricole
• Cameră frigorifică cu capacitate de până la 3 mii tone
• Piață comercială sub copertină cu infrastructură necesară

Centrul agroalimentar va fi creat pe teritoriul fostei fabrici de brânzeturi, pe o suprafață de 2 ha în orașul Cahul.

Costul total al proiectului a fost estimat la 4 mln Euro conform Studiului de Fezabilitate elaborat din sursele financiare ale Consiliului Raional Cahul.

Consiliul Raional Cahul este în căutarea doritorilor de a investi în acest proiect. În acest context Consiliul Raional Cahul este disponibil pentru un dialog constructiv și discuții transparente, privind modalitatea de implementare a acestui proiect

După informații vă puteți adresa la nr. de telefon: (299)31432, 31431; FAX: (299) 32042 sau ne puteți scrie pe adresa de e-mail: [email protected]

Sursa:cahul.md

Oamenii de ştiinţă britani au dezvoltat un nou tip de grâu care ar putea creşte productivitatea cu 30%.

Institutul Naţional pentru Botanică Agricola, din Cambridge, a combinat un strămoş al grâului cu o varietate nouă în scopul de a crea o tulpină nouă. Până acum, testele incipiente au relevat că rezultatul acestei combinări este mai mare şi mai puternic ca actualele varietăţi de grâu.

Totuşi, înainte ca noul grâu să poată fi cultivat de fermieri, el va trebui testat şi aprobat de autorităţi, proces ce va dura cel puţin 5 ani.

Există unii fermieri care chiar încurajează noile iniţiative ale oamenilor de ştiinţă, guvernului şi industriei alimentare. Ei consideră că procesul de reglementare trebuie să fie accelerat pentru a asigura necesarul de alimente pentru următoarele decenii.

Una din cinci calorii consumate în lume provin din grâu. Totuşi, în ciuda îmbunătăţirilor ce au avut loc la sfârşitul secolului XX, în ultimii 15 s-a înregistrat o creştere mică a recoltei medii de grâu, din Marea Britanie.

Ca urmare a acestui lucru, luna trecută, producătorul de cereale Weetabix a anunţat că va limita producţia unor produse proprii ca urmare a recoltei slabe de anul trecut.

Acum, cercetătorii cred că au găsit o modalitate prin care să crească iar producţia. În urmă cu 10.000 de ani, grâul a evoluat din cereale vechi din genul Aegilops. Specialiştii au folosit polenizarea încrucişată şi tehnologia de transferare a embrionului seminţei pentru a muta o parte din elasticitatea strămoşului în frâul modern. Astfel, procedura nu a necesitat nicio modificare genetică a cerealelor.

Sursa: descopera.ro